571 matches
-
al speciilor existente în cuprinsul rezervației. A fost identificată prezența unei specii endemice, respectiv Cardamine glanduligera. 2.5.3. Fauna Conform fișei de evaluare, au fost identificate: a) 28 de specii de mamifere, din care reprezentative sunt: vulpe - Vulpes vulpes, bursuc - Meles meles, arici - Erinaceus europaeus, mistreț - Sus scrofa, căprior - Capreolus capreolus, cerb - Cervus elaphus, iepure de câmp - Lepus europaeus, pârșul - Glis glis; ... b) 74 de specii de păsări, din care reprezentative sunt: porumbelul gulerat - Columba polumbus, ciocănitoarea neagră - Drycopus martius
PLANUL DE MANAGEMENT din 12 februarie 2016 al Rezervaţiei Naturale Codrul secular Runc. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269583_a_270912]
-
Descriere Taxă vamală Unitate suplimentară Autonomă (%) sau impozit (AGR) Convențională (%) 1 2 3 4 5 0501 00 00 Păr uman, neprelucrat, chiar spălat sau degresat ; deșeuri de păr uman Exceptat Exceptat - 0502 Păr de porc sau de mistreț; păr de bursuc și alte sorturi de păr pentru confecționarea de perii; deșeuri din aceste sorturi de păr: 0502 10 - Păr de porc sau de mistreț și deșeuri din păr de porc sau de mistreț: 0502 10 10 - - Păr neprelucrat, chiar nespălat, nedegresat
jrc1253as1987 by Guvernul României () [Corola-website/Law/86392_a_87179]
-
și plută netratată"). 9. În secțiunea GN ("Deșeuri din operațiuni de argăsire și tăbăcire și de la utilizarea pieilor"): GN 010 ex 0502 00 Deșeuri de păr de porc, de porc de îngrășat sau de porc mistreț sau de păr de bursuc și de alte tipuri de păr folosit pentru fabricarea periilor GN 020 ex 0503 00 Deșeuri de păr de cal, folosit sau nu ca strat, cu sau fără material de bază GN 040 ex 4110 00 Talaș și alte deșeuri
jrc5178as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90346_a_91133]
-
41.09 Resturi și alte deșeuri de piele naturală, artificială sau recondiționată si reziduri de piei argăsite sau pergamentate, nefolosibile la fabricarea produselor din piele; rumeguș, pulbere și făină de piele ex 43.01 Blănuri brute: - de iepure și de bursuc ex 44.01 Lemn de încălzit sub formă de bușteni, rămurele sau mănunchiuri de vreascuri; deșeuri de lemn, inclusiv rumeguș: - Lemn de încălzit, conifere, și rășinoase debitate 44.03 Lemn brut, chiar decojit sau degroșat: B - altele 44.04 Lemn
jrc89as1970 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85224_a_86011]
-
forma unifasciata, Lithocolletis insignitella, Dyselachista saltatricella, Elachista squamosella, Bucculatrix cristatella, Stomopteryx remisella, Laspeyresia aurana forma aurantiana, Phalonidia walsinghamana, Falseuncaria degreyana și Lethrus apterus. Fauna de vertebrate a sitului reunește specii de importanță comunitară, precum: căprior - Capreolus capreolus, vulpe - Vulpes vulpes, bursuc - Meles meles, pisică sălbatică - Felis silvestris, dihor - Mustela putorius, iepure - Lepus europaeus, cârtiță - Talpa europaea, privighetoarea de baltă - Acrocephalus melanopogon, acvila țipătoare mică - Aquila pomarina, șorecar comun - Buteo buteo, uliul găinilor - Accipiter gentilis, vânturelul roșu - Falco tinnunculus, pescărușul albastru - Alcedo
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului de importanţă comunitară "Fâneţele seculare Ponoare". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272331_a_273660]
-
ar fi păpucul doamnei, stânjenelul, căpșunica, șerparița ș.a. Există două rezervații botanice cunoscute - "Fânațele Clujului" și "Rezervația Valea Morii". În pădurile din jurul orașului (cum ar fi Pădurea Făget sau Pădurea Hoia) trăiește o faună diversificată cu specii precum porcul mistreț, bursucul, vulpea, iepurii, veverițele. În rezervația "Fânațele Clujului" trăiesc exemplare de viperă de fânață, o specie destul de rară. O floră foarte bogată se găsește și în interiorul orașului la Grădina Botanică, loc în care și-au găsit adăpostul și unele specii de
Cluj-Napoca () [Corola-website/Science/296743_a_298072]
-
munții până la altitudinea de 1200 m. Peste această altitudine predomină bradul și este, apoi, înlocuit de larice și pin de stâncă. Fauna este variată și asociată vegetațiilor respective. Deși caprele de munte sunt destul de rare, căprioarele, iepurii de câmp, vulpile, bursucii, jderii, ciorile alpine, cocoșii de munte, marmotele, potârnichile și fazanii sunt încă numeroși. Printre păsările care trăiesc printre trestiile roșii din jurul Lacului Neusiedler se numără bâtlanul roșu, lopătarul și pasărea cioc întors. Numeroase zone ocrotite, între care Parcul Național Hohe
Austria () [Corola-website/Science/296788_a_298117]
-
1541-1546) de la curtea din Bârlad emite carte de cancelarie prin care face cunoscut tuturor supușilor cum a miluit și a dăruit un loc în pustie la Olteni, la obârșia Lozovei, la Fântână Cucului sub Dumbrava, adevăratelor slugi, Ion Goescu, Stanciu Bursuc, Ghedeon, Fratian, si Danciu Bursuc cu obligația de a face un sat cu tot ce trebuie pentru îndestulare, toate acestea pentru servicii deosebite aduse domniei. Aceasta mărturie arată încă odată vechimea denumirii comunei Cuca. În legătură cu numele de Fântână lui Cucu
Comuna Cuca, Galați () [Corola-website/Science/301209_a_302538]
-
precum și șapte biserici. Anuarul Socec din 1925 o consemnează că reședința a plășii Lespezile a aceluiași județ, având 8000 de locuitori în satele Brăteni, Buda, Budeni, Bursucu, Gară Bădiliței, Hârtoapele, Heci, Lespezi, Țintirim și Dindin. În 1931, satele comunei erau Bursuc, Dindin, Fotin Enescu, Hârtoape, Heci, Lespezi, Șirețel și Țântirim, iar comună făcea parte din județul Baia. În 1950, comuna a trecut în administrarea raionului Pașcani din regiunea Iași, iar în 1964, sătul Fotin Enescu și-a schimbat denumirea în "Dumbrava
Comuna Lespezi, Iași () [Corola-website/Science/301288_a_302617]
-
adaugă batracienii, șarpele de baltă și măruntele viețuitoare acvatice. Bogăția de păsări cuprinde: vrabia, pițigoiul, coțofana, mierla, privighetoarea, cioară, ciocănitoarea, uliul, cucul, rata sălbatică, pitpalacul, potârnichea, pupăza, rândunica,guguștiucul, graurul,liliacul. Animalele sunt reprezentate de: iepure, vulpe,mistreț,căprior, lup, bursuc, pisica sălbatică,vidra,veverița,șoarece, șobolan,popândău, cârtita,nevăstuica. Se întâlnesc numeroase specii de fluturi mai mult ori mai puțin colorați,licurici,șerpi,năpârci,gușteri,salamander,broaște țestoase de uscat și de apă, melci,omizi,viermi,greieri,lăcuste,furnici,gândaci
Cocorova, Mehedinți () [Corola-website/Science/301601_a_302930]
-
a culmilor muntoase este domeniul pajiștilor montane, secundare, care au favorizat de-a lungul timpului dezvoltarea păstoritului, ocupație de la care derivă însăși denumirea acestor munți. Animalele sălbatice frecvente sunt cerbul, căpriorul, țapul, ciuta, porcul mistreț, ursul, pisica sălbatică, lupul, vulpea, bursucul, iar dintre animalele mai mărunte veverița, vidra, nevăstuica, dihorul, heldia; dintre răpitoarele cu pene mai numeroase sunt bufnița, gaița, uliul, cioara, iar dintre celelalte păsări găinușa , gotca, gotcanul. Mai rar, se puteau întâlni în zonă râsul, jderul, iepurele. Conform recensământului
Comuna Pipirig, Neamț () [Corola-website/Science/301662_a_302991]
-
fauna de frunzar: viermi hidrofili, moluște, miriapode, insecte etc. Dintre vertebrate amintim: veverița ("Sciurus vulgaris"), șoareci de pădure ("Apodemus Sylvaticus"), pârșul comun ("Glis glis"), iepurele ("Lepus timidus"), porcul mistreț ("Sus scrofa"), lupul ("Canis lupus"), vulpea ("Canis vulpis"), căprioara ("Capreolus capreolus"), bursucul ("Mustela putorius"), dihorul ("Putorius putorius"), ursul ("Ursus arctos"), ciuful de pădure ("Asio otus"), uliul găinilor ("Accipiter gentilis"), cucveaua ("Athene noctua")etc.; reptile: șarpele de casă ("Natrix natrix"), șarpele de aluniș ("Coronella austriaca"), șopârla cenușie ("Lacerta agilis"), gușterul ("Lacerta viridis") etc.
Valea Șoșii, Bacău () [Corola-website/Science/300711_a_302040]
-
și mezohidrofile: rugina,rogozul, păiușul de lacuri umede, coada vulpii, pălămida. Există o bogată vegetație ierboasă cu calități terapeutice,care este utilizată doar pe plan local. Hotarul comunei este populat de o faună bogată și diversă, reprezentată de mamifere ca bursucul, căprioara, cerbul carpatin, dihorul, jderul, lupul, mistrețul, pisica sălbatica, râsul, ursul, veverița și vulpea, de păsări ca alunarul, buha, ciocănitoarea pestriță, cucul, mierla neagră, negroaica, pițigoiul mare, pițigoiul de munte, sturzul cântător, uliul păsărar, vrabia, dar și rozătoare ca șoareci
Molișet, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300884_a_302213]
-
cresc plante hidrofile și mezohidrofile: rugina, rogozul, păiușul de lacuri umede, coada vulpii, pălămida. Există o bogată vegetație ierboasa cu calități terapeutice, utilizată doar pe plan local. Hotarul așezării este populat de o fauna bogată și diversă, reprezentată de mamifere: bursucul, căprioara, cerbul carpatin, dihorul, jderul, lupul, mistrețul, pisica sălbatică, râsul, ursul, veverița, vulpea. Păsări: alunarul, buha, ciocănitoare pestrița, cucul, mierla neagră, negroica, pițigoiul mare, pițigoiul de munte, sturzul cântător, uliul păsărar, vrabia, dar și rozătoare: șoareci, șobolani. Reptile: șerpi, șopârle
Târlișua, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300897_a_302226]
-
fi găsite: dihorul, vulpea, jderul etc. Aceasta biocenoză mai cuprinde o lume variată de păsări reprezentată prin: prepelița, potârnichea, grauri, ciocârlii, cinteze, vrabii, sticlete, ciori etc. Biotopul din pădurea Liveni adăpostește o foarte numeroasă faunistică de mamifere: căprioara, porcul mistreț, bursucul, foarte rar lupul; iar păsările sunt reprezentate prin numeroase specii din care proprii pădurii Liveni amintim: coțofana, graurul, ciocănitoarea, cucul, pupăza etc. Fauna acvatică din Prut este reprezentată prin crap, șalau, somn, știuca, plătică, avatul, carasul etc. In conformitate cu
Liveni, Botoșani () [Corola-website/Science/300915_a_302244]
-
este reprezentată prin rozătoare ca popândăul ("Spermophilus citellus"), șobolanul de câmp ("Apodemus agrarius"), iepurele de câmp ("Lepus europaeus"), cățelul pământului ("Spalax microphtalmus"), șoarecele de câmp ("Microtus arvalis"), bizamul ("Ondatra zibethica L."), iar dintre carnivore: nevăstuica ("Mustela nivalis"), dihorul ("Putorius putorius"), bursucul ("Meles meles"), vulpea ("Vulpes vulpes"), lupul ("Canis lupus"), care mai vine de peste Prut, precum și din pădurile vecine aparținând comunei Mitoc. Din cauza stricăciunilor pe care le face noaptea sau chiar în timpul zilei la stânile cu oi, lupul a devenit cel mai
Crasnaleuca, Botoșani () [Corola-website/Science/300907_a_302236]
-
în partea de est, spre Aruncuta, cât și sud-est, spre Frata și Răzoare. Flora și fauna satului este una specifică zonei de silvostepă, predominând salcâmul, stejarul, gorunul, frasinul, carpenul etc., iar animalele frecvent întâlnite sunt iepurele, căprioara, mistrețul, pisica sălbatică, bursucul, dihorul și lupul. Printre păsările ce trăiesc în zonă se numără graurul, stăncuța, rândunica, barza, codobatura, lăstunul și coțofana. Este o zonă propice pentru cultura pomilor fructiferi și pentru creșterea animalelor, fiind una dintre primele sate colectivizate din județ unde
Berchieșu, Cluj () [Corola-website/Science/300319_a_301648]
-
28-30. Vânturile, în general, sunt reduse că intensitate, iar precipitațiile sunt realtiv numeroase. Floră și fauna satului este una specifică zonei de silvostepa, predominând salcâm, stejar, gorun, frasin, carpen etc., iar animalele frecvent întâlnite sunt iepurele, căprioara, mistrețul, pisica sălbatică, bursucul, dihorul și lupul. Printre păsările ce trăiesc în zona se numără graurul, stăncuța, rândunica, barza, codobatura,lăstunul și coțofana. De-a lungul timpului populația satului Iuriu de Câmpie a evoluat astfel: Pe întreaga perioadă analizată se observă ponderea majoritară a
Iuriu de Câmpie, Cluj () [Corola-website/Science/300334_a_301663]
-
4 hectare, unde se găsesc specii pontico-mediteraneene, xerofilo-pontice, ș.a. În rezervație crește și Cocoșul lui Peterfi (Astragalus peterfi), plantă pe cale de dispariție în România. Fauna este de asemenea una tipică silvostepei cu animale ca iepurele, vulpea, mistrețul, căprioara, pisica sălbatică, bursucul, dihorul, ș.a. Printre păsările întâlnite în zonă se află fazanul, potârnichea cenușie, coțofana, stăncuța, graurul, pupăza, codobatura, rândunica, barza, lăstunul ș.a. La marginea Legii se află rezervația ornitologică Lacul și Valea Legii, declarată rezervație naturală în 1967. Pe cele 300
Comuna Mociu, Cluj () [Corola-website/Science/300341_a_301670]
-
sunt relativ numeroase, sătul fiind una din zonele județului cu precipitații relativ mari. Floră și fauna satului este una specifică zonei de silvostepa, predominând salcâm, stejar, gorun, frasin, carpen etc., iar animalele frecvent întâlnite sunt iepuri, căprioara, mistreți, pisica sălbatică, bursucul, dihorul, lupul etc. Dintre păsări menționam graurul, stăncuța, rândunica, barza, codobatura, lăstunul, coțofana etc. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Suatu se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Nu
Comuna Suatu, Cluj () [Corola-website/Science/300357_a_301686]
-
datorită și celor două păduri care înconjoară satul (la est și la vest). Floră și fauna satului este una specifică zonei de silvostepa, predominând salcâm, stejar, gorun, frasin, carpen etc., iar animalele frecvent întâlnite sunt iepurele, căprioara, mistrețul, pisica sălbatică, bursucul, dihorul și lupul. Printre păsările ce trăiesc în zona se numără graurul, stăncuța, rândunica, barza, codobatura,lăstunul și coțofana. În primăvara anului 2011 (perioadă mai - iunie )geologul Mihai Cherecheș din Aruncuta, în urma cercetărilor făcute în zona de graniță a satului
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
Enotul, numit și câine enot și viezure (bursuc) cu barbă, este un animal nou în fauna României. La noi a pătruns din URSS, unde a fost introdus în prima jumătate a sec. XX. S-a extins, fiind întâlnit sporadic în întreaga țară. Face parte din familia Canidae, alături de
Câine enot () [Corola-website/Science/299710_a_301039]
-
Vladimir Cantarean, Mitropolitul Chișinăului și a Întregii Moldove, apoi ieromonah la 28 august 1992 de către același ierarh și în aceeași biserică. La 10 septembrie 1992, ieromonahul Petru a fost numit duhovnic la Mănăstirea de maici "Sf. Cuvioasă Paracheva" din satul Bursuc (raionul Nisporeni), cunoscută și sub denumirea de Mănăstirea Hâncu. La 12 iulie 1993, Mitropolitul Vladimir l-a ridicat la rangul de egumen în cadrul Mănăstirii Hâncu. Părintele Petru și-a urmat studiile superioare la Academia Teologică din Kiev (Ucraina) (1994-1998), la
Petru Musteață () [Corola-website/Science/308682_a_310011]
-
autor a numeroase lucrări literare. Mursa Paraschiva - învățătoare, născută în anul 1950, cu o activitate de excepție de 39 de ani la catedră, deținătoare de titlu “Învățător evidențiat” , Diplomă de excelență, precum și autor al lucrării de specialitate recunoscute de minister. Bursuc Diana - născută în anul 1986, multiplă campioană națională și mondială la canotaj. Slobodeanu N. Ionel - născut în Cordun, în vârstă de 91 ani, veteran de război, rănit pe front în luptele de la Tătarca (lângă Odessa), decorat cu Ordinul " Coroană României
Flămânzi () [Corola-website/Science/302389_a_303718]
-
și carnavaluri, în timpul Song. Ele dezvăluie o dietă variată și generoasă pentru cei din clasa superioară. Ei puteau alege dintr-o mare varietate de carne și fructe de mare, inclusiv creveți, gâște, rațe, scoici, crustacee, iepure, potârniche, fazan, prepelițe, vulpe, bursuc, scoici, crabi, și multe altele. Produsele lactate erau rare în bucătăria chineză în acel moment. Carne de vită a fost rareori consumată, deoarece taurul a fost un valoros animal viu, și carne de câine era absentă din dieta celor bogați
Dinastia Song () [Corola-website/Science/303944_a_305273]