924 matches
-
fabulație. De altfel, cele mai mari defecte ale romanului, care-l fac pe Filip Florian să rămână încă în anticamera prozei mari, derivă din calitățile lui: minunatele povești cuprinse în carte (multe și mărunte sunt punerile în abis din Toate bufnițele) pot fi citite de prea multe ori separat, nereușind să-și depășească gratuitatea. Dacă sunt necesare, întâmplările din roman sunt necesare doar în construirea unei atmosfere specifice, nu în edificarea unei lumi convingătoare și consistente. Asta și pentru că personajele însele
Proză 3D by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3988_a_5313]
-
ochii. Case suedeze răzlețe O învălmășeală de brazi negri și de raze de lună fumegânde. Aici zace afundată coliba și nu e nici un semn de viață, până ce roua dimineții murmură și un bătrân deschide, - cu mâna tremurătoare - fereastra, eliberând o bufniță. Și în depărtare noua casă fumegă, pe colțul cearșafului întins la uscat fâlfâie un fluture, în mijlocul unei păduri în agonie unde putreziciunea citește cu ochelari de sevă protocolul cariilor din scoarță. Vară cu ploi aurii sau cu un nor răzleț
Tomas Tranströmer by Dan Shafran () [Corola-journal/Journalistic/13939_a_15264]
-
și de toropeala sinuzitelor, de furtuna măturând piațeta din fața pensiunii, cu un anticar în întuneric și vitrine cu evantaie spaniole și niște Buddha reparați, atunci îmi amintesc de garajul mecanicului albinos care repara automobile vara, târându-se spre măruntaiele motoarelor. Bufnițele, Iolanda, se striveau de ferăstruica de la cămăruța mea, lipită de camera bucătăresei cu o tinetă-latrină lângă pat și refluxul veșnic fierbând sub capacul cu sită, iar oaspeții din hotel eram noi doi plus nașa mea și cei trei agenți ai
António Lobo Antunes - Dulci miresme, blânzi morți by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/7462_a_8787]
-
începuturi,/ ultimii pași să-i închin treptelor goale/ să mă adormi în jalea privirilor tale/ de ursitoare, bocind pe un leagăn de scuturi"(Ovid) . Sau o fantasmă acuzat romantică: ,Seara alei drumurile cu metal/ și podurile răsunară ca lemnul viorilor, / bufnițele vechi scăpară beznele din gheare,/ ce romantic am trecut pe cal/ printre mestecenii cu brațe de fum,/ către casa de grinzi cu perdelele albe" (Dintr-o vară). Sau din nou coincidența shakespeareană: ,Turnul vechi din noapte se ivește/ cu luna
"Postmodernistul" Ion Vinea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11405_a_12730]
-
dacă este tradusă din franceză: La vengence se mange froid, ori din engleză: Revenge is the dish better cold!... Deși înclin să cred că Parisul ar spune-o mai de grabă, ținând cont de prioritățile bucătăriei franceze... Se pare că bufnița,... (înainte ca spunerea să fi fost pusă în gura Ofeliei cuprinsă de nebunie) este fată de brutar - a fost mai întâi unul din versurile surrealiste ale lui Shakespeare, devansând curentele literare și, totodată, înfruntând timpul, smălțându-l cu un pumn de
Bufnița,fata brutarului by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11434_a_12759]
-
într-un eveniment e atîta adevăr cîte tente emotive poți scoate din el, și că, în schimb, modul cel mai sigur de a mutila un episod este să-l înfățișezi dintr-o dată, neutru și sticlos, cu o umoare placidă de bufniță privind în gol. Nu mă îndoiesc că, judecate în miezul lor vital, amintirile lui Alexandru Niculescu trebuie să fi fost de o concretețe intensă și molipsitor de bogată. Specializat în lingvistica romanică și în studiul comparatist al limbilor romanice, Alexandru
Memorii albinoase by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6433_a_7758]
-
cea mai profundă se produce spre extremitatea originară a vieții. Autorul Casetei cu șerpi e magnetic atras de copilăria cea doldora de „miracole” simple care constituie în fond o paradigmă a ființei sale permanente: „Un copil se plimbă cu o bufniță uriașă pe umeri/ un copil încalecă smeul și ajuns în văzduh trage norii de urechi/ un copil îndreaptă săgeata spre o farfurie sburătoare/ un copil pe coama casei își scoate limba să i-o îndulcească soarele/ un copil scrie cu
Poezia lui Petre Stoica by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13341_a_14666]
-
se spunea în București că dacă nici Setlacec n-are ce să-ți facă trebuie să te resemnezi. Cu sprîncenele lui care semănau cu aripile întinse ale unui corb venerabil, iar apoi cînd începuseră să albească, aduceau cu aripile unei bufnițe înțelepte, cu ochii lui strălucitori, chirurgul Dan Setlacec începea să-și vindece pacienții înainte de a-i cerceta cu bisturiul. Îi pregătea de lupta cu boala și știa să trezescă în ei dorința de viață. Avea duh de vindecător și un
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7053_a_8378]
-
-mi un leu de cinci Să-mi cumpăr opinci. Tăcere, plângea. Târziu am aflat că Lulu Scuturându-și mânecile Hainelor largi și lungi S-a înălțat la cer Ca un general Ca un împărat. Asemenea vântului de primăvară. Vasile și bufnița Prietenul meu, Vasile, Se scălda în cuvinte latine Precum lebăda în ape adânci. Si, într-o noapte, înotând pe Străzi înguste, întortocheate și lungi În față-i apăru bufnița. Ochii ei ca și ai hăurilor Se măriră și începură să
Istorii by Doina Cetea () [Corola-journal/Imaginative/2765_a_4090]
-
un general Ca un împărat. Asemenea vântului de primăvară. Vasile și bufnița Prietenul meu, Vasile, Se scălda în cuvinte latine Precum lebăda în ape adânci. Si, într-o noapte, înotând pe Străzi înguste, întortocheate și lungi În față-i apăru bufnița. Ochii ei ca și ai hăurilor Se măriră și începură să strălucească. Asemenea stelei care apăru undeva Pe cer, undeva, cred în sud În acel îndepărtat colț al lumii În care cuvintele latine se strecor Prin unghere și se șoptesc
Istorii by Doina Cetea () [Corola-journal/Imaginative/2765_a_4090]
-
Asemenea stelei care apăru undeva Pe cer, undeva, cred în sud În acel îndepărtat colț al lumii În care cuvintele latine se strecor Prin unghere și se șoptesc singure Amo, amo, amare. Vasile, prietenul meu, înota Pe străzi întortocheate Si bufnița, Bufnița-l însoțea cu ochii ei luminoși Luminându-i unda, luminându-i și mâna Care prindea copacii cu frunzele lor Divers colorate în toamna târzie, Goblen auriu, roșu cărămiziu, verde brun, Presimțiri de ploaie, Presimțiri de lacrimi. Convoiul urcă dealul
Istorii by Doina Cetea () [Corola-journal/Imaginative/2765_a_4090]
-
stelei care apăru undeva Pe cer, undeva, cred în sud În acel îndepărtat colț al lumii În care cuvintele latine se strecor Prin unghere și se șoptesc singure Amo, amo, amare. Vasile, prietenul meu, înota Pe străzi întortocheate Si bufnița, Bufnița-l însoțea cu ochii ei luminoși Luminându-i unda, luminându-i și mâna Care prindea copacii cu frunzele lor Divers colorate în toamna târzie, Goblen auriu, roșu cărămiziu, verde brun, Presimțiri de ploaie, Presimțiri de lacrimi. Convoiul urcă dealul încet
Istorii by Doina Cetea () [Corola-journal/Imaginative/2765_a_4090]
-
luminoși Luminându-i unda, luminându-i și mâna Care prindea copacii cu frunzele lor Divers colorate în toamna târzie, Goblen auriu, roșu cărămiziu, verde brun, Presimțiri de ploaie, Presimțiri de lacrimi. Convoiul urcă dealul încet și Vasile, prietenul meu și Bufnița lui Cad în înalturi. Silva, silva Strigă bufnița cu ochii ei luminoși Dintre frunze. Amo, amo, amare Cântă Vasile, cântă Vasile În perdeaua de ceață care Se lasă grea, grea se lasă Si moare, și moare... Petre și Petre Petre
Istorii by Doina Cetea () [Corola-journal/Imaginative/2765_a_4090]
-
Care prindea copacii cu frunzele lor Divers colorate în toamna târzie, Goblen auriu, roșu cărămiziu, verde brun, Presimțiri de ploaie, Presimțiri de lacrimi. Convoiul urcă dealul încet și Vasile, prietenul meu și Bufnița lui Cad în înalturi. Silva, silva Strigă bufnița cu ochii ei luminoși Dintre frunze. Amo, amo, amare Cântă Vasile, cântă Vasile În perdeaua de ceață care Se lasă grea, grea se lasă Si moare, și moare... Petre și Petre Petre, fiul Ilenei, Înota între margini de pat În
Istorii by Doina Cetea () [Corola-journal/Imaginative/2765_a_4090]
-
personaj de sacrificiu și a scris în biografia mea cuvinte de bine. Și după prima chenzină, mă și aflam la București, în apartamentul lui Florin Mugur. Aici am făcut cunoștință cu Norman Manea. Avea, încă de pe atunci, o alură de bufniță înțeleaptă, sprâncenele puternice parcă erau rama de sus a ochelarilor săi, fruntea, foarte înaltă, urca, în pofida podoabei capilare, fără șansa de a se opri prea curând. Vorbea potolit, aproape în șoaptă. Renunțase deja la "meseria de bază" (inginer) în favoarea literaturii
Amintiri despre Florin Mugur și Norman Manea by Horia Gane () [Corola-journal/Imaginative/12682_a_14007]
-
Cosmin Ciotloș Filip Florian, Toate bufnițele, Iași, Editura Polirom, 2012, 280 pag. La Filip Florian, grația stilului e tot atât de importantă pe cât este, la alții, substanța epică. Plăcându-i să povestească, pur și simplu, autorul nu caută, ca să zic așa, subiectele. Nu le alege. Nu e deloc
Breaking news? by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4008_a_5333]
-
Și, fără s-o privilegieze numaidecât în vreun fel, se străduiește doar să nu greșească față de ea. Altminteri, acolo nu se întâmplă (ca plot, vreau să spun) nimic care să „ia ochii”. Aceleași generalități funcționează și în cazul romanului Toate bufnițele, apărut recent, după patru ani de așteptare. Sunt surprins că, deși avertizat în privința lor (cum rezultă din prima parte a cronicii sale din Dilema veche), Marius Chivu nu le mai ia în calcul în ultimele paragrafe, atunci când dă, cu un
Breaking news? by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4008_a_5333]
-
un citat aproximativ dintr-un citat incert, adică ce îmi amintesc eu dintr-o amintire a bunicului, pot să adaug și formularea «ca să ucizi poezia e destul s-o pui în lesă»” (pp. 141 - 142). Cam așa și cu Toate bufnițele, care e un roman cu subiect volatil în cel mai înalt grad: e de-ajuns să-i aplici o grilă rigidă pentru a-l sufoca. Chiar denunțarea convenției manuscrisului găsit (de fapt, dăruit) reprezintă tot o formă de rigorism critic
Breaking news? by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4008_a_5333]
-
cuvinte și am amestecat povești, în care am spus doar ce mi s-a năzărit și în care am copiat din celălalt caiet numai ce am vrut. Pe coperta lui, a caietului meu, scriu acum, cu litere de tipar, Toate bufnițele ” (p. 275). Păsările acestea par să asigure apropierea dintre bătrânul Emil Stratin (un inginer care se retrage la munte pentru a-și trăi, după două operații de inimă, ultimii ani) și Luci, un puști ca toți puștii (așa cum rezultă din
Breaking news? by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4008_a_5333]
-
la fiori pedagogici. Copilul „fură meserie” de la adultul pe care-l vizitează frecvent: îi răsfoiește clandestin însemnările; îi studiază discret preferințele muzicale (Mozart și Janis Joplin în primul rând) și literare (Mark Twain, Gogol); îi urmărește protocolul de dialog cu bufnițele (pe care, ne asigură el, îl va continua strălucit). Acest straniu protocol (despre a cărui magie prea multe nu aflăm) ar putea fi o metaforă care disimulează nici mai mult, nici mai puțin decât însăși arta literară. Singura preocupare și
Breaking news? by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4008_a_5333]
-
pe care a prezentat-o în expoziții prin toată lumea. Un neliniștitor, faustic Inorog erudit, o chagalliană Bunică și o Trăsurică amintind de Jugenstil și Viena, o Fată cu ceas (chipul - un orologiu baroc din vienezul "Muzeu al ceasurilor") și o Bufniță nepăsătoare de trecut și viitor (deși bufnița similară din grafica O altă Atenă se uită, totuși, către trecut...), câteva desene cu aer asiat (Fata cu sfera albastră, Vânătorul) sau venețian (ciclul Măștilor), precum și numeroasele "compoziții cu instrumente muzicale" (unde violoncelul
Diurna și nocturna by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/9347_a_10672]
-
prin toată lumea. Un neliniștitor, faustic Inorog erudit, o chagalliană Bunică și o Trăsurică amintind de Jugenstil și Viena, o Fată cu ceas (chipul - un orologiu baroc din vienezul "Muzeu al ceasurilor") și o Bufniță nepăsătoare de trecut și viitor (deși bufnița similară din grafica O altă Atenă se uită, totuși, către trecut...), câteva desene cu aer asiat (Fata cu sfera albastră, Vânătorul) sau venețian (ciclul Măștilor), precum și numeroasele "compoziții cu instrumente muzicale" (unde violoncelul, viola sau instrumentele de suflat prind viață
Diurna și nocturna by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/9347_a_10672]
-
vezi Cum hohotesc în amiezi Ca o grădină podidită de muguri, Să te-ntristezi, să te bucuri... 1980 ARMURĂ Un strămoș fără somn Rătăcește prin mine? Cine-l închide veșnic în vis, Străjer milenarelor mele ruine? Oare sufletul lui E bufnița ce-mi cântă pe casă? Mă ascund uneori în statui, Sub pielea de marmură groasă, Dar și de acolo aud, Până-ntr-acolo mă arde Vuietul surd și absurd Ca o teamă de moarte: „Unde tot rătăcești, Om ori duh
Poezie by Ion Brad () [Corola-journal/Imaginative/4164_a_5489]
-
ai trezit întins pe zăpadă. aproape de urletul galben, în valuri, al unui cîine de pripas și ai spus ,îngerii păzitori au îmbrîncit un diavol în pielea cîinelui". 6 ,ești fata unui rege nebun, țeși pînza în atelierul de ceață cînd bufnița așezată pe umăr hipnotizează întîmplarea............................................." și cînd ai pus punct ți se spune ,toate astea-s literatură" și realitatea surîde în treningul ei esoteric prevăzut pentru saltul în gol. cine/ce face acțiunea și cine/ce o suportă. după o
Ingeborg și Paul by Cornelia Maria Savu () [Corola-journal/Imaginative/11112_a_12437]
-
adună și mă desparte la răscrucea croită de golul amețitor dintre cuvinte aripa-i stângă în tăișuri de scrum despică zariștea pierdută cu lumina-i amăgitoare aducerea aminte pâlpâie ascunsă dincolo de auzire și văz Semnele ascunse cutremurările nopții de ochii bufniței pătrunse până dincolo de adâncul adâncurilor nu-i nici o adiere să arate steaua sortită stingerii din urmă pe acest tărâm printre rătăcirile vremii vântoasa necunoscută își bate semnele ascunse stelele ard în cercuri fugoase de jar cu neputință-i de
Poezie by Alexandru LUNGU () [Corola-journal/Imaginative/13259_a_14584]