2,795 matches
-
circulație acoperă 138 ha: de 20 de ori suprafața Place de la Concorde. O barieră la fel de dificil de străpuns ca și Zidul Fermierilor Generali sau fortificațiile Thiers! Parisul s-a dezvoltat astfel în mod continuu pornind de la un nucleu central, o bulă care s-a umflat de-a lungul deceniilor. Această geneză a formelor orașului, pornind de la fortificații, simbolizează, într-un stat în care tradiția iacobină rămîne puternică, sediul puterii. Ierarhia pe care o reprezintă opoziția dintre orașul intra muros și periferie
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
la serviciile de pompe funebre, orice ins întins pe un catafalc devenea pentru totdeauna un rege. Maradona își dădea silința să îi facă vasali pe toți cei în viață. Orice înmormântare cu fast era ca o semnătură papală pe o bulă de grațiere: îți plătisei onoarea de a fi rămas între cei pentru care finalul nu putea să se-ntâmple. Ajunsese la performanța de a desluși în orice om viu contribuabilul la o înhumare: știa de la ușă procentul de recompensă pe
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
reunificarea creștinismului. În Evul Mediu a avut o extraordinară influență politică în țările de religie catolică. Biserica Catolică este condusă de papa, care are sediul în Cetatea Vaticanului (44 km2), de unde conduce lumea catolică, cu ajutorul cardinalilor, episcopilor, uneori prin decrete (bule). Biserica Ortodoxă - din primele secole ale mileniului I, daco-romanii au adoptat treptat creștinismul (vezi creștinism) în forma ortodoxă. După formarea statelor feudale, voievozii s-au preocupat de fondarea mitropoliilor, de ctitorirea de biserici și mănăstiri și de înzestrarea lor. Deși
Mic dicţionar de istoria românilor pentru ciclul primar by Carmen-Laura Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/100978_a_102270]
-
a acelui tip de ciocolată pe care îl puteam contempla în „shop” și consuma, uneori, de Crăciun (miraculoasa ciocolată Toblerone). Albumele Tintin soseau de dincolo, păstrând același tipar al cărții, cu coperțile lor cartonate și limba franceză ivindu-se dintre bulele narațiunii. Posesorii lor (printre care nu m-am numărat niciodată) dețineau între noi un statut niciodată egalat, un statut asemănător celor care își etalau mașinuțele minunate cumpărate de părinții lor din Occident sau din Libia. Tintin, magnifica carte cu povești
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
firii să nu fie tulburat, intervenind în ajutorul celui care este investit de destin cu misiunea de a restaura punctele cardinale într-o lume descentrată. Darul vorbirii, cu care Hergé îl înzestrează, este și darul monologului interior - în câteva dintre bulele care se desfac în jurul său, dilemele cățelului devin accesibile cititorului care știe că totul este posibil în spațiul de dincolo de oglindă. Recitind textele lui Hergé, o undă melancolică m-a purtat către robustul argonaut Patrocle, gardianul Lizucăi din peripețiile Dumbrăvii
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
peste echipa americană, descoperindu-i pe Bruce Miller și pe Robert Sanchez, până când dădu peste avatarul unei femei cu păr lung, șaten și înfățișare cochetă, pe chipul căreia se zărea o expresie plictisită și absentă. Imediat pe ecran apăru o bulă informativă: Maggie Costello, mediator al Statelor Unite. —Cel puțin sunt în cameră, murmură Maggie pentru sine. Ghici că avatarurile acelea erau neactivate, niște manechine inerte, instalate în Second Life ca recuzită, pentru a conferi autenticitate scenei. Trebuia să-i recunoști comunității
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
comunității de tocilari meritele ei: era într-adevăr atentă la detalii. Abia atunci Maggie observă că două dintre siluetele din jurul mesei nu erau încremenite, ci se mișcau oarecum. Își dădu seama că cele două stăteau una în fața celeilalte, identificate de bulele lor de pe ecran drept Yaakov Yariv și Khalil al-Shafi. Aveau și fețele celor doi bărbați sau, în orice caz, o simulare computerizată destul de apropiată a acestora. Doar corpurile și hainele nu se potriveau. Acestea erau generate de jocul pe calculator
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
distanței dintre ușă și capătul mesei, putea trage cu urechea la conversația lor. Se uită la ceas. Seara abia începea pe Coasta de Est: erau probabil niște doctoranzi irosindu-și câteva ore din viață cu jocul ăsta de roluri. O bulă de dialog se ivi lângă avatarul lui Yaakov Yariv. Un singur rând de text galben. Bună? Te putem ajuta? Iei parte la simularea negocierilor de pace? Maggie rămase perplexă. Ce naiba să răspundă? Să se prefacă poate că era altcineva? Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
atunci. Își găsise cumva în Second Life iubitul care îi lipsea în prima viață? Personajul lui Al-Shafi începu să vorbească. Ai văzut harta Silwan-ului, cea mai recentă? Se produse o întârziere de o secundă sau două. Apoi se ivi o bulă de dialog lansată de avatarul lui Yariv. Am văzut-o. Implică o rută ocolitoare pentru largul mării. Khalil al-Shafi: Da. Yaakov Yariv: Cine ar plăti pentru așa ceva? Khalil al-Shafi: Propunem finanțarea din fondul Uniunii Europene-Națiunilor Unite vreme de trei ani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
cutie simplă de sticlă și oțel. Înăuntru nu erau decât un scaun și un birou cu un calculator virtual. Maggie împinse înainte avatarul lui Guttman și îl puse să stea pe scaun. În clipa în care făcu asta, apăru o bulă de dialog Mergi spre vest, tinere, și găsește calea spre orașul model, aproape de Mishkan. Vei descoperi ce ți-am lăsat eu acolo, în calea labirinturilor antice. —Deci, Uri. Ce avem noi aici? Se uită într-o parte, așteptându-se să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
-mi doar ce înseamnă asta! —Pentru Dumnezeu, Maggie, nu avem timp. — Uri, nu plec de-aici până nu rezolvi asta. Scuturând din cap, se îndreptă cu pași mari spre calculator, se aplecă pentru a se uita la textul din mica bulă de pe ecran și repetă ghicitoarea pe care tatăl lui o ascunsese acolo. Apoi spuse foarte firesc: —Bine, hai să mergem. Fata cu cercel în nas se ivi și îi șopti ceva în ebraică lui Uri, arătând spre ieșirea din spatele cafenelei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
podul palmei, îl lovea cu putere de masă, îl turtea, îl strângea, apoi o lua de la capăt, repeta întreaga operație o dată, de două ori, iar și iar, De ce faci asta, îl întrebase fetița, Ca să nu las în lut grunji și bule de aer, strică lucrarea, Așa e și cu pâinea, Din pâine doar grunjii, bulele nu contează. Punea deoparte cilindrul compact în care se transfromase argila și începea să frământe alt bulgăre, E timpul să înveți, spusese, dar apoi se răzgândise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
lua de la capăt, repeta întreaga operație o dată, de două ori, iar și iar, De ce faci asta, îl întrebase fetița, Ca să nu las în lut grunji și bule de aer, strică lucrarea, Așa e și cu pâinea, Din pâine doar grunjii, bulele nu contează. Punea deoparte cilindrul compact în care se transfromase argila și începea să frământe alt bulgăre, E timpul să înveți, spusese, dar apoi se răzgândise, Ce prostie, n-are decât opt ani, și corectase, Du-te afară la joacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
încurce proporțiile de ghips și de apă în fabricarea jumătăților de mulaje, să strice tot când greși cantitățile de lut, apă și dizolvant necesare pentru un amestec echilibrat de barbotină de umplere, să toarne cu excesivă rapiditate amestecul obținut, creînd bule de aer în interior. Primele trei zile le pierdu făcând și refăcând, cuprins de disperare când greșea, blestemându-și neîndemânarea, tresărind de bucurie ori de câte ori reușea să iasă cu bine din câte o operație delicată. Marta se oferi să-l ajute
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
de Maistre.“ „Care de Maistre? am Întrebat eu. Joseph sau Xavier?“ „Joseph“. „Reacționarul?“ „Dacă a fost reacționar, n-a fost cât trebuia. Era un om ciudat. Rețineți că acest susținător al Bisericii catolice, tocmai În timp ce primii pontifi Începeau să emită bule Împotriva masoneriei, se face membru al unei loji, cu numele Josephus a Floribus. Mai mult, se alătură masoneriei, În 1773, când un rescript papal Îi condamnă pe iezuiți. Firește că de Maistre se alătură lojilor de tip scoțian, e evident
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
un soi de pauză disperată Între războaie, o scutire de la inevitabilul dat al sorții. Deci așa arată distracția americană, În stilul Coastei de Vest. Zace Într-un rîu de senzualitate, trupul Îi e ca o lăută sau o vioară, iar bule de șampanie se joacă pe deasupra capului său, desprins parcă din desene animate. MÎna Sandinei mîngîie, alintă, iar mîinile sale se fac căuș pe sînii ei. Chiar l-a Încălecat așa de rapid pe cît crede el? Wakefield ridică din umeri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
că ea rămăsese cu urechea lipită de bluza lui, ascultând sunetele misterioase ale gazelor sale intestinale. Un joc care altora li s-ar fi putut părea dezgustător, dar care era jocul lor secret. De fiecare dată când se mișca o bulă de aer Înăuntrul lui, Camilla șoptea: a plecat un aeroplan, iar Elio Întreba: Încotro? Și fetița spunea numele unui oraș necunoscut, pe care ea Îl citise cine știe unde. Marrakesh, București, Tampere - dacă erau zgomote scurte. Malindi, Jakarta, Samarcand - dacă erau mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
Marie ieși la suprafață, pe jumătate sufocîndu-se, și se feri În ultima clipă de vîrful vîslei scurte cu care Gwen Încercă s-o doboare. Se dădu la fund, făcu cîteva mișcări rapide de Înot pe sub apă, ferindu-se să facă bule de aer și ieși din nou la suprafață, În spatele lui Gwen. Aceasta se răsuci, vru s-o izbească iarăși, dar Marie anticipă lovitura, apucă vîrful vîslei și, ținîndu-l zdravăn, o trase pe Gwen spre ea. Fiica Yvonnei Își pierdu echilibrul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
se gîndească la sfîrșit. Din dragoste pentru ei, tînăra polițistă era gata să Încalce legea. Cu mîna În mîna tatălui ei care mormăia În bretonă rugăciunea pentru marinari, privi sicriele Îngreunate de lest care se afundau Încet În apele adînci. Bulele de aer plesniră la suprafața apei, apoi se răriră pînă dispărură cu totul. Marea Își reintrase În drepturi. La Întoarcerea la Lands’en, Marie află că logodnicul ei, Christian Bréhat, era În mod oficial dat dispărut În largul mării și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
mă uit la rățuște și la lebede. — E pur și simplu splendid. Trag aer în piept adânc. Absolut superb. — N-ai văzut nimic din toate astea când ai venit ? Nathaniel mă privește amuzat. Ce-ai făcut, ai coborât dintr-o bulă de aer, direct din cer ? Îmi amintesc de călătoria mea și de toată panica, tulburarea și disperarea care puseseră stăpânire pe mine. Despre cum am coborât din tren, cu capul zvâcnindu-mi, văzând în fața mea doar o ceață. — Cam așa ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
Trish, parcă citindu-mi gândurile. Haide ! Poți să le deschizi ! Sunt sigură că nu mai poți de nerăbdare ! Iau un cuțit și încep să despachetez prima cutie, în timp ce Trish despică plasticul de pe o alta, cu unghiile ei ca lama. Dintre bulele de scârțâitoare și foliile de protecție cu bule de aer ridic un... ceva strălucitor, de inox. Ce naiba o fi ăsta ? Mă uit repede la eticheta de pe cutie. Formă de savarină. — O formă de savarină ! Exclam. Ce frumos ! Exact ce-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
le deschizi ! Sunt sigură că nu mai poți de nerăbdare ! Iau un cuțit și încep să despachetez prima cutie, în timp ce Trish despică plasticul de pe o alta, cu unghiile ei ca lama. Dintre bulele de scârțâitoare și foliile de protecție cu bule de aer ridic un... ceva strălucitor, de inox. Ce naiba o fi ăsta ? Mă uit repede la eticheta de pe cutie. Formă de savarină. — O formă de savarină ! Exclam. Ce frumos ! Exact ce-mi doream. — N-am luat decât opt, spune Trish
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
lăudat că n-o să iasă la pensie niciodată. Întotdeauna s-a lăudat că mai stă cel puțin încă douăzeci de ani. De ce-ar pleca acum ? Am pierdut orice contact cu realitatea. În ultimele câteva săptămâni, am trăit într-o bulă de aer. N-am văzut Avocatul și abia dac-am zărit vreun ziar normal. Nu sunt la curent cu nici o bârfă recentă și nici că mi-a păsat. Însă acum că mă uit la chipul binecunoscut al lui Arnold, simt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
călătorea în fâșii, strecurându-se prin blocurile compacte ale apei calde. Nu aveai timp să te zbârlești de frig. O nouă întindere caldă te înghițea în măruntaiele ei nevăzute. La început, din cauză că săriseră prea mulți, nu vedeam decât spumă și bule de aer. Am ieșit la suprafață așteptând să se limpezească. Mallina se profila la o distanță considerablă, ca un triunghi lătăreț pe care apa scursă de pe ochelari îl făcea să freamăte. — Hai repede, vino, strigă cineva. Fiona. — Imediat. M-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
scufundat și am simțit cum părul mi se ridică și se unduiește ca o iarbă de mare. Peisajul se făcuse acum albastru, iar Fiona zbura către mine cu părul vâlvoi. Ceilalți, deveniți niște forme șterse, coborau într-un ritm susținut. Bulele de aer îmi ieșeau din aparat, îmi gâdilau obrazul și se ridicau la suprafață. Am început să dau din picioare și să mă apropii de fundul apei. Fiona părea surprinsă de mișcarea mea. M-a urmat făcându-mi semne nervoase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]