3,322 matches
-
P., IV, nr. 1183, 28 iunie 1898. "Demonul", semnat St. P., IV, nr. 1184, 1 iulie 1898. "Pe ocean", semnat St. Petică, IV, nr. 1185, 2 iulie 1898. "Fără tinerețe," semnat St. Petică, IV, nr. 1186, 3 iulie 1898. "Sfârșitul burgheziei," semnat St. Petică, IV, nr. 1187, 4 iulie 1898. "Un tablou, "semnat Șt. P., IV, n. 1187, 4 iulie 1898. "Răscoalele țărănești", semnat Șt. P., IV, nr. 1188, 5 iulie 1898. "Viitoarele alegeri," semnat St. Petică, IV, nr. 1190, 8
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
devenit Ducesă Regală de York. Ducele și Ducesa de York au trăit în principal la casa din York, o casă relativ mică în Sandringham, Norfolk unde aveau un mod de viață mai degrabă asemănător cu al unei familii din mica burghezie decât al unei familii regale. George a preferat o viață simplă, liniștită, în contrast cu părinții săi. George a fost un bine cunoscut colecționar de timbre și a jucat un rol important în constituirea Colecției Regale de Filatelie. Entuziasmul lui pentru timbre
George al V-lea al Regatului Unit () [Corola-website/Science/310244_a_311573]
-
principiul egalității în locul privilegiilor și vechilor ierarhii, iar dogmatismul clerical și regal a fost înlocuit cu libertatea de gândire și de exprimare, în timp ce imobilismului economic i-a luat locul libera concurență. În fruntea numeroaselor mișcări sociale revoluționare s-a situat burghezia, care era interesată în toate aceste schimbări. După 1848, ca urmare a dezvoltării industriei, o nouă clasă socială își face simțită prezența pe scena politică: muncitorimea. Nemulțumită de condițiile ei de existență, aceasta începe să se organizeze, la început în
Congresul de la Viena () [Corola-website/Science/304902_a_306231]
-
își face simțită prezența pe scena politică: muncitorimea. Nemulțumită de condițiile ei de existență, aceasta începe să se organizeze, la început în sindicate și apoi în partide, pentru a dobândi drepturi economice și politice, opunându-se de multe ori intereselor burgheziei.
Congresul de la Viena () [Corola-website/Science/304902_a_306231]
-
adept al abolirii sclaviei, ca președinte al SUA, 11 state sudice ies din Uniune. În consecință, în 1861 izbucnește un război civil sângeros. Problema nerezolvării a deținerii de sclavi creează o prăpastie adâncă între statele din Nord, în care predomina burghezia orientată către comerț, și Sudul patriarhal agrar. Sclavia fusese deja abolită în toate statele de la nord de Maryland către sfârșitul sec.XVIII, dar Sudul, cu economia sa bazata pe plantații extinse, nu putea supraviețui fără sclavi, principala forță de muncă
Istoria Statelor Unite ale Americii () [Corola-website/Science/299867_a_301196]
-
face eforturi de a justifica acțiunile populare și de a demonstra solidaritatea tuturor grupurilor sociale de a-și atinge țelul comun de restaurare a Republicii. Dovezile istorice par însă să demonstreze o altă situație. Nu prea exista înțelegere între nobilime, burghezie și țărănime, și șansele ca aceste grupuri să aibă o bază comună pentru activități viitoare erau reduse. Aceste grupuri aveau fiecare motivele lor de a fi nemulțumite de dominația franceză și la început s-au bucurat împreună de victorie, dar
Republica Ragusa () [Corola-website/Science/335964_a_337293]
-
important, mai ales la nivelul boom-ului imobiliar și de business din perioada 2005-2007. Majoritatea imobilelor din zonă au fost naționalizate în urmă decretelor din anii 1948-1951. În locul foștilor proprietari din perioada interbelică, descendenți ai familiilor boierești și membri ai burgheziei bogate (directori de spitale etc.), au fost mutate, în perioada socialistă, în regim de locuință cu chirie, numeroase familii sărace, multe din zonele rurale sau din comunități de romi. Dincolo de episoadele uneori tragice (sinuciderea directorului de spital căruia i-au
Evacuați, artiști și agenți ai gentrificării: Proiectele din Rahova-Uranus / Interviu cu Cristina Eremia () [Corola-website/Science/295760_a_297089]
-
au intrat repede în declin după 1002 și au dispărut complet în 1031. În cultura Europei, au apărut mai multe schimbări la scurt timp după anul 1000, care marchează sfârșitul evului mediu timpuriu: apariția comunelor medievale, reapariția vieții urbane, apariția burgheziei, fondarea primelor universități, reintroducerea dreptului roman și începutul literaturii în limbile naționale. În 1000, papalitatea se afla sub controlul împăratului german Otto al III-lea, sau "împăratul lumii", cum se autonumea. Reformele ulterioare, însă, i-au mărit independența și prestigiul
Evul Mediu Timpuriu () [Corola-website/Science/308404_a_309733]
-
noi" (1862) al lui Nicolae Filimon, relatând istoria îmbogățirii fără scrupule a lui Iancu Urmatecu, un arhivar obscur de la tribunalul bucureștean, prin spolierea averii bătrânului și decrepitului baron Barbu. Scriitorul prezintă un proces istoric profund reprezentat de apariția și ascensiunea burgheziei românești prin eliminarea treptată a clasei sociale boierești, reconstituind cu precizie și culoare ultimele decenii ale secolului al XIX-lea. Criticii literari au considerat acest roman ca fiind o „capodoperă românească de tip balzacian”. "" era proiectat să fie primul volum
Sfârșit de veac în București () [Corola-website/Science/333896_a_335225]
-
opinie superlativă, evidențiind calitățile artistice ale prozei lui Ion Marin Sadoveanu tipice celor mai reușite lucrări epice românești. Sfârșit de veac în București" abordează într-o manieră originală un subiect frecvent întâlnit în literatura română: ascensiunea morală și materială a burgheziei dublată de decăderea morală și socială a boierimii. Acest fenomen social-istoric nu este prezentat în acest roman într-un mod ideologic, ci ca o fatalitate previzibilă și implacabilă. Subiectul concret îl reprezintă progresul material rapid al lui Iancu Urmatecu și
Sfârșit de veac în București () [Corola-website/Science/333896_a_335225]
-
Duiliu Zamfirescu, nefiind dominat de o parvenire materială, ci și de o ridicare socială și intelectuală asemănătoare într-o oarecare măsură cu cea a personajului Mihnea Băiatu al lui Gib I. Mihăescu. Parvenitismul a fost un fenomen social caracteristic ascensiunii burgheziei din România, el prelungindu-se o vreme îndelungată și având particularități specifice perioadei istorice în care a avut loc. Profitând de lenea și desfrâul clasei boierești, arendași și funcționari energici încep să se ridice pe plan social, cumpărând moșii și
Sfârșit de veac în București () [Corola-website/Science/333896_a_335225]
-
desfrâul clasei boierești, arendași și funcționari energici încep să se ridice pe plan social, cumpărând moșii și imobile și devenind tot mai prosperi. Noii îmbogățiți din România proveneau adesea de la periferia societății, fiind inculți, vulgari și cu maniere grosolane. Ascensiunea burgheziei și consolidarea situației materiale, pe de o parte, și dezagregarea clasei boierești din România, pe de altă parte, au fost procese istorice de lungă durată, așa după cum remarca plastic Perpessicius în recenzia făcută acestui roman: „orice tunel, chiar acela pe
Sfârșit de veac în București () [Corola-website/Science/333896_a_335225]
-
incoruptibilitate” sau medicul Matei Sântu, arivist prin căsătorie. Gama variată a tuturor arivismelor este susținută de un elan neobosit și de un instinct vital primitiv către cele două mobiluri eterne ale vieții: banul și puterea. Ridicarea pe plan social a burgheziei a avut loc concomitent cu dispariția treptată a clasei boierești. Obișnuiți să trândăvească și să ducă o viață de huzur, boierii din România modernă și-au pierdut rapid simțul practic și nu au mai reușit să țină pasul cu schimbările
Sfârșit de veac în București () [Corola-website/Science/333896_a_335225]
-
o salveze prin înființarea unei fabrici, dar termină prin a-i cere ajutorul fostului om de casă pentru a-i salva ce mai rămăsese după fuga Jurubiței. Acesta reprezintă momentul simbolic al recunoașterii procesului social de substituire a boierimii de către burghezie. Personajele par să conștientizeze deznodământul propriei clase sociale și nu fac nimic să îl împiedice. Ion Marin Sadoveanu realizează în acest roman descrieri de locuri și personaje în culori de epocă, creând o frescă a societății bucureștene de la sfârșitul secolului
Sfârșit de veac în București () [Corola-website/Science/333896_a_335225]
-
acestei mișcări novatoare s-a întrupat într-un "stil național" identificat mai apoi ca un stil neorusesc sau stil neobizantin. Sub pretextul revenirii la valorile autentice tradiționale, neobizantinismul a dat de fapt drumul spre impunerea unui gust îndoielnic pe care burghezia l-a promovat sub o mască patriotardă, tocmai pentru a-și susține interesele sale triviale. Tradiția nu era întotdeauna fructificată într-un mod creator, ci tocmai într-un spirit conservatorist și mai ales în elementele ei lăturalnice, deci minore. Arhitecții
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
ordinii. În septembrie 1939, după semnarea Pactului Molotov-Ribbentrop și izbucnirea celui de-al doilea război mondial, Polonia vestică a fost ocupată de Germania nazistă, iar estul de Uniunea Sovietică. Volânia a devenit provincie a RSS Ucraineană. Sovieticii au început eliminarea burgheziei orășenești și a păturii țăranilor înstăriți (culacii), care erau preponderent de etnie poloneză. Familii întregi au fost deportate în Siberia sau au fost asasinate. Polonezii rămași în regiune au fost lipsiți de lideri - intelectuali, politicieni, preoți etc. Toți ofițerii polonezi
Masacrarea polonezilor din Volânia () [Corola-website/Science/312206_a_313535]
-
să spună el însuși, "regimului libertății". Jean Désiré Gustave Courbet s-a născut la 10 iunie 1819 la Ornans, un sat din regiunea Franche-Comté, la poalele masivului Jura, nu departe de granța cu Elveția. Familia Courbet făcea parte din mica burghezie, tatăl artistului, Régis Courbet, era proprietar de pământ. Gustave a fost foarte legat de bunicul său, Jean-Antoine Oudot, care i-a insuflat idealurile republicane. La vârsta de doisprezece ani urmează micul seminar din Ornans, unde învață tehnica desenului de la un
Gustave Courbet () [Corola-website/Science/306938_a_308267]
-
Castilia și Coroana de Aragon s-au unit într-o uniune personală a creat pentru prima dată de la secolul al optulea o singură unitate politică menționat ca "España" (Spania). Politica de început, "Los Reyes Catolicos", utilizată pentru a diminua puterea burgheziei și nobilimii în Castilia, a funcționat în special în cazul "Cortes-ului" (Instanțe generale). La moartea Isabellei în 1504, fiica ei, Ioana, a devenit regină, cu soțul ei, Filip I ca rege. După moartea tatălui Ioanei a fost regent, din cauza
Regatul Castiliei () [Corola-website/Science/319106_a_320435]
-
în a face pe originalii”), iar pe de altă parte, carentele sistemului capitalist, traduse prin nevoia imperioasa a creatorilor de a vinde convenabil produsul propriei munci. Inițial, spune Kemenov, formaliștii au vrut ”să-i epateze și să-i uluiască” pe burghezii bogați prin ieșiri îndrăznețe, având un potențial subversiv pe care autorul nu doar că nu îl contestă, dar îl și scoate în evidență. Pentru că apoi să completeze: ”aceste eșiri ale pictorilor nu reprezentau altceva decât o revoltă anarhica, făcută stând
Gen, tradiție și realism socialist - studiu de caz, Ana Ipătescu (1) () [Corola-website/Science/296104_a_297433]
-
așa cum s-a iscălit întotdeauna) s-a născut în satul Vladimir din Gorj, pe la 1780, (data nașterii încă este subiect de controversă istorică), într-o familie de țărani liberi, cu o bună stare materială. A devenit unul dintre reprezentanții tinerei burghezii aflate în plină ascensiune: a fost arendașul mai multor moșii, vătaf de plai (subprefect) de Mehedinți și a practicat negustoria. A participat la războiul ruso-turc din 1806 - 1812 în fruntea unui corp de panduri olteni, fiind decorat cu ordinul „Sfântul
Revoluția de la 1821 () [Corola-website/Science/306244_a_307573]
-
în continuare câteva dintre argumentele analizei capitalismului interbelic românesc, primul cap de pod al capitalismului spre societatea noastră. Aceste perspective rămân în actualitatea istoriei noastre recente și pot fi lămuritoare asupra tendințelor macrosociale recente. Ștefan Zeletin și învățămintele sale despre burghezia română Primul set de argumente în favoarea teoriei intrării în capitalism aparține lucrării lui Ștefan Zeletin "Burghezia română. Originea și rolul ei istoric", publicată în 1925. Analizând prima tranziție la capitalism a României, apariția burgheziei și "explicarea cauzală a procesului de
[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
societatea noastră. Aceste perspective rămân în actualitatea istoriei noastre recente și pot fi lămuritoare asupra tendințelor macrosociale recente. Ștefan Zeletin și învățămintele sale despre burghezia română Primul set de argumente în favoarea teoriei intrării în capitalism aparține lucrării lui Ștefan Zeletin "Burghezia română. Originea și rolul ei istoric", publicată în 1925. Analizând prima tranziție la capitalism a României, apariția burgheziei și "explicarea cauzală a procesului de naștere a României moderne"6, găsim factorii de întârziere ai capitalismului: originea relațiilor de putere, tranziția
[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
Ștefan Zeletin și învățămintele sale despre burghezia română Primul set de argumente în favoarea teoriei intrării în capitalism aparține lucrării lui Ștefan Zeletin "Burghezia română. Originea și rolul ei istoric", publicată în 1925. Analizând prima tranziție la capitalism a României, apariția burgheziei și "explicarea cauzală a procesului de naștere a României moderne"6, găsim factorii de întârziere ai capitalismului: originea relațiilor de putere, tranziția liniștită spre capitalism, originea clasei politice actuale, identitatea destinatarilor direcți ai puterii, schimbarea socială de tip gradual și
[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
Ideea unui sistem de putere centralizat conducea practic indivizii spre conformism, lipsa de utilitate și, în consecință, absența inovației sociale și , de ce nu, spre inutilitatea pieței. • Argumentul originii noii clase politice aduce și mai multă înțelegere asupra dorinței reale a burgheziei române de trecere spre capitalism. Sub haina unor idei liberale, cei care erau chemați la schimbarea de regim nu erau decât continuatorii biologici ai reprezentanților vechiului regim, singura schimbare sigură fiind aceea de generație. Astfel, speranța lui Zeletin apare ca
[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
financiară. [...] se va dizolva oare aceasta, prin însăși evoluția economică, într-o democrație reală?"9 Așa cum mercantilismul atrăgea cămătarii evrei, dezvoltarea industrialismului ar fi adus capitalul străin, dacă s-ar fi dorit cu adevărat. Trebuia fracturată scena politică românească pentru că burghezia română nu se putea opune direct intervenției capitalului străin. Ruptura pe scena politică de după 1860 realizată de reacțiune sub forma romantismului și a întoarcerii la popor slujește, de fapt, protecției moștenirii privilegiilor primite de oligarhia burgheză de la vechea oligarhie politică
[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]