678 matches
-
colină", "deal") și brhant ("mare, înalt, proeminent", "măreț, sublim"), vechi-indicul, așijderi, brhant ("puternic, strașnic, aprig, mare, gros", "des, dens, ticsit, puternic, ferm, fortificat", "destoinic, harnic, trainic, iscusit"), armeanul berj ("ridicătură", "înălțime", "creștet", "vârf", - în unele compuse cu substantivul cer), germanicele burg (de unde și Burgundia "cea care se înalță"), baurgs ("turn", "cetate"), brogen ("obraznic, arogant, fudul", "a se umfla în pene", "a face-o pe boierul"), ca și, în greacă, pérgamon ("cetate") și pirgos (care știm ce va să zică). Și sunt, în genere
"Ale turnurilor umbre..." by Șerban Foarță () [Corola-journal/Journalistic/8215_a_9540]
-
Caii la fereastră“ de Matei Vișniec, în regia lui Radu Dinulescu. „Acest spectacol deschide un program mai amplu de teatru pentru tineret(...) Montarea a fost deja invitată la Festivalul de Teatru din Avignon. Varianta franceză se va juca la teatrul Burg Neuf, unde vom avea 24 de reprezentații în iulie 2005“, ne-a declarat directorul de scenă. Până atunci, „Caii la fereastră“ pleacă la festivalul de la Piatra Neamț, în 30 octombrie a.c. Din distribuție fac parte actorii Ioan Peter, Angela Petrovan, Sorin
Agenda2004-40-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282935_a_284264]
-
forța și inspirația pentru a-și termina Elegiile duineze. Și, mai ales, mormântul poetului, din Rarogne. Un pelerinaj la acest mormânt nu poate să nu fie impresionant, chiar și pentru cineva care nu are sensibilitatea unui Paul Celan. Din vechiul burg urcă un drumeag spre un promontoriu stâncos unde se înalță o fortăreață medievală; la începutul sec. al XVI-lea, una dintre clădirile ei a fost transformată în biserică. Trecând prin fața cavoului rezervat familiei von Roten, stăpânii locului, vizitatorul este condus
Elegie valaisană a lui Paul Celan și România by Marieva Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/4883_a_6208]
-
Pămîntul ferm. Au trecut patru ani, draga mea." (p. 152) Autorul suferă de o singurătate pe care, spirit analitic, și-o alungă prin cercetări istorice sau incursiuni geografice. Medicul fuge de Timișoara ajungînd la Viena, Sankt Petersburg, Atena, Roma, în burgurile nemțești (Bamberg, Rottenburg, Frankfurt, Wurtzburg) sau în orașele Franței, drumuri care îi înlesnesc descrierea istoriei, arhitecturii și simbolurilor locului. Majoritatea drumurilor îi sunt prilejuite de congresele și colocviile internaționale de psihiatrie, iar atunci cînd nu călătorește, Mircea Lăzărescu se afundă
Ochiul clinic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6241_a_7566]
-
povești în jurul patului tău. Pozele lor, cele ale părinților, comicsurile, filmele ți-au modelat inima și sexul. La început sub arborele de cauciuc picurînd lapte, trăind în fragmente într-o limbă, ghemotocit ca un arici: de la ușă, de la ferestre, de la burgul cu cavaleri, de la lacul de argint, de la curțile din Fort Sud - de pretutindeni venea și fusese aici dintotdeauna și tu ai crescut acolo înăuntru înalt. Acum scotocești în fotografia veche: Vedeți ușa albastră modestă deschizîndu-se odinioară prietenilor familiară ca intrarea
Masa se răcește by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/8921_a_10246]
-
Emilia David Drogoreanu Premiul "Giuseppe Acerbi" a revenit anul acesta literaturii române. Sîmbătă 5 martie, scriitorii Mircea Cărtărescu, Marin Mincu și Răsvan Popescu și-au prezentat la Castel Goffredo, vechi și elegant burg mantovan, operele traduse în limba italiană care intră în concurs, urmînd ca pe 2 iulie să fie desemnat un singur cîștigător, învingătorul premiului. Este vorba de un premiu internațional pentru proză, ajuns la a XIII-a ediție, care se acordă
Nominalizări - Premiul "Giuseppe Acerbi" pentru literatura română by Emilia David Drogoreanu () [Corola-journal/Journalistic/11871_a_13196]
-
Florian LUNGU Iașul cultural. Iașul artistic. Citadelă nu de mult înnoită cu un ansamblu urbanistic uriaș, Mall-ul „Pallas” - se pare, unul dintre cele mai mari din Europa... În luna octombrie a.c. au avut loc în numeroase locații ale burgului moldav două ample manifestări concomitente, „FILIT” (Festivalul de Literatură și Traducere Iași - începând din 23 octombrie) și „Festivalul Muzicii Românești” ediția a XVII (21-27 octombrie). Amintita sărbătoare a artei sunetelor organizată de Filarmonica de Stat „Moldova” și Universitatea de Arte
Academic jazz group by Florian Lungu () [Corola-journal/Journalistic/83411_a_84736]
-
originea evenimentului s-a aflat o operațiune de tăiere fără respectarea normelor de prevenire a incendiilor. Timișoara Muzicală l Deschisă de premiera „Aida“ Prefațată de minifestivalul de operă și operetă de la sfârșitul săptămânii trecute din Parcul Rozelor, toamna lirică a burgului va începe cu un eveniment... rotund: cea de-a XXX-a ediție a Festivalului Timișoara Muzicală. „O ediție-jubileu, pe care o realizăm pe cont propriu, financiar vorbind, dar densă artistic și, sperăm, foarte plăcută publicului nostru“, a spus maestrul Corneliu
Agenda2005-36-05-general8 () [Corola-journal/Journalistic/284155_a_285484]
-
Angelo Mitchievici Prima ediție a MECEFF (Mediaș Central European Film Festival) avea loc acum trei ani la inițiativa regizorului și scenaristului Radu Gabrea și introducea pe harta culturală și filmografică a României un mic burg cu un farmec indubitabil, cu clădiri vechi și respirând parcă aerul altui timp. Inițiativa mi s-a părut atunci, ca și acum, una excelentă rezonând cu înființarea la Universitatea de Vest din Timișoara a grupului de cercetare interdisciplinară „A Treia
MECEFF 2013 – un mare festival mic by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/3468_a_4793]
-
din 1931, care aparține unui mare iubitor al orașului de pe Bega, dl Octavian Leșcu. O relativ banală răsfoire a paginilor îngălbenite s-a transformat în cele din urmă nu doar într-o lectură interesantă, ci într-o adevărată călătorie în burgul acelor vremuri. Hotărâri, publicații, licitații, fiecare text fiind, de fapt, un crâmpei de istorie. „Monitorul municipiului Timișoara” își avea pe-atunci redacția în cadrul Palatului Primăriei, la etajul al doilea, în camera 53, și apărea săptămânal. Un abonament pe un an
Agenda2003-29-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281267_a_282596]
-
De la Poiana Brașov, la Straja l O „istorie“ care seamănă La început (1895), Poiana Brașov a fost doar o... poiană a Brașovului, unde locuitorii renumitului burg medieval (la cumpăna secolelor XIII/XIV era cel mai mare oraș din Transilvania - 9 000 de locuitori) veneau în plimbare, mai ales în zilele de sărbătoare. Abia în 1904 s-a ridicat la Poiana Brașov prima cabană, construcțiile înmulțindu-se
Agenda2004-22-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282486_a_283815]
-
simbol al iubirii eterne. Adevărul este că podul a fost construit de ing. Fredericus Hütte în anul 1859 și reprezintă primul pod din fier turnat, construit pe teritoriul României; podul „traversează” strada care face legătura dintre orașul de sus (vechiul burg) și orașul de jos (mai nou), ambele cuprinse, astăzi, în municipiul Sibiu. OCTAVIAN NICA Mănăstirile de pe Muntele Athos și de la Meteora l O destinație ideală pentru petrecerea marii sărbători a Paștelui O destinație potrivită pentru petrecerea vacanței prilejuită de sărbătoarea
Agenda2005-15-05-turistic () [Corola-journal/Journalistic/283595_a_284924]
-
TV., cazarma gărzii elvețiene, cea jandarmeriei pontificale, altele sunt toate în interiorul Cetății Vaticane, cum știm. Piața Sân Pietro cu coloanele lui Bernini, la fel, dar cu acces liber. Însă așa numitele „borghi” din jurul Vaticanului ( de la „borgo”, citadela, după etimonul german, burg), zidiri vechi, biserici, fântâni, sunt zone extravaticane. Vorbim de străzile de la Castel Șanț’ Angelo la zidurile vaticane, ori de străzile de la Piazza Risorgimento spre Bazilica Sân Pietro, ori de cele de la Porta Sânto Spirito spre Coloane. Ele nu fac parte
Ce e și ce nu e în Vatican? by Adrian Popescu () [Corola-journal/Journalistic/2583_a_3908]
-
Spirito, fie pe Porta Viridaria, ajungeau la Bazilica. Efectul, scontat, era de uimire admirativa: după străzile strâmte, brusc, minunea Bazilicii mărețe, si, din secolul al XVI-lea, scenografia coloanelor uriașe. Obeliscul în mijlocul unei piețe rotunde, unde respiri universalitatea credinței creștine... „Burgurile” erau pasaje, ori vestibule, deci, ale Vaticanului, nu Vaticanul propriu-zis. Cei mai multi pelerini veneau dinspre nord, credincioși din toată Europa, călătorind cu lunile, țara după țară, pe vestită Via Francigena și ajungeau epuizați, dar fericiți, la Porta Sân Pellegrino (azi în interiorul
Ce e și ce nu e în Vatican? by Adrian Popescu () [Corola-journal/Journalistic/2583_a_3908]
-
si a îndrăgitului papă venit din Estul comunist, Ioan Paul al II-lea, a strâns o mulțime de pelerini, pe toată Via Conciliazione, în afară Pieței Sân Pietro, ba chiar Piața Navona, dincolo de Tibru, a fost arhiplina. La fel pomenitele „burguri”. Ecranele imense au permis participarea, inclusiv a românilor, la un eveniment istoric.
Ce e și ce nu e în Vatican? by Adrian Popescu () [Corola-journal/Journalistic/2583_a_3908]
-
ați închinat, la un moment dat, o emoționantă declarație de dragoste (,,Nu-s tânăr, o știu, dar iubirea mi-i tânără încă,/ nebun sunt de dorul de a mai fi împreună o dată,/ prin sătuce din sudul sărac și socratic, / prin burguri cățărate pe coame de deal;/ calabrez m-a crezut femeia fidelă Fidenței, / îmbiindu-ne în măruntu-i negoț să intrăm, să gustăm;/ hirsut, păduros, silvan, transilvan/ sunt, totuși, parte din tine, măcar prin adopție" - Elegie pentru țara oprită)? În mitica, în
ADRIAN POPESCU: „Editura Bucovina paternă, Transilvania maternă, Umbria spirituală m-au modelat interior” by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/7019_a_8344]
-
mai mari percuționiști de jazz ai tuturor timpurilor și cap de afiș al ediției e blocat în Viena de o grevă în aeroport. Vine, două luni mai târziu, la Timișoara, concertul său fiind, indiscutabil, megaevenimentul de jazz al deceniului în burg. La Gărâna situația e salvată de muzicieni români și străini, dar și de faptul că festivalul, mutat în Poiana Lupului, atrage, pe lângă adevărații amatori de jazz, sute (multe!) de amatori de distracție, mult mai sensibili la aroma de gulaș și
Agenda2005-32-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284055_a_285384]
-
datorită poliglotiei sale - la un Centru de Documentare Medicală. I se acrise de Cluj, unde i se părea că se sufocă la propriu, sperînd că imensitatea Bucureștiului îi va da mai largi posibilități de mișcare. Greșea. Matcă lui era în burgul Clujului, unde se găseau mai toți foștii membri ai Cercului literar de la Sibiu, printre care se prenumăra, și profesorii săi în frunte cu Blaga, pe care-l vizită în cămăruța de la Bibliotecă universitară (unde căpătase o slujbă), denumită de poet
Un jurnal tulburător by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17934_a_19259]
-
culminație, partea I din Sonata a III-a pentru pian și vioară în la minor, „în caracter popular românesc”, op. 25, dăruită melomanilor lugojeni de Cristina Constantin și Sorin Dogariu. Ecourile marii muzici au reverberat, pentru o zi, în micul burg timișean, prima ediție a Zilei George Enescu la Lugoj constituindu-se într-un necesar reper pentru demersuri identice, care să și propună transmiterea și receptarea mesajului sonor enescian în cele mai diverse medii din spațiul românesc, într-o perioadă nefastă
Revista MUZICA by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Science/244_a_487]
-
originalitatea expresiilor grăitoare, care se ivesc din vorbirea mea spontană, încărcată de metafore, pe care o transmit ei cu ochii închiși, fără nici o eludare a vreunei expresii ce îmi aparține, alcătuind rememorarea unor trăiri din trecutul meu. Transplantată din vechiul burg transilvan, adaptarea mea la viața trepidantă a Capitalei a durat mulți ani. Rapiditatea cu care se desfășura viața în general, o receptam de departe, închisă în interiorul proaspetei mele căsnicii, desfășurate într-un anumit ritual. În vremea aceea întreaga capitală se
Evocări spontane by Ioana Postelnicu () [Corola-journal/Imaginative/13845_a_15170]
-
sufletească propuse să ne întoarcem la Sibiu. Am făcut calea întoarsă pînă la mica gară, care părea pustie, ne-am urcat în trenul ce părea că ne așteaptă anume pe noi și după o jumătate de ceas am coborît în burgul german, care ne primi cu o căldură părintească. Sufletul meu căpătase din nou aripi înviorătoare. Lovinescu își temperase reflecțiile ironice, cuprins și el de frumusețea orașului copilăriei mele. Ne-am urcat într-o trăsură care ne-a purtat pe dinaintea fostului
Evocări esențiale din aproape o sută de ani de viață by Ioana Postelnicu () [Corola-journal/Imaginative/14432_a_15757]
-
a lui Goethe? La locuința sa de vară”, ne sfătuiește un cunoscător. Trebuie să trecem pe lângă palatul ducilor de Weimar, a căror proprietate încă este acest mic, foarte mic Versailles. Cu un colț anacronic: un turn și un rest din burgul medieval acoperit de iederă, silueta întortocheată și încântătoare, decor ideal pentru o comedie de Shakeaspeare, de pildă „As you like it”: iedera. Rusalind, prințul fugit în pădure... Și Goethe care se înconjura de fantome clasice! Dar până la casa de vară
Un text necunoscut al lui Petru Dumitriu () [Corola-journal/Journalistic/3179_a_4504]
-
anul 1933 am poposit mai mult timp, împreună cu soțul meu, în Germania. Am receptat de la început, la Berlin, atmosfera unei capitale care se deosebea de toate celelalte văzute până atunci în călătoriile noastre. Dar ca arhitectură îmi amintea de Sibiu, burgul transilvan în care, de când eu nu aveam nici șase luni, părinții mei s-au stabilit pentru totdeauna. Îmi erau familiare clădirile trainice, bulevardele largi, monumentele, aerul trecătorilor, magazinele, tramvaiele, toate părând o reproducere a orașului copilăriei mele. Limba vorbită de
Evocări spontane by Ioana Postelnicu () [Corola-journal/Imaginative/13343_a_14668]
-
Ce-mi face sufletul trist baltă dulce De lintița. Crini albi cu gura mare Aerul zilei crud or să-l apuce, Să-l dumice, să-i zdrențuiască-amurgul Și zorii să-i prelingă-n moi rășine. Iubita mea topește azi tot burgul În menstruații tragice și fine.
Cîntec naiv by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/16718_a_18043]
-
-s singur, Dulci, înrourate gînduri Coapte-n criniști. Moale vine Marele Melc înspre mine. Și mi-e dor, și mi-e rușine Că nu-s iarăși în grădina Strecurată prin lumina Zorilor, amurgului, Din spatele magaziei Galbene-a copilăriei În marginea burgului...
Cîntec by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/16230_a_17555]