837 matches
-
Jurnalul condus de domnul Marius Tucă, este un cotidian național în care și exprimă nemulțumirea toți neîmpliniții din timpul domniei "odiosului" regim comunist, în timpul căruia a fost distrusă arhitectura orașelor și în special a Bucureștiului. Auzim același slogan: "Ceaușescu cu buldozerele lui", el este autorul acestei " nenorociri" după aprecierile unor pseudo-pricepuți. Am rămas uimit, când am citit că aceste acuzații nu aparțin unor persoane oarecare, ci unor profesori cu renume, unor arhitecți, doctoranți și academicieni precum Răzvan Teodorescu, Constantin Bălăceanu Stolnici
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
nume nu mi-l mai amintesc. Am fost foarte impresionat de imaginile groaznice care se derulau în fața ochilor mei. Parcă mă uitam la un film de groază. Văzusem "Căderea Berlinului" și puteam face o asemănare între cele doua evenimente. Niște buldozere asemenea monstrului din "Godzila" își înfingeau cupele uriașe în construcțiile respective și în câteva minute întrea clădire, casă, ce era, se transforma într-un morman de moloz. Peste tot vedeai numai oameni plângând, supărați și disperați, pentru că își pierdeau munca
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
pentru multe alte realizări de mare importanță, obținute din "megalomania" lui Ceaușescu.Toate acestea nu sunt pe placul unor Popești, Dumitrești, Dinești, sau ale altor persoane cu nume, care stropesc astfel de realizări cu noroi și venin. Poate că dacă buldozerele lui Ceaușescu, de fapt nu ale lui, ci ale poporului român, ar fi strivit sub șenile pe cine ar fi trebuit, am fi avut acum o Românie mai curată, cu oameni mai înțelepți, prin venele cărora ar fi curs un
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
deși puternic avariate de bombe, ar fi putut fi reconstruite și transformate în muzeu, însă un șef de partid, mai zelos, a decis să șteargă orice urmă de „construcție nemțească”, punând temelia acestei clădiri-monstru, care a rămas un simbol al buldozerului comunist. Străzi botezate cu numele unor comandanți militari ruși sau sovietici: Lenin, Sovietskaia, Victoriei, Kalinin, Kirov etc. În spatele monumentului lui Lenin e în șantier o biserică ortodoxă, unii localnici speră că tătucul bolșevic va fi, cel puțin, mutat în altă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
istoria și-a schimbat cursul, iar noi culegem roadele unor întâmplări pe care nu le putem influența. Dar există metamorfoze și metamorfoze - polonezii au păstrat și au inclus în patrimoniul lor național vestigiile civilizației germane, rușii le-au sfărâmat cu buldozerul, de aceea Polonia aparține Occidentului, iar Rusia reprezintă antimateria Vestului! Dincolo de războaie și mutări de frontieră, moștenirea trecutului - ne place să credem - aparține umanității întregi. Nu poți ajunge însă la această sensibilitate dacă nu te asociezi la ceva ce îți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
În toate orașele unde am fost până acum există câte un oldtown, locuri unde se grăbesc să ajungă toți turiștii. Doar Chișinăul meu arată ca un oraș fără memorie, pentru că mai toate cartierele și clădirile vechi au fost demolate de buldozerul rusesc sau de prostia basarabenilor.) Foarte multe biserici. Ghidul ne informează că orașul Vilnius are peste 30 de biserici catolice, 10 biserici ortodoxe, o moschee etc. Sunt reprezentate toate confesiunile... Mai întâi vizităm o mică biserică catolică, Sfânta Anna, cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
a dezastrului. La începutul secolului 20, în fața Reichstagului se înălța memorialul lui Bismarck, flancat de două fântâni arteziene. În fața lor se desfășurau fastuoase ceremonii de stat. Evident, n-a rămas nimic din vechile aranjamente, doar un imens maidan răscolit de buldozere. După război, locuitorii orașului au transformat piața din fața Reichstagului într-un câmp cultivat, acoperindu-l cu straturi de zarzavaturi, pe care le pliveau cu spatele la imensa clădire delabrată. Acum, edificiul, renăscut din propria cenușă, a devenit sediul Parlamentului Germaniei reunificate - Bundestagul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
în Polonia. Însă polonezii care au preluat aceste orașe după război, Breslau din Silezia (Wroclaw astăzi), Danzig (Gdansk astăzi), au păstrat cât de cât tradițiile vechi ale orașelor, au și reclădit unele edificii vechi germane, n-au ras totul cu buldozerul, ca la Kaliningrad. Au încercat să păstreze ceva din spiritul cultural și din tradiția medievală a acestor orașe, înțelegând că nu poți să pornești de la zero în viața aceasta. - Întâmplător, Polonia e și foarte atașată valorilor europene. Noi am trecut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
sau Vitoria Lipan două ipostaze, la fel de dragi și de dorite, ale aceluiași suflet de femeie, născut aici odată cu florile Carpaților... Primele case ale orașului par și mai vesele și mai cochete. Mai încolo, spre centru, chiar sub poala muntelui, două buldozere intră fără milă în niște vile vechi, frumoase încă. Am auzit că toată poala muntelui va rămîne liberă, să aibă copiii orașului un loc al lor, să nu mai fie "generația de calorifer și asfalt". Dar nu-mi prea vine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
o sută de butoaie din metal ce trebuiau să fi conținut cândva kerosen. Printre ele erau amestecate pungi mari din plastic negru, rezistent, de uz industrial, Închise la un capăt. La un moment anume, trebuie să se fi folosit un buldozer, căci butoaiele din capătul Îndepărtat dispăreau sub un morman de pământ năpădit de ierburi ce fusese răsturnat peste ele. Nu aveai cum să-ți dai seama cât de departe ajungeau butoaiele acoperite, nu puteai spera să le numeri. — Ei bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
Și nimeni de aici nu va vorbi despre expulzarea americanilor. — Dar nu au eliminat toate semnele de identificare, Îl corectă Ambrogiani. — Poate s-au gândit că le vor acoperi Înainte să le găsească cineva. E destul de ușor să aduci un buldozer și să termini aruncând pământ peste ele. Părea că Încep să rămână fără spațiu acolo, oricum. De ce nu-l trimit pur și simplu cu vaporul Înapoi În America? Brunetti Îi aruncă o privire lungă. Fără-ndoială, nu putea fi atât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
contele, reușind să pară nedumerit. — Groapa de lângă lacul Barcis. — A, te referi la șantier. O firmă privată de transport a fost acolo la Începutul săptămânii ăsteia. Tot locul a fost curățat, totul a fost luat, pământul a fost nivelat cu buldozerul. — Șantier? — Da, armata s-a hotărât să Întreprindă teste pentru emisia de radon În zonă. Așa că vor izola zona și vor construi un fel de dispozitiv de testare. Complet automatizat, desigur. — Care armată, a lor sau a noastră? — Păi, a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
căută cu privirea drumul care-l va duce acolo sus, unde stătea țăranul acela îndărătnic, pentru care a trebuit să bată atâta drum de la orașul reședință de județ. „Dacă nu se lasă convins cu vorba bună, spune-i că punem buldozerul și-l împingem la vale cu deal cu tot”, îi spunea dimineață șeful cu glas repede și sacadat, dând cu muchia palmei în tăblia mesei de lemn masiv peste care fusese pusă o foaie de sticlă groasă. Îl ascultase mult
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
un morman impresionant. În timp ce se întorceau, Simiuc rămăsese cu gura încleștată ca de o vrajă, iar Tofan vorbea mai departe: „Știu că ai venit să mă ameninți, a mai fost unul la începutul verii, unul foarte colțos, spunea că pune buldozerul pe casa mea și mă dărâmă de aici. Săracul, era un prost, ți-o spun eu, Tofan, care am văzut multe la viața mea, nici pământul nu a reușit să mă dărâme și de aceea nu mi-e frică de
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
și mă dărâmă de aici. Săracul, era un prost, ți-o spun eu, Tofan, care am văzut multe la viața mea, nici pământul nu a reușit să mă dărâme și de aceea nu mi-e frică de nici un fel de buldozer. Simiuc făcu un efort ca să vorbească și el încet ca bătrânul. - Și de ce nu te muți dumneata? Statul te-ar ajuta ca să-ți construiești o altă casă în noul sat de pe vale. Totuși i se păru că este stupid și
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
nu asta mă ține, aici, este vorba de viața mea care trebuie s-o continue pe a celor care au fost înaintea mea, dar degeaba ți-aș explica eu ca și celui dinaintea dumitale, care o ține una și bună, buldozerul și iar buldozerul de parcă numai acel buldozer îi vuia în cap. Simiuc știa că mai fusese trimis cineva mai demult dar nu i se dăduse „indicația” să amenințe. Probabil această libertate și-o luase el singur, ca orice om
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
ține, aici, este vorba de viața mea care trebuie s-o continue pe a celor care au fost înaintea mea, dar degeaba ți-aș explica eu ca și celui dinaintea dumitale, care o ține una și bună, buldozerul și iar buldozerul de parcă numai acel buldozer îi vuia în cap. Simiuc știa că mai fusese trimis cineva mai demult dar nu i se dăduse „indicația” să amenințe. Probabil această libertate și-o luase el singur, ca orice om limitat care nu
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
viața mea care trebuie s-o continue pe a celor care au fost înaintea mea, dar degeaba ți-aș explica eu ca și celui dinaintea dumitale, care o ține una și bună, buldozerul și iar buldozerul de parcă numai acel buldozer îi vuia în cap. Simiuc știa că mai fusese trimis cineva mai demult dar nu i se dăduse „indicația” să amenințe. Probabil această libertate și-o luase el singur, ca orice om limitat care nu găsește resurse pentru a convinge
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
ceea unde candela arunca un sâmbure discret de lumină abia zărit și adormi. Târziu în noapte scârțâitul repetat al roabei de afară, se amplifică și se transformă într-un duruit aspru și amenințător de șenile, cineva parcă strigă speriat „Vine buldozerul!”, sunetul devenea din ce în ca mai puternic și parcă se îndrepta direct spre el, căută să se smulgă din locul unde stătea, dar legături invizibile îl țintuiau acolo, nemiloase. Încercă să vadă de unde vine namila de oțel dar nu
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
față ca sub o imensă povară, neștiută până acum. De afară se auzi iar scârțâitul indiferent al roabei, un cocoș cântă lung și ascuțit, anunțând zorii. Nu mai adormi, ce rost mai avea. Și șeful voia o acțiune „umanitară”. Cu buldozerul... Omul zăpezii S atul nostru era undeva pe aproape de Hotin, nici zece kilometri, am venit încoace cu tatăl meu și mama, demult, de când cu refugiul din calea rușilor și aici am rămas. Eu eram destul de mică, nici zece ani. Tata
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
demolărilor, Strada Parfumului, salvată de revoluție, făcând parte din perimetrul dintre Piața Muncii și Halele Obor, destinat sistematizărilor orbești. Memorabilă rămâne scena dărâmării bisericii Sfânta Vineri: o mulțime murmurând mocnit se adună zi și noapte în jurul lăcașului în care izbesc buldozerele și macaralele, în vreme ce peste toți se ridică o pulbere spectrală, îmbibată de miros de ceară și tămâie. SCRIERI: Poarta de sticlă, București, 1982; Fereastra de la Veneția, București, 1983; ed 2, pref. Doina Uricariu, București, 2001; Bunica albă, București, 1986; ed.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287710_a_289039]
-
Banalitatea răului. O istorie a Securității în documente 1949-1989, Editura Polirom, Iași, 2002, 583 p. (Daniel Nazare) Aurora LIICEANU, Rănile memoriei. Nucșoara și rezistența din munți, Editura Polirom, Iași, 2003, 168 p. (Adelina Ștefan) Alina MUNGIU-PIPPIDI, Gerard ALTHABE, Secera și buldozerul. Scornicești și Nucșoara. Mecanisme de aservire a țăranului român, Editura Polirom, Iași, 2002, 208 p. (Adelina Ștefan) Monica LOVINESCU, Unde scurte. Jurnal indirect, Editura Humanitas, București, 1990, 574 p. (Lavinia Stan) Alexandru NEMOIANU, în America, la „Vatra Românească”, Editura Minerva
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
și culoare. Lucrarea Aurorei Liiceanu reușește să ne ofere atât o înțelegere a fenomenului rezistenței anticomuniste din România, cât și o interesantă privire asupra psihologiei țărănești și a lumii satului, în general. Adelina Ștefan Alina MUNGIU-PIPPIDI, Gerard ALTHABE, Secera și buldozerul. Scornicești și Nucșoara. Mecanisme de aservire a țăranului român, Editura Polirom, Iași, 2002, 208 p. „Impunerea socialismului nu a schimbat doar valorile câtorva variabile existente, ci a creat o ordine socială condusă după principii complet diferite”, afirma, în lucrarea sa
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
a creat o ordine socială condusă după principii complet diferite”, afirma, în lucrarea sa Compromis și rezistență: cultura română sub Ceaușescu, cercetătoarea americană Katerine Verdery. Aceasta este probabil și premisa de la care pornesc cei doi autori ai lucrării Secera și buldozerul. Scornicești și Nucșoara. Mecanisme de aservire a țăranului român, Alina Mungiu-Pippidi și Gerard Althabe, atunci când își propun să investigheze schimbările produse în mod artificial la nivelul structurii sociale și al comportamentului politic în lumea rurală în perioada comunistă, precum și consecințele
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
nou soi de victime: mărturiile din piatră ale trecutului nostru; victime ale unui proiect de pură megalomanie și de desfigurare a Bucureștiului [...] cultura acestei țări se află probabil în cel mai mare pericol din câte le-a avut de înfruntat. Buldozerul a devenit astfel figura ultimă și cea mai grăitoare a unei campanii anticulturale"304. Desigur, anticampania pariziană nu-l oprește pe Ceaușescu să-și continue planul. Mii de locuințe și monumente sunt demolate pentru a face loc ideilor "primului fiu
by MIHAELANICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]