690 matches
-
și poezii cu semnătura Teodor Robeanu, Grigore Bostan, Nicolae Dabija, Simion Gociu, Mircea Lutic, Vasile Tărâțeanu, Vasile Levițchi, Arcadie Suceveanu, Ilie T. Zegrea ș.a. Anul IV, nr.9, decembrie 1996, cuprinde editorialul care pledează pentru unitatea națională a românilor nord bucovineni (autor D. Covalciuc), Calvarul deportărilor, rememorări cu Vladimir Șova, momente din rezistența antisovietică evocate de Ștefan Petru și medalionul „Un prieten drag Traian Straton”, semnat de D. Covalciuc. Cugetări, editor și redactor responsabil Traian Brăileanu. Apare în noiembrie 1919, redacția
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
românească și apare la Cernăuți, în 195 de pagini, în 1820, sub redacția lui Teodor Racoce, translator al guberniei Galiția (C.C. Talmaciu a Gubernâi de Galițiea, Cernăuți. S-au tipărit și se află la Petru Ekart tipograf Craisului Bucovinei). Tălmăcitorul bucovinean (1770-1822) încă de la 1817 făcuse „o înștiințare pentru gazete românești”, în sensul că o să publice „novele sau gazete românești.” El intenționa deci să editeze o revistă pentru român „trăind sub deosebite stăpâniri, dar având aceeași limbă, aceeași lege și aceleași
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
cu tot fastul evenimentul, românii bucovineni, tinerii, sau abținut ostentativ serbării, și punându-și sufletul alături de ieșeni, care răspunseseră actului provocator austriac printr-o mare demonstrație de doliu în amintirea decapitării domnitorului Grigore Ghica, făcându-se mesagerii sufletești ai românilor bucovineni, Comitetul Societății studențești „Arboroasa” a trimis o telegramă primarului Iașilor cu condoleanțele membrilor săi pentru apărătorul decapitat. * Suficient ca Guvernul austriac să arunce în temniță pe membrii din comitet: C. Morariu, Or. Popescu, Ciprian Porumbescu, Eugen Siretean și Z. Voronca
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Șipotului nr.9, azi strada Prunului nr.6, unde a stat în gazdă elevul Ciprian Porumbescu între anii 18601863. Iracle Porumbescu, (tatăl compozitorului Ciprian Porumbescu), născut la 21 martie, stil nou, 1823 - mort la 13 februarie, stil nou,1896. * * Gazeta Bucovinenilor Gazeta Bucovinenilor, organ de informații și cultură națională (anul II, nr.21, București, str. Iulia Hașdeu nr.1) a reușit în mai puțin de doi ani de apariție să-ți asigure nu numai întreaga simpatie a intelectualilor bucovineni de pretutindeni
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
9, azi strada Prunului nr.6, unde a stat în gazdă elevul Ciprian Porumbescu între anii 18601863. Iracle Porumbescu, (tatăl compozitorului Ciprian Porumbescu), născut la 21 martie, stil nou, 1823 - mort la 13 februarie, stil nou,1896. * * Gazeta Bucovinenilor Gazeta Bucovinenilor, organ de informații și cultură națională (anul II, nr.21, București, str. Iulia Hașdeu nr.1) a reușit în mai puțin de doi ani de apariție să-ți asigure nu numai întreaga simpatie a intelectualilor bucovineni de pretutindeni, ca și
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
sucevean datorat dlui prof. Victor Morariu, precum și articole semnate de domnii G.D. Grecul, C. Vicol și F. Tanige. Are bogate și variate informații din toate colțurile Bucovinei. (Din Voința Școalei, 15 oct.1935) * Numărul 40-41 din 10 noiembrie 1936 - Gazeta Bucovinenilor a fost număr festiv, în 8 pagini și semnau: Ion I. Nistor, Grig. D. Grecul, Const. Vicol, Victor Morariu, Corneliu Gheorghian, Ilie Tabrea, Const. și G.Turtureanu, Filimon Taniac, Tudose Dracea. * Gazeta Bucovinenilor nr.42 din 22 noiembrie 1936, părintele
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Numărul 40-41 din 10 noiembrie 1936 - Gazeta Bucovinenilor a fost număr festiv, în 8 pagini și semnau: Ion I. Nistor, Grig. D. Grecul, Const. Vicol, Victor Morariu, Corneliu Gheorghian, Ilie Tabrea, Const. și G.Turtureanu, Filimon Taniac, Tudose Dracea. * Gazeta Bucovinenilor nr.42 din 22 noiembrie 1936, părintele Gh. Ignătescu publică sub titlul „Cuvântul preoțesc și Mitropolitul Bucovinei” o pătimașă răstălmăcire a articolului nostru din numărul trecut: „Cereri îndreptățite”. (Din Cuvântul preoțesc, anul III, nr.22/23 1 decembrie 1936) * Gazeta
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
nr.42 din 22 noiembrie 1936, părintele Gh. Ignătescu publică sub titlul „Cuvântul preoțesc și Mitropolitul Bucovinei” o pătimașă răstălmăcire a articolului nostru din numărul trecut: „Cereri îndreptățite”. (Din Cuvântul preoțesc, anul III, nr.22/23 1 decembrie 1936) * Gazeta Bucovinenilor, organ de informație și cultură, apare la București între 1 noiembrie 1934 - 30 septembrie 1938. Director Grigore D. Grecul. Colaborau condeie din București și din toate provinciile României. * Gazeta Gospodarilor Gazeta Gospodarilor apare la Cernăuți: 1931-1932. Este o publicație lunară
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
deschiderea unei școli românești, apoi Chicera, Camenca, Corcești, Sadova Abia și câștigatele comune Broscăuții-noi, Volcineț ș.a. - se întreba Gazeta mazililor și răzeșilor în apelul său adresat poporului român în 13 iunie 1911, în preajma alegerilor de atunci. Gazeta mazililor și răzeșilor bucovineni nr.12 din 25 mai 1911 informa despre apariția broșurii „Apel către răzeșii din satele înstrăinate”, broșura fiind o încercare de a schița istoria răzășimii cu arătarea pericolului slavismului, chemând la deșteptarea națională a răzășimii. Despre slăbirea solidarității satului românesc
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
De la afirmațiile lui Ion Iancu Nistor, făcute în 1918, s-a scurs aproape un secol iar românii bucovineni au rezistat atât perioadei „Homo sovieticus”, cât și astăzi, când naționaliștii ucraineni exacerbează exclusivitatea intereselor ucrainene... Când conștiința apartenenței naționale a românilor bucovineni continuă să fie pusă încă la grea încercare, revista de față, crede Alexandrina Cernov, are menirea să „recupereze adevărul istoric, ”cronologia istorică și politică, activitatea partidelor politice, mărturii istorice, aspecte de viață spirituală religioasă, dicționare bibliografice, portretele reprezentanților științei și
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
1994 al Societății pentru cultură și literatură română din Bucovina, revista Iconar nr.4/1995 probează și clarifică problema ridicată: Maximilian Hacman a fost ultimul președinte al Societății. * Cu numărul 1/1996 Glasul Bucovinei inaugurează o nouă rubrică „Dialoguri cu bucovinenii” cititorul întâlnindu-se direct, prin intermediul unor personalități - Radu Grigorovici, Vladimir Trebici, Rodica Scruba, Nicolae Corlățeanu, Pavel Țugui, Vasile Tărâțeanu, Arcadie Suceveanu ș.a. cu ceea ce a reprezentat cândva cultura și civilizația Bucovinei interbelice. * Hacu Hacu, revistă de umor, Cernăuți: 1921-1931. Apare
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
22x31 cm în 1922; 20x25 cm în 1923; 19x25 cm în 1924. Redactată de Pamfil Șeicaru și Cezar Petrescu, apărea în fiecare sâmbătă, în 24 de pagini, cu numeroase ilustrații în text. Se încheia cu reclamă publicitară: „Bucovina” ziarul românilor bucovineni de sub șefia domnului dr. Iancu Flondor, director Pamfil Șeicaru și Cezar Petrescu, publică zilnic vești din Varșovia, Lemberg, Praga și Petrograd unde au corespondenți speciali”. În anul II, revista cu nr.27, 28 și 29/19 martie 1921 menționa ca
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
jubilee, vernisaje, simpozionul „Bucovina - file de istorie”, „Luna Bucovinei (articolul este inserat în rubrica Hronicul Filialei). Citim din revistă interviul luat de Ștefan Hoștiuc directorului Centrului de Studii „Bucovina” al Academiei Române, Dimitrie Vatamaniuc și portretul realizat de Mina Cionca pictorului bucovinean Epaminanda Bucevschi. La agenda culturală 2003 - programul de activități științifice și cultural artistice ale Societății. La rubrica Revista presei - prezentarea ziarelor și revistelor cernăuțene. George Galan semnează recenzia la cartea lui Vitalie Văratic: Șase zile din istoria Bucovinei (28 iunie-3
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
studiu” îl poate reprezenta și pe pensionarul din România anului 2004 supus ultimelor indexări și reașezări ale pensiei de ... subzistență. A fost o revistă bună Satirul de care nu scăpau nici liberalii, nici țărăniștii, nici iorghiștii, nici averiscanii, dar nici bucovinenii locului. Și omul de pe stradă ori de la stat avea de ce zâmbi, măcar din când în când. * Satyrul s-a numit și gazeta săptămânală a lui B.P. Hașdeu, care a apărut în București între 6 februarie și 5 iunie 1866, iar
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
la stabilirea abonamentelor și ...:”dătătorii gazetelor” în Bucovina și ...Basarabia. „Albina românească” a lui Gheorghe Asachi de la Iași, redactată și difuzată în 1829, ca și „Gazeta Transilvaniei” a lui Gheorghe Barițiu de la 1838 nu numai că au fost destinate și bucovinenilor, dar se pare că au avut surpriza să apară pe un teren bătătorit în Bucovina, La 1811 apărea la Cernăuți „Calendarul de casă”, care în 1809 purtase titlul de „Calendariul”. De altfel, un ziarist, Ioan Lupeș, referindu-se la Cristomaticul
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
nu existau nici ziare românești” iar „activitatea literară și științifică era modestă și lipsită de originalitate, importul de publicații din Principate era descurajat și lipsea o mișcare națională românească „ - spune profesorul. Dar care a fost, în concret, situația Bucovinei, a bucovinenilor și a presei în perioada de referință? Odată cu răpirea Bucovinei de către Austria la 1775, legăturile de familie ale fiilor aceluiași neam încetează. După un deceniu de la răpire, Bucovina era complet izolată de Moldova. Boierimea română, în parte, ținea să se
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
condus de Doxachi Hurmuzachi, cu misiunea de a redacta un program de revendicări pentru întreaga populație; se devansa astfel reacția față de „Apelul către românii de pretutindeni” lansat de tinerimea română aflată la studii la Buda, care spunea că „frații noștri bucovineni se îngrijesc destul de puțin de naționalitate” pentru că „jugul balaurului de Metternich i-a apăsat cu totul”; tot în martie 1848 preoții și călugării din Bucovina - după ce prin ordonanța împăratului Iosif al II-lea din 29 aprilie 1786 le desființase lăcașurile
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
nu am știut cine este; după nume, o socoteam că este rudă cu Teofil Sidorovici, care a fost comandantul străjii țării și într-un moment a fost și ministrul propagandei, bucovinean. Și zic: uite, domne, cum s-a găsit un bucovinean să lovească în frații lui; pe urmă am aflat de ce origine era, și nici nu se putea să fie altfel, nici nu se putea, fiindcă ei aveau o școală a lor bine pregătită și ura dezlănțuită, că era o doamnă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
din Bucovina încerca să reziste. Mereu cu speranța, timp de douăzeci de ani, că se va întoarce acasă primăvara, asemenea rîndunicii la cuibul pe care l-a lăsat gol. Ne întrebăm astăzi, după aproape șaizeci de ani de la momentul deportării bucovinenilor în Siberia, de ce foștii prizonieri ai terorii, cum îi numea recent George Bush, nu mai vorbesc bine românește. Băieții Aniței Nandriș, acum oameni de peste șaptezeci de ani, trăiesc în aceeași Bucovină de Nord cedată Ucrainei și supusă unei deznaționalizări forțate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
Bucovină de Nord cedată Ucrainei și supusă unei deznaționalizări forțate. Dacă mama lor, Anița, nu le-ar fi ținut vie amintirea satului, probabil că ar fi fost sortiți să rămînă definitiv în Rusia. Nu acesta era, în fond, scopul dezrădăcinării? Bucovinenii au fost ridicați în miez de noapte din casele lor, cu ce au avut pe ei. Din satul Mahala, se spune că au fost deportate circa o mie șapte sute de suflete. Scenele petrecute în acea noapte au semănat groaza în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
în surghiun" (L.H.L.). Asta a știut și asta a făcut ocupantul rus peste tot a instaurat teroarea și distrugerea. Și astăzi cetățile lui Ștefan sînt în Ucraina. În 1997, prin tratatul încheiat cu proaspătul stat apărut între noi și ruși, bucovinenii sînt din nou abandonați. Ion Ioanid, autorul monumentalei cărți Închisoarea noastră cea de toate zilele, este și unul dintre cei paisprezece curajoși care au organizat și realizat cea mai spectaculoasă evadare dintr-o închisoare comunistă. El va fi, după o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
sub comunism. Aceștia și alții au fost „corifeii” acelui război dus de alți „comandanți de arme” care a avut ca rezultat nu numai câștiguri sociale și civile, mai ales pentru cei care se aflau sub stăpâniri străine, ardelenii, basarabenii și bucovinenii, ci pentru toți Românii, acea Înghețare a pulsațiilor și sentimentelor, necazurilor, vitregiilor, ca și a izbânzilor În litera scrisă, ceea ce numim Cultură și care dă nu numai identitate, dar și rezistență, stabilitate și legitimitate unei populații! Care Îi dă dreptul
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
pentru o nouă și „salvatoare” readaptare, după ce odată mă adaptasem, cu eforturi dizgrațioase, e drept, mediului „vechi-regățean”, mediului sudic, Îmbibat de orientalism - comodul, coloratul și atrăgătorul fatalism!, și de cultura franceză; În timp ce eu veneam dintr-o zonă austriaco-germană, ca și bucovinenii sau Titu Maiorescu, Eminescu și Blaga, Încă sensibil la douăzeci de ani la strigătele sfâșietoare lirice ale unui Octavian Goga sau la pășunismul idilic al excelentului traducător al lui Dante - George Coșbuc! Sau „fibra Brebanilor” mi-era prea adânc sădită
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
militar, numai veșnicia va putea răspunde. Prof. Dr. Gr. Miron </citation> <citation author=”MITRANA, Dumitru ” loc=”Jiblea Călimănești” data =”16-17 septembrie 2002”> Stimate domnule Eugen Dimitriu, Scrisoarea și cărțile dv. mi-au produs o bucurie de zile mari, dovadă că bucovinenii sunt oameni de suflet, plămădit din aluat descântat de zei; fără a vă cunoaște personal, v-am așezat deja lângă inimă. Am citit cu plăcere și interes „Orașul muzelor” (nu În Întregime, din cauza vremii mereu posomorâte, care mă Împiedică aproape
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
unei ocârmuiri străine, care îi nesocotea drepturile naționale și care prin strâmbătăți și persecuții căuta să-i înstrăineze firea și să învrăjbească celelalte neamuri, cu cari ei voiește să trăiască ca frate; considerând că, în scurgere de 144 de ani, bucovinenii au luptat ca niște mucenici pe toate câmpiile de bătălie în Europa sub steag străin pentru menținerea, slava și mărirea asupritorilor lor, și că ei drept răsplată aveau să îndure micșorarea drepturilor moștenite, izgonirea limbii lor din viața publică, din
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]