2,180 matches
-
prezenți la congresele Internaționalei socialiste. În 1889, la Paris, n-au avut delegat, dar la Bruxelles, în 1891, au fost 5 delegați. Delegația prezintă o descriere a stării de lucruri din țara lor. Reflecția trimite la formarea unui stat liberal burghez pe malurile Dunării, ca produs al diplomației europene. "Nu burghezia română i-a învins pe feudalii români. Burghezia triumfătoare din occidentul Europei a asigurat victoria burgheziei române, relativ slabă, asupra feudalității române, relativ puternică..." Astfel, "în timp ce în Occident instituțiile burgheze
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
existenței, a caracterelor și a rolului burgheziei, publicarea, în 1925, a lucrării lui Ștefan Zeletin Burghezia română, produce un șoc. Textul este citit și studiat cu interes pentru că acesta distruge interpretarea devenită clasică, impusă de școala junimistă, care considera liberalismul burghez un produs de import, o formă fără fond. Modelul străin fusese introdus de pașoptiști care au riscat în privința Constituției de la 1866, fără să aibă nici mijloacele economice, nici audiența ideologică a unui asemenea joc. Zeletin afirmă că Principatele danubiene au
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
continuată de Mihail Ralea, care, în 1923, propune studiul Ideea de revoluție, adîncindu-se în analiza operei lui Proudhon. Ralea conduce Viața Românească începînd cu 1933. Una din temele recurente ale stîngii românești este denunțarea conservatorismului, a sterilității și a egoismului burghez. În acest sens, reacțiile lui Mihail Ralea, care scrie, în 1921, pentru Viața Românească de la Paris sînt identice cu cele ale lui Panait Istrati, revoluționar utopist confruntat cu victoria dreptei în Franța anului 1919. Militanții veniți din România suportă cu
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
venit din Est nu percepe traumatismul suferit de Franța și încearcă să interpreteze în termeni de decadență o atmosferă îndoliată care-i este străină. Totuși, aceste reacții spontane poartă marca unei tradiții a preocupării Estului poporanist pentru Vestul democrat și burghez. Încă din 1848, exilatul rus Alexandru Herzen respingea burghezia franceză și își imagina că această capacitate de mișcare aparținea Rusiei, țăranului rus... Stînga românească din anii '30 rămîne fidelă poporanismului aflat în căutarea unei căi specifice de dezvoltare, unei treceri
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
aparținea Rusiei, țăranului rus... Stînga românească din anii '30 rămîne fidelă poporanismului aflat în căutarea unei căi specifice de dezvoltare, unei treceri spre modernitate care n-ar eradica tradiția, unui acces la profit care ar scuti de tarele sistemului capitalist burghez. Periculoasă poate, respingerea ideii de burghezie, visul unei democrații rurale antiburgheze, determină alunecarea militanților necomuniști de stînga spre un spațiu incert. În ciuda acestei îndepărtări, a acestei distanțe dintre Estul care vrea să creadă că istoria începe și se va face
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
să se schimbe este rolul și spiritul burgheziei. Această mutație presupune ca burghezia să fie încadrată de stat. Ea a eșuat în misiunile care revin elitelor națiunii, în practica economică și socială, ca și în reflecția asupra acestei practici. Gînditorii burghezi, ca Zeletin, burghezii agrarieni poporaniști, ca Stere, Madgearu, n-au fost capabili să măsoare corect relațiile dintre orașe și sate, și nici raporturile României cu străinătatea. Experiența istorică a burgheziei române este scurtă: în mai puțin de un secol, ea
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
este rolul și spiritul burgheziei. Această mutație presupune ca burghezia să fie încadrată de stat. Ea a eșuat în misiunile care revin elitelor națiunii, în practica economică și socială, ca și în reflecția asupra acestei practici. Gînditorii burghezi, ca Zeletin, burghezii agrarieni poporaniști, ca Stere, Madgearu, n-au fost capabili să măsoare corect relațiile dintre orașe și sate, și nici raporturile României cu străinătatea. Experiența istorică a burgheziei române este scurtă: în mai puțin de un secol, ea a realizat trei
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
raporturile României cu străinătatea. Experiența istorică a burgheziei române este scurtă: în mai puțin de un secol, ea a realizat trei etape ale capitalismului faza comercială, faza industrială, faza financiară. Ea se află în contratimpul experienței occidentale: în 1918, toți burghezii și pseudo-burghezii români se lansează în lupta activă și naivă pentru democrație și vot universal, în vreme ce aceste sisteme sînt deja condamnate în Vest. Falimentul burgheziei se manifestă, prin urmare, în relația ideologică, socială și economică cu baza țărănească a țării
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
cinci Mitropolii de care depind Episcopiile. Comentariul autorităților politice este clar: Scînteia subliniază exemplaritatea Uniunii Sovietice pentru clerul ortodox român și reamintește că partidul nu poate fi indiferent în fața prejudiciilor și credințelor mistice răspîndite în rîndurile clasei muncitoare de către regimul burghez și al marilor proprietari. Petru Groza face o vizită patriarhului Alexei al Moscovei, în mai 1947. Biserica nu este recunoscută decît dacă se respectă contractul ce o leagă de stat. Puterea cînd iartă, cînd supraveghează. Reverendul Richard Wurmbrand, care a
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
vîndă mobilele, tablourile, bijuteriile. Ei mai păstrează totuși cîteva din semnele splendorilor trecute: covoare, argintărie, ceva veselă. Dar, mai ales ca semn al distincției și ca mărturie a statutului social căruia îi rămîn credincioși, acești oameni ai vechii aristocrații și burghezii vorbesc perfect franceza sau germana. Copiii lor primesc o educație aleasă; "mademoiselles" dau la domiciliu lecții particulare. Istoria vieții sociale a României anilor '60 este azi abia schițată, însă, urmărind studiile biografice se observă că unii foști aristocrați s-au
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
particulare. Istoria vieții sociale a României anilor '60 este azi abia schițată, însă, urmărind studiile biografice se observă că unii foști aristocrați s-au aliat cu moștenitorii nomenclaturii, cu atît mai mult cu cît aceasta a apărut deseori din mediul burghez. Fenomenul cel mai răspîndit rămîne, totuși, lipsa de amestec între parveniții comunismului și cei care cultivă disprețul față de acești țărani-muncitori, acești oameni neciopliți ai aparatului. A supraviețui impune cultivarea spațiului privat, al întîlnirilor prietenești și familiale. Societatea urbană are gustul
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
a progresului, atașamentul la un mod de viață lipsit de gadget de consum ținînd loc de etică. Generația născută în timpul războiului sau imediat după aceea se adaptează: ea asimilează valorile comuniste ale performanței, care nu sînt departe de imperativele meritului burghez. Generația tinerilor parveniți învață plăcerea unui consum modest pe care sistemul îl prezintă ca reprezentînd premizele unui viitor mai bun pentru toți. Tinerii intelectuali se lasă antrenați de curentele avangardei literare și ale noului roman, structuralismul, intră într-un spațiu
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
în anii cînd Baia turcească era, mai mult decît un feredeu, era o... instituție. Ca atîtea altele: Farmacia, Tribunalul, Primăria. Cîți ieșeni, mai ales după război, aveau baie în casă! (blocurile-silozuri, cu căzile aferente, nu se construiseră încă). Oricum, fost burghez sau actual proletar, o dată pe săptămînă, apelai la numita instituție, îți spălai corpul și, astfel, erai demn de a te socoti parte a comunității. Dar Baia turcească era și o lume. Și ce lume! Cum să ratez vernisajul! Baia turcească
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
urlînd în rezerva alăturată? Pe Mărgărit. Vocea lui unică nu mă putea înșela. Era, într-adevăr, Mărgărit. Ce urla Mărgărit? Janeeetta! Janeeetta! (Janetta, un fel de Ana Pauker a universității ieșene, deșteaptă brici, cu carte, dar... dar... torționară a spiritului burghez și mic-burghez -, un monstru cu fustă). Janeeeta! Janeeeta! urla Mărgărit, aflat probabil sub efectul antalcoolului. N-am ieșit, n-a ieșit nimeni, să vadă. Ce făcea Mărgărit? Blestema? Cerea ajutor? Invoca pur și simplu, pe limba lui de stentor răgușit
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
i-au replicat printr-o scabroasă scenografie în chiar vitrina sălii de expunere. Stilul era generalizat. Și obligatoriu în perioadele ofensive ale modernismelor europene. Treptat însă, după război, se stinsese. Lumea se schimbase, dispăruseră clasele suprapuse, dar și emblematicul "mic burghez", țintă predilectă a nebuniilor avangardiste. Calul lor de bătaie. Cel care trebuia, o dată pentru totdeauna, anulat prin agresivitate și deriziune. Altele deveniseră armele orgoliului. Se produsese, în fond, o nivelare a societății postbelice, artiștii nu mai percepeau propria marginalizare ca
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
avangardiste. Calul lor de bătaie. Cel care trebuia, o dată pentru totdeauna, anulat prin agresivitate și deriziune. Altele deveniseră armele orgoliului. Se produsese, în fond, o nivelare a societății postbelice, artiștii nu mai percepeau propria marginalizare ca efect al coalizării micilor burghezi, prosperi și suficienți, împotriva originalității lor oricum stridente. "Democratizarea" după care tînjiseră aproape un secol, chiar în coloratură de stînga, nu mai avea nevoie de țap ispășitor. Totul trebuia regîndit. Progresiv, pînă spre sfîrșitul secolului XX, dar și mai sofisticat
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
populară, Băsescu a lucrat cu eleganță de ring, inimaginabilă pentru mohicanii ultimului comunism central-european și amuzant de spectaculoasă în ochii noilor cancelarii continentale. Și după ce, singur, rupsese gîtul mafiei de viță roșie neascunzîndu-și imensul orgoliu a găsit în silueta unui burghez ponderat și elegant pilonul ministerial fără de care vendeta lui antipesedistă ar fi rămas doar vendetă. Ce păcat însă că în venele victoriosului nu curge și puțin sînge albastru! Dacă ar fi curs, tandemul victorios ar fi readus mai repede țara
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
și puțin sînge albastru! Dacă ar fi curs, tandemul victorios ar fi readus mai repede țara pe traseul ei tradițional, evitînd sincopele la care asistăm acum cu strîngere de inimă. Pentru că animozitățile devenite parcă programat constante dintre președintele proletar și burghezul prim-ministru nu fac decît să prilejuiască pesedismului în derută motive de speranță. În loc să-și gestioneze, înțelept și fotogenic, istorica victorie, Băsescu se complace și inestetic, și periculos în animozități cu desemnatul său, periclitînd colosalul proiect al radicalei schimbări. E
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
se complace și inestetic, și periculos în animozități cu desemnatul său, periclitînd colosalul proiect al radicalei schimbări. E de admirat deocamdată (cît va mai admite discreționarul disprețuitor al codului manierelor elegante) ținuta demnă (și, de la un punct, chiar tenace) a burghezului prim-ministru, sugerîndu-i mereu colericului său companion proletar soluția întrupării proiectului inițial. Dacă ghinion absolut poate fi numit ceva, atunci pacostea fără egal a interminabilelor inundații poate fi trecută în agenda acestui prim-ministru inconfundabil chiar ca ghinion.) Să sperăm
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
țară mesajele agenturii noastre, primeau ordine pentru agentura noastră, știau toate secretele”. Concluzii: Așadar, înscriindu-se pe linia unor practici încetățenite în spațiul public românesc, de subordonare a instituțiilor statului intereselor de partid, comuniștii au transformat sistemul informativ-represiv al statului burghez într-o armă redutabilă în cucerirea și, apoi, conservarea puterii politice. Folosindu-se cu abilitate de retorica „luptei de clasă”, pretinzând cu nonșalanță și cu deplină convingere că reprezintă interesele celor mai largi pături populare, partidul comunist a creat pe
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
cu privire la simplificarea unor centre orășenești, cum ar fi București, etc., unor zone, înlăuntrul cărora urmau să fie scoase elementele cunoscute ca elemente dușmănoase, în primul rând foști moșieri, deblocați, elemente care au avut diferite funcții în aparatul de stat vechi burghez. Asemenea operațiuni s-au mai făcut pentru M.F.A., dar n-au fost atinși ăștia, ci din rândurile oamenilor muncii. S-au făcut abuzuri. Pornind pe linia aceasta și sfaturile populare au început - fără să aibă vreo directivă, aprobare - să ia
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
sunt suficiente posibilități de cazare, vor fi trimiși în înțelegere și cu unele ministere care au nevoie de brațe de muncă. Deci, vor trebui mobilizate ministerele, departamentele respective. De la aceste măsuri vor fi exceptați, chiar dacă fac parte din familiile acestor burghezi, moșieri, etc.: inginerii, arhitecții, medicii și farmaciștii care sunt încadrați în producție într-o instituție de stat. De asemenea lucrătorii calificați care au o vechime de cel puțin cinci ani în producție dacă sunt salariații unei întreprinderi de stat, - bătrânii
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
față de patrie, față de poporul muncitor, de partidul nostru, față de Uniunea Sovietică - mărețul bastion al păcii și socialismului - față de cauza măreață a lui Marx-Engels-Lenin-Stalin. Burghezia a negat cu înverșunare patriotismul oamenilor muncii, căutând să prezinte drept patriotism, naționalismul ei șovin. Patriotismul burghez înseamnă asigurarea posibilității de exploatare, apărarea intereselor egoiste de clasă ale burgheziei, propagarea urii între popoare, instigarea la război. Tudor Vladimirescu, ridicându-se la începutul veacului trecut în fruntea maselor populare împotriva cruntei exploatări boierești, a spus: „Patria înseamnă norodul
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
să extindem caracterizarea situației economice și sociale a marilor boieri din orașe asupra întregii boierimi, căci marea majoritate a boierimii nu avea comun cu boierii mari decât rangul. Cei mai mulți dintre aceștia din urmă erau și prin concepție, și prin îndeletniciri, burghezi, ca să nu mai vorbim de o mică parte a boierimii, așa-zisă liberală, din care s-au recrutat cadrele conducătoare ale mișcărilor social-politice, cu caracter burghez. Eforia orașului Iași, referindu-se în 1833 la unii negustori, arată că deși primiseră
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
decât rangul. Cei mai mulți dintre aceștia din urmă erau și prin concepție, și prin îndeletniciri, burghezi, ca să nu mai vorbim de o mică parte a boierimii, așa-zisă liberală, din care s-au recrutat cadrele conducătoare ale mișcărilor social-politice, cu caracter burghez. Eforia orașului Iași, referindu-se în 1833 la unii negustori, arată că deși primiseră „numiri de boieri... nu se leapădă de cea întâi a lor ființă”. Casierul din 1855 al Cămării ocnelor fusese funcționar al isprăvniciei, făcuse avere, „de dânsul
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]