575 matches
-
la fel trebuie să fi arătat străzile și în Rusia revoluționară sau în timpul răzmerițelor nebunilor din Evul Mediu o afirmare spontană, sălbatică și brutală a tot ceea ce societatea a refulat și marginalizat cu grijă înainte. Stăpânii de o noapte ai burghezei bătrâne numită Geneva. Dilema de a doua zi în ziarele elvețiene: trebuia să intervină poliția pentru a contracara "bucuria populară" care i-a deranjat pe "cetățenii obișnuiți"? (a se citi printe rânduri: pe albi). Titlul unui interviu din presa română
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
a fost numirea la o clasă a V-a (exprima clasă de liceu) la o școală elementară ca să predau matematica, zoologia, româna, istoria și geografia. [...] Partidul n-are încredere în mine, dat fiind că sunt fiică de boier, „din tagma burghezo moșierească“ ce trebuie exter minată. Eheei! Teza despre Baudelaire, dacă nu se pregătește repede, o să aveți țara fără locuitori.[...] De ce, draga mea, te-ai hotărât să-mi scrii o dată la cincisprezece zile? Nu merit o scrisoare de la tine, sau o
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
strigătului și cealaltă notă, care răspunde chemării. [...] Urna. Și în privința asta, mă deosebesc de Tine. Este superb felul în care vezi tu lucrurile; ai dreptate, ai vrut să-mi alini suferința, ai vrut să pui balsam pe rana mea de burgheză ticăloasă, încremenită încă în vechile prejudecăți, în pofida a tot... Dar eu m-am gândit că destinul neiertător continuă și după moarte, că omul acesta, care aprecia onorurile ce i se datorau, care era sensibil la ele, care a suferit pentru
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
a nivelului general al cunoașterii”. Iacătă că scârba imensă a poporului Îndreptată spre cizmarul din Scornicești care a reinventat cartelele și bătaia pentru o Încărcătură de gaz lichefiat au făcut ca astăzi țara noastră să fie condusă tot de „concepțiile burgheze retrograde și Învechite” iar tov. Necula să fi lucrat câțiva anișori, până la pensie, la patron. e.d. Tov. Lenin ne-a asigurat că dumnezeu nu există așa că dați În el fără frică! Asupra Înverșunării cu care comuniștii români Îl
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
se rezumă, în fapt, la cele de mai sus. Ca urmare, mii de profesori vor fi epurați din școli, licee și facultăți, datorită originii nesănătoase a rudelor (părinți chiaburi sau mic-burghezi, funcționari, preoți, militari ori care fuseseri membrii ai partidelor burgheze etc); mii de elevi și studenți, la rândul lor, aveau să fie eliminați, iar mulți dintre ei vor fi trimiși curând la Canal (în lagărele de muncă de la Poarta Albă, Peninsula etc.), ori în închisori (Pitești, Gherla, Aiud) la reeducare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
preexistă, căci ce altceva este un gândac uman ale cărui conținuturi afective și cognitive sunt închise într-o carapace, într-un corp străin care nu-i permite comunica- rea articulată. Samsa „simte enorm și vede monstruos”, deformarea configurează universul familiei burgheze ca pe un spațiu, carceral, meschin, cu tulburi complexe sufle- tești, cu o serie de latențe agresive. Ulterior, fiul devenit gândac descoperă o metamorfoză paralelă, tatăl conva- lescent, întreținut de el ca și ceilalți membri ai familiei, și-a redobândit
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
ani de Cambridge, fratele meu și cu mine ne petreceam vacanțele la Berlin, unde părinții noștri Împreună cu cele două fete și cu Kirill, pe atunci În vârstă de zece ani, ocupau unul dintre acele apartamente mari, Întunecoase și remarcabil de burgheze, În care am plasat atâtea familii de emigranți din romanele și povestirile mele. În noaptea de 28 martie 1922, pe la ora zece, În livingul unde, ca de obicei, mama stătea Întinsă pe canapeaua de pluș roșu din colțul camerei, se
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
pomeșcic” (moșier). Nu, n-a fost „pomeșcic”, a avut doar ceva avere, nu prea multă... Tanti Aniuta n-a părut satisfăcută de răspuns și a rămas cumva neîncrezătoare. Se afla doar într-o țară care până nu de mult fusese burgheză. Un cumnat „pomeșcic” i-ar mai fi trebuit... A murit la 70 și ceva de ani, tot în prima zi de Crăciun, ca mama. Numai ea și unchiul Vanea (decedat la 62 de ani) n-au apucat să fie octogenari
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
a fost dus tocmai în Karaganda (unde de altfel a și murit) pentru „vina” de a se fi (sau a fi fost) înscris la liberali. Privit cu suspiciune, încă de la graniță, de sovietici (ca unul ce venea dintr-o țară „burgheză”), tata a fost apoi pedepsit un pic de autoritățile române, instalate imediat după declanșarea războiului. Lăsat fără serviciu câteva luni bune, i s-a dat după aceea o slujbă în mediul rural, într-un sat pe nume Caracurt, locul unde
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
Alexandru al II-lea, născută principesă de Hessa. Considerat omul Rusiei, a fost detronat de o lovitură de Stat (1887) și înlocuit cu Ferdinand candidatul Austriei și al Germaniei. Tatăl lui Alexandru și-a pierdut rangul, căsătorindu-se cu o burgheză. Cumnatul său, țarul, i-a cumpărat titlul de principe (Battenberg este numele unei suburbii a Dormstadt-ului, capitala Hessei). Căsătorit cu o fiică a Reginei Victoria a Angliei, fratele lui Alexandru a devenit ofițer britanic și și-a tradus numele în
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
puterea razelor vizuale", altfel zis "ochelnica". Chirița este o contesă d'Escarbagnas și după cum s-a dovedit o Madame Angot, personagiu popular în teatrul bulevardier de la începutul veacului XIX. Ea e o cochetă bătrână și totdeodată o bună mamă, o burgheză cu dor de parvenire, dar și o inteligență deschisă pentru ideea de progres, o bonjuristă în fine. Amestecul de anteree și fracuri din aceste vodeviluri, de moldovenească grecizantă și jargon francoromîn, de tabieturi patriarhale și de inovații de lux occidental
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
moderații" de ieri, fără să-și schimbe ideile, se pomenesc în situație de "conservatori": junimiști...). Iar socialiștii, ca să mai dăm un exemplu de cum omul e dintr-o bucată, au fost realiști, ateiști, fonetiști - în sfârșit, împotriva tuturor atitudinilor și doctrine-lor burgheze. Numai oamenii bine echilibrați, sufletele bogate, comprehensive și, în adevăr, cumpănite, spiritele cu adevărat critice, reflexive, ajutate și de o cultură adecuată, pot scăpa de uniformitatea aceasta. Așa au fost Kogălniceanu și A. Russo, și mai ales A. Russo, acest
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
al intelectualității progresiste, Midhat-pașa (care va fi mazilit de sultan la începutul anului 1877 și apoi asasinat din porunca acestuia) a elaborat o constituție care - aplicată corect - ar fi îndrumat statul turc pe calea parlamentarismului și al unei de mocrații burgheze. Constituția sprijinea însă, totodată, ideea de unitate și integritate a Imperiului Otoman și de slăbire a luptei de eliberare purtată de popoarele subjugate (Mustafa Ali Mehmed, Istoria turcilor, Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1976, Midhat-pașa, mare vizir, aduce o constituție
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
vorbească lung! *Aurel Stoicanu (ce-o fi fost înainte de război nu știu, acum e contabil) a trimis redacției un eseu împotriva lui La Fontaine, din care rețin: „Două sînt funestele greșeli de care îl acuz. Întîia: morala oribilă, vulgar-materialistă, mic burgheză a cărpănoasei furnici, huzurind între stocuri alimentare, care nu recunoaște meritele artei dezinteresate, lăsînd bietul cîntăreț, care a-nveselit cîmpiile și inimile cu trilurile lui văratice, să moară de foame! Ah, trădarea de confrați lafontainiană! Jalnică preamărirea filosofiei filistine a burții
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
și a costat-o viața. În urma acestor ființe rămân părinți distruși pentru toată viața, copii care vor fi lipsiți de dragostea mamei. Din păcate, astfel de tragedii se întâmplă numai în familii modeste de muncitori. Soțiile și fetele din clasa burgheză nu ajung în astfel de situații, deoarece ajunge un telefon ca să vină salvarea și respectivei i se face urgent intervenția. Se știe că întreruperea sarcinii este interzisă în multe țări, dar familia are posibilitatea prin diferite metode de a evita
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
există, tocmai pentru a Înlătura orice efect de perspectivă, orice anamorfoză, orice sugestie a manifestării unei voințe de putere a literaturii. Psihologia, blamată acolo, revine aici, dar ritmul accelerat și ambiguitatea diegetică Înlătură „efectele de real” denunțate În exercițiul literaturii „burgheze”. Dacă vorbim de influența tehnicilor de reprezentare ale artelor mecanice, literatura Mariei Redonnet aduce cu gagul anglo-saxon, nu cu neorealismul italian și nu cu acele plaje de spațiu infrareal hiperbolizat proprii literaturii minuitiste. Marie Redonnet nu descrie aproape deloc, ci
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
burgheză, această balansare între idealism și teamă, între atitudini de bravadă și lașitate, între proiectarea unor mari proiecte și autoimpunerea unor limite. Mentalitatea mic-burgheză nu și-a asumat nici o misiune revoluționară radicală. În planul raporturilor sociale avem o dualitate comportamentală: burgheză prin comportament economic și mentalitate mic-burgheză în atitudinile publice, o dualitate datorată aceluiași impact de neocolit, cel al naționalului, prioritatea epocii noastre moderne. Totul era subordonat edificării spațiului național. În această construcție burghezia românească fiind slabă economic, a fost nevoită
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
originară. În locul clasei de mijloc, clădită organic și aspirând la autonomie în raport cu statul, o elită locală ceși datorează poziția legăturilor cu statul pe care alege să îl paraziteze. De la profesori și administratori până la avocați și magistrați, toată această pletoră pseudo burgheză, spre a relua sintagma de peste decenii a lui Ioan C. Filitti, trăiește și se reproduce având drept unică rațiune de a fi proliferarea unor forme importate și redistribuirea unor resurse simbolice și financiare ale aceluiași stat. De aici, spectacolul deconcertant
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
sovietici - ignorate până atunci, ca și lupta de clasă, concepția materialistă și cercetarea obiectivă a relațiilor Românilor cu Slavii și în special cu Rusia”. Acest din urmă aspect este prezentat cu precădere în recenzia amintită, ajungându-se la condamnarea istoriografiei „burgheze” române care ar fi promovat și în această privință „o adevărată falsificare a adevărului istoric”. P.P. Panaitescu merge mai departe și, după ce subliniază meritele manualelor (influența slavă/rusă în organizarea socială, în organizarea politică, în limbă și în cultură, conviețuirea
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
D, dosar 69, vol. 7, f. 45. Ibidem, f. 63. Evantia Bozgan, Ovidiu Bozgan, Independență, politică externă și politică religioasă, ed. cit., pp. 252-253. Ibidem, p. 261. Totuși, `n istoriografia românească din acea vreme nu mai era incriminată decizia guvernelor „burgheze” din 1920 de stabilire a relațiilor directe cu Vaticanul; vezi Mircea Malița, „Diplomația românească `n perioada interbelică”, in Reprezentanțele diplomatice ale României 1911-1939, vol. II, Editura Politică, București, 1971, p. 14. Se păstra `nsă tăcerea asupra momentului 7 iulie 1950
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
toate clișeele filmului. Dacă ar fi avut intenția unei autoparodieri, Mircea Ștefănescu, autorul scenariului, nu ar fi reușit mai bine. În cele din urmă, se impune o întrebare: cui aparține perspectiva din care această reprezentare a socialului este construită? Lumii burgheze care își impune stilistica? Lumii politice care își vede reprezentate audiovizual rudimentele propagandistice? Este destul de probabil că cineaștii români să fi fost mai familiarizați cu propagandă cinematografică germană sau central-europeană decât cu filmele lui Eisenstein sau Dziga Vertov. Ideea reprezentării
(Povești din) Filmul celor care muncesc () [Corola-website/Science/295669_a_296998]
-
ceilalți doi cunoscându-i din Țestoasele Ninja. Altui artist nu prea îi cunoșteau numele, dar l-am indentificat după descrierea lor: „un nebun care și-a tăiat urechea”. Cred că, provenind din familii sărace, nu se pot identifica cu estetică burgheza ce defilează prin manualele de educație vizuală, muzee sau bienale, nu o înțeleg și nici nu dau semne de răbdare dacă încerci să le-o explici. Cu estetică marxista n-am încercat pentru că încă o mai studiez și eu, probabil
Școala de artă activistă () [Corola-website/Science/295701_a_297030]
-
de pictură activistă</b><i> </i>de la Cluj, ca o trezire a conștiinței artistice, alături de cea activistă a confecționării de <i>bannere</i>, în culisele protestelor din iarnă 2012. Intenția era o opoziție, prin ironie, față de <b>Școală de pictură burgheza de la Cluj</b>, pitita în ateliere, galerii și muzee în acea perioadă, însă ea a fost deturnata prin neutralizare și transformată într-o continuitate a acesteia din urmă. În <b>Școală activistă</b> am urmărit dezvoltarea spiritului critic, folosindu-mă
Școala de artă activistă () [Corola-website/Science/295701_a_297030]
-
teatrului politic Teatrul politic, așa cum s-a cristalizat el în decursul întregii mele activități, nu constituie vreo “descoperire” personală și nici rezultatul frământărilor sociale din 1918. Rădăcinile lui pornesc încă de la sfârșitul secolului trecut, când în viața spirituală a societății burgheze au irumpt anumite forțe care, în mod conștient sau numai prin simplul fapt al existenței lor, au determinat modificarea radicală și, parțial, chiar năruirea acestui univers spiritual. Aceste forțe au venit din două direcții: dinspre literatură și dinspre proletariat. La
Erwin Piscator - Teatrul Politic (fragmente) () [Corola-website/Science/295621_a_296950]
-
clase sociale sau condiții istorice de tipul popularitatea tiparu-lui, omogenitatea limbii, o dominantă a unei etnii, etc. D: Nici macar că structura de clase și procese economice nu existau similarități. Spre deosebire de modelul francez unde avusese deja loc o revoluție până la urmă burgheza, Țările Române se aflau în plin Ev Mediu. Poate de aici și naționalismul construit diferit, în principal în sens etnic, prin diferențierea de celelalte etnii, în special de străinii din in-terior, bazat pe apartenența la etnia română, si mai puțin
Națiune, subalternitate și dorința de Europa. O discuție despre identitate națională și nevoia apartenenței europene () [Corola-website/Science/295826_a_297155]