7,603 matches
-
aceasta ca și când ar fi fost în brațele Georgianei. Aproape că dormita sub balsamul îmbietor al băii înmiresmate cu tot felul de esențe naturale. Prefera preparatele naturale în pofida celor chimice, de laborator. Ajuns în fața oglinzii acoperit de moliciunea prosopului său din bumbac sută la sută, parcă nu era el cel ce se reflecta în imaginea obiectului din fața sa. Simțea că era altcineva venit din alte timpuri, cineva dintr-o poveste atemporală, un Făt Frumos, așa arăta de bine, cu părul căzut în
FĂT FRUMOS DIN OGLINDĂ (DIN LUMEA COPILĂRIEI) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347991_a_349320]
-
farfurii, sărărițe, fântâniță, greble, cozi de topor, blide, covată. Soția, Suciu Floarea, în vârstă de 66 de ani, mamă a 8 copii de la care are 15 nepoți, a moștenit din familie meșteșugul cusăturilor pe costume populare. Cusăturile sunt făcute cu bumbac negru pe panama. Costumul popular de femeie lucrat de dumneaei este alcătuit din cămașă cu cheiță (șiruri de flori printre care se află o împletitură de culoare neagră), cu obinzică (o bentiță la gât de unde pornesc crețurile) și catrință cusută
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
printre care se află o împletitură de culoare neagră), cu obinzică (o bentiță la gât de unde pornesc crețurile) și catrință cusută cu mătase neagră pe postav negru, cu tăietură, poale cu giulgi. Cămașa bărbătească este din panama albă, cusută cu bumbac negru la mânecă, cu stani (o bucată de material care vine de jos și merge până pe spate, din ea fiind tăiată gura), pavă (bucata de pânză de sub braț), cline (clinuri), barburi (clinuri care se desprind de la cusătură de pe piept și
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
localități și aici sunt expuse costume populare specifice localității. Costumele pentru femei se compun din: năframă cu pui (floricele) care se poartă legată la spate, pe sub ea femeile măritate aveau și ceapță (suport de carton), cămașă țesută în război din bumbac sau din in, cusută cu șire ornamentate cu mărgele, în culori estompate, pieptar care pentru femeile mai în vârstă este din catifea neagră cu ornament mai strălucitor pe margine sau cusătură, pieptarul pentru fetele tinere se închide pe laterală, iar
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
cum mama s-a opus, a făcut un curs de croitorie la Târgu-Mureș. La Festivalul Văii Gurghiului poartă un costum vechi, alcătuit din: năframă de mătase cu ciucuri, cămașă de giulgi de casă (pânză de casă în care firele de bumbac sunt amestecate cu cele de cânepă sau este țesută numai din cânepă), cusută cu bumbac și mărgele, în motive florale și naționale, de culoarea florilor, cu șipcă (dantelă) din bumbac la mânecă, poale din bumbac țesut, cu ajur (șurel) sau
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
Văii Gurghiului poartă un costum vechi, alcătuit din: năframă de mătase cu ciucuri, cămașă de giulgi de casă (pânză de casă în care firele de bumbac sunt amestecate cu cele de cânepă sau este țesută numai din cânepă), cusută cu bumbac și mărgele, în motive florale și naționale, de culoarea florilor, cu șipcă (dantelă) din bumbac la mânecă, poale din bumbac țesut, cu ajur (șurel) sau încheiate cu cheiță, în partea de jos cusute cu motive naționale și șipcă (broderie), catrință
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
giulgi de casă (pânză de casă în care firele de bumbac sunt amestecate cu cele de cânepă sau este țesută numai din cânepă), cusută cu bumbac și mărgele, în motive florale și naționale, de culoarea florilor, cu șipcă (dantelă) din bumbac la mânecă, poale din bumbac țesut, cu ajur (șurel) sau încheiate cu cheiță, în partea de jos cusute cu motive naționale și șipcă (broderie), catrință cu trup vânăt, țesută în război, din păr tras (lână lungă, trecută prin dinții unui
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
casă în care firele de bumbac sunt amestecate cu cele de cânepă sau este țesută numai din cânepă), cusută cu bumbac și mărgele, în motive florale și naționale, de culoarea florilor, cu șipcă (dantelă) din bumbac la mânecă, poale din bumbac țesut, cu ajur (șurel) sau încheiate cu cheiță, în partea de jos cusute cu motive naționale și șipcă (broderie), catrință cu trup vânăt, țesută în război, din păr tras (lână lungă, trecută prin dinții unui darac micuț de casă), cu
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
bunghind biștari, Bobleașcă, Bulache, băutură-n belșug, basamac, barul “Brooklin”, Busuioacă Bohotin, berică, “bihoreană”, bărbați băuți bălăngănindu-se, borîtură, buticari, barosani, boși, barăci, basmale, băsmăluțe, batice, batiste, bluze bordo, băști, bikini, burci, blănuri bengoase, borangic, broderie bănățeană, beteală, botoșei bebeluși, bumbac, bretele, bulendre, belciuge, bomfaiere, bolțari, barde, bărdițe, bricege, butoiașe, budane, bidoane, bărdace, butii borțoase, beschii, baroase, bucșe, burlane, butelii, broaște, biciclete bușite, brichete, bibelouri bălțate, bătătoare, baloane, bocanci, bentonită, biciuri, biscuiți, bulion basarabenesc, bureți, baclavale, boia, boiele, borș, bomboane, bojoci
BAZAR de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 221 din 09 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348214_a_349543]
-
bronzat al lui Victor. - Să fim realiști! Nu vreau să merg nici in ruptul capului! Nici într-un caz! Nu după dimineața asta! Mă tot dirijează! Cu hotarârile ei de guvernare a casei! Elena se pierde în ploverul lui din bumbac. - Suntem față în față cu o problemă serioasă! Încă o oră până la prânz! Îi exploră absorbit rădăcina nasului prin ochelari. - Te simt enervată. Hai să considerăm situația cu mintea limpede. Victor apucă biscuitele orfan rămas în cutia din carton de pe
PROZĂ SCURTĂ – DOUĂ POVESTIRI CU DIALOG de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 736 din 05 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350180_a_351509]
-
brațe. Ea îi scutură-mbrățișarea și intră pe ușa de la grădină în încăperea cu icoane pe sticlă din co¬lecția Duduiei Iulica. Ea merge-n bucătărie, deschide dulapul de sub chiuvetă, alege cutia cu ceară de albine și-o cârpă din bumbac și se apucă să lustruiască ramele de la portrete. ----------------------------- Mariana ZAVATI GARDNER Londra ianuarie 2013 Referință Bibliografică: Mariana ZAVATI GARDNER - PROZĂ SCURTĂ - DOUĂ POVESTIRI CU DIALOG / Mariana Zavati Gardner : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 736, Anul III, 05 ianuarie 2013
PROZĂ SCURTĂ – DOUĂ POVESTIRI CU DIALOG de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 736 din 05 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350180_a_351509]
-
a face comparații și nici de planurile noi ce i se conturau tot mai puternic în minte... S-a întors imediat după miezul zilei. A dezbrăcat bluza ușor umezită de sudoare și a tras peste cap un tricou subțire din bumbac, mergând spre dormitorul din care se auzea puțin zgomot. Violeta curăța tocurile ferestrei pline de pete de var, ipsos și alte resturi. Nu a auzit ușa când s-a deschis. Era transpirată așa de mult, încât și părul i se
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361827_a_363156]
-
Altă și alta dulce ispita. E un soi de joc din umbre chinezești Pe tapetul în care mă afund Că într-un vas cu flori ienupăr. Nu sunt culorile portrivite, Nu este parfumul cel așteptat să rasară În motivul cu bumbac de Egipt. Printre firele rupte cu dinții, Pisicile se furișează către pălăria Din care ies iepuri tineri de pluș. Veghea noastră continuă pe toate partu andrelele Și orașul-ocnaș Se întoarce pe cealaltă parte A nopții în care Intră fluierând astronomii
MONADE (4) – POEME BILINGVE de MELANIA CUC în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366001_a_367330]
-
sale, mărțișoarele erau purtate la gât sau la mână, și erau atârnate de o cordelușă roșie sau de un găitan compus din două fire răsucite de mătase albă și roșie sau dintr-un fir de arnici roșu sau unul din bumbac alb. În zilele noastre, mărțișorul se poartă o perioadă de timp bine determinată și nu mai este purtat la gât, ci la încheietura mâinii sau prins în piept cu convingerea că toate dorințele se vor împlini. Decâtva timp, semnificația mărțișorului
POVESTEA MĂRŢIŞORULUI ŞI A ZILEI DE 8 MARTIE de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365234_a_366563]
-
și continuă: -Am o poftă nebunăde ceaiul cu mentă și de lipiile cu semințe făcute de Blosta. Mmmm! Aceasta se ridică și Burnesha îi așeză pe umeri juvelca cenușie, din lână de capră, cusută fin la margini cu dantelă de bumbac adus din țări îndepartate. Regina și generalul armatei amazoniene se îndreptară cu pași repezi către salonul în care, în fiecare dimineață, își luau micul dejun. -Taleeeestriiii! strigă Diossippe vădit agitată. -Aici sunt mamă. De ce strigi? întrebă prințesa, ridicându-se de la
LA DRUM de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1256 din 09 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365465_a_366794]
-
depășiri de plan și tot așa. Propagandă comunistă peste tot. A preferat să se îmbrace în alb, inclusiv pantofii, pe care la țară nu putea să-i poarte din cauza prafului, așa că și-a ales o cămașă cu mânecă scurtă din bumbac și un pantalon subțire. În câteva minute era gata, cu ochelarii de soare agățați de buzunarul cămășii și borseta în mână striga la mama sa că a ieșit să aducă un taxi la poartă. - Bine, sunt și eu gata într-
PE FALEZA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1261 din 14 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365479_a_366808]
-
telefonul și făcu imediat semn primului taxi care trecea prin fața sa. Ajunsă în poarta lui Condurache, îl observă pe acesta trebăluind prin grădină, cu o pălărie din material de blugi pe cap, șorțul din pânză de gât și mănușile din bumbac alb pe mâini. - Bună Getuța. Cărui motiv îi datorez plăcere de a te avea ca oaspete în grădina mea? - Lasă, nu aici, hai în casă și dă-mi un pahar cu apă, simt că mă sufoc, răspunse ea precipitat, lividă
SENATORUL ZBIHLI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361688_a_363017]
-
am trezit și eu din somnul ce m-a furat în hurducăiala căruței. La ferestrele caselor pe lângă care treceam, a început să se aprindă becurile. Aici nu mai era ca la țară, iluminarea cu lampa cu petrol și fitil din bumbac. Prin curți se auzeau câinii lătrând, simțind prezența cățelei noastre, care s-a vârât cu coada între picioare sub căruță mergând în ritmul cailor. Când am ajuns la Obor care se afla în centrul Constanței, se luminase bine. Tata s-
CALATORI CLANDESTINI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1090 din 25 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351840_a_353169]
-
Acasa > Poeme > Pitoresc > VIN DE-MI CÂNTĂ RADU LEȘE Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 778 din 16 februarie 2013 Toate Articolele Autorului Curge neaua comănac Dintr-o sită nevăzută Și deodată împrumută Totul, straie de bumbac Dar sub așternut, ce cald! Ce mi-aș mai dori în plus Că pe unde-am fost eu, nu-s Gheizere ca să mă scald? Ghemuit ca un covrig Pun pe mine zece pături Ca să nu ies în o-mături Și
VIN DE-MI CÂNTĂ RADU LEŞE de ION UNTARU în ediţia nr. 778 din 16 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351908_a_353237]
-
Bentota, dar care ne-a dat aceleași emoții. Am urcat mica alee formată din câteva trepte săpate în pământ și mărginită de ananași. În spatele lor se înălța un arbore cu fructe interesante și aveam să aflu că este arborele de bumbac. Câteva fire de piper și scorțișoară îi țineau de urât. O casă de lut, galbenă, ce părea mai mult ca fiind un adăpost de animale părăsit, acoperită cu tablă, de pereții căruia erau atârnate trei mari tablouri cu scene din
LACRIMA DIN OCEAN (JURNAL DE CĂLĂTORIE) CAP. 5 de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 771 din 09 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351858_a_353187]
-
-i mulțumească. În pragul pensionării îi moare nevasta. Rămâne cu doi băieți și-o fată. Cel mai mare dintre ei, Pat, urmează cursurile univesității din Mineapolis si devine reporter la Chicago Tribune. Fata, Laura, se perfecționează în prelucrarea și industrializarea bumbacului, îl cunoaște pe Edward West, un mare industriaș din San Diego, se căsătorește cu el și se stabilesc la San Francisco. Mezinul Mike preferă să rămână pe lângă casă. Fără vreo intenție de a-i diminua calitățile, trebuie să spunem că
CARTEA CU PRIETENI- CORNEL ARMEANU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 773 din 11 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351770_a_353099]
-
de casă. I se face masaj, la început ușor, spre final mai puternic. Se trântește chiar de podea ca să se împâslească. Pentru fetru manual lâna se așază în straturi pe masă, pentru nunofelt se pune pe mătase naturală sau pe bumbac. Firele de lână intră unele în altele și interacționează și cu materialul. În final se limpezește în multe ape, se stoarce prin presare și se usucă pe o suprafață plană. În funcție de modelul ales începe modelatul manual. În expoziția dumneaei pot
TÂRGUL DE SFÂNTUL ILIE, BUCUREŞTI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352352_a_353681]
-
usucă pe o suprafață plană. În funcție de modelul ales începe modelatul manual. În expoziția dumneaei pot fi admirate obiecte rare, fine și elevate, obținute prin această tehnică: mănuși, pardesie, rochițe, veste, broșe, inele, coliere, cât și produse din mătase naturală și bumbac: bluze, ponci, șaluri. Alis Gabriela produce și comercializează bijuterii, magneți și brelocuri obținute din lână filțuită, adică lână netoarsă, tunsă, scărmănată, decolorată, vopsită cu ceaiuri, frunze de nuc, de ceapă, vopsea de ouă. Cu un ac i se dă forma
TÂRGUL DE SFÂNTUL ILIE, BUCUREŞTI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352352_a_353681]
-
rece și polimerizate la temperaturi înalte. Pentru efect folosește foiță de aur și argint întrebuințată în iconografie. Au ca model de inspirație bijureria antică egipteană. Mihai Adina, croitoreasă, croșetează broșe în formă de flori, fluturi și inimioare, poșete din saten, bumbac, piele, dantelă. Petrescu Georgiana lucrează broșe din organza, broșe din fermoar, bentițe, coliere împletite din lanț, din lanț și pamblică, cerceluși din mărgele, tricouri pictate manual. Stela Costache creează icoane, măști, podoabe din sârmă și ață, lavabile. Cristina din București
TÂRGUL DE SFÂNTUL ILIE, BUCUREŞTI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352352_a_353681]
-
prin efort îndelungat, prin gândire și creație este o țintă modestă a unor oameni care știu să modeleze lutul și să îi dea forme originale, să prelucreze într-un mod original darurile solului și ale subsolului și derivate ale acestora: bumbacul, inul și lâna, piatra, sticla și lemnul, sarea, hârtia, metalul. Privit în ansamblul său, Târgul de Sfântul Ilie de la București oferă o imagine a părții trainice și frumoase a României, a acelui nucleu care a rămas neschimbat de-al lungul
TÂRGUL DE SFÂNTUL ILIE, BUCUREŞTI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352352_a_353681]