1,697 matches
-
place jocul ăsta...la 12 noaptea !!!!!!! “Hai să vezi ce-am adus!” Mă târăște în dormitorul în care, cu câțiva ani în urmă instalase, în plină iarnă, piscina gonflabilă. Acum, altă minunăție! A creat atmosfera unei cabane: cu șemineu (electric), butuci de foc, blană de urs (adevărată!), un trofeu de cerb (deasupra șemineului). La masa rustică, două căni de lut, cu vin fiert, cu scorțișoară (pentru mine)...ceai (pentru el). Pe platoul de lemn, o gustare vânătorească. E teribil D. ăsta
UN MĂRŢIŞOR, DE DOR de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 424 din 28 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346855_a_348184]
-
de participanți. Fețele alese se duseră în alt hambar unde era întinsă o masă acătării iar în curte, poporului i se distribui fasole cu mici și un bon pentru un pahar de vin din via Directorului, una care avea doi butuci, dar care scotea mii de litri de vin anual spre uimirea tuturor viticultorilor din lume. În acest timp Spirică ajunsese deja în spațiu și privind pe geam văzu deasupra un cer siniliu iar dedesubt nori albi ca niște berbecuți. Frica
APOCALIPSA DUPĂ SPIRIDON de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1061 din 26 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346939_a_348268]
-
de parcă s-au schimbat anotimpurile, când ne-am îmbarcat în mașina colonelului în rezervă Ionel Pintilii, patru dintre liderii Ligii Culturale a Românilor de Pretutindeni, Departamentul Moldova, în frunte cu academicianul Constantin Gh. Marinescu, subsemnatul fiind secondat de juristul Petru Butuc, secretarul filialei ieșene. O făcuserăm din spatele redacției cotidianului Evenimentul, după ce făcuserăm o mică ședință pe picior de plecare chiar în sediul Institutului de Cercetări Medicale și Social-Umane care poartă numele regretatului academician Ioan D. Hăulică. Cu acest prilej am cunoscut
ACADEMICIANUL IOAN HAULICA OMAGIAT LA EL ACASA, IN COMUNA IESEANA IPATELE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345107_a_346436]
-
Institutului de Fiziologie ’’D. Danielopolu’’. Apoi s-a transferat conferențiar la Institutul de Fiziologie Normală și Patologică al Academiei Române din București, unde a lucrat cercetător științific timp de 12 ani și șef de sector, după cum își aduce aminte juristul Petru Butuc, vicepreședintele Ligii Culturale pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni Iași. Era de o modestie aparte, de aceea vorbea rareori despre realizările sale profesionale. Asta deși urmase stagii de specializare în SUA, Austria, Polonia, URSS, Germania și Franța. În 1963 ajunsese doctor
ACADEMICIANUL IOAN HAULICA OMAGIAT LA EL ACASA, IN COMUNA IESEANA IPATELE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345107_a_346436]
-
măsuță pentru scris temele pe care mi le da învățătoarea Petruța Titilică. În jurul meu era atâta lumină, iar zumzetul albinelor mi se păreau că-s un cor minunat ce-l întâmpină pe Iisus Christos, mă făceau să zâmbesc fericit. Printre butucii de viță, care-și arătau lăstarii cu micuții struguri abia îmbumbiți, semn că în acest an vom avea parte de rod bogat, am văzut două mierle îmbrăcate în voal negru, care-și strigau cu fluierături prelungi, soțiorii. Pe cele două
TAINA SCRISULUI (45) – SCRISOAREA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 819 din 29 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345473_a_346802]
-
burduf, cioareci, când aceste cuvinte ne arată care este activitatea milenară , tradițiile și obiceiurile neamului nostru. De asemenea, nu putem identifica în limba latină sau slavă, ori a popoarelor vecine cuvinte precum: arțar, stejar, afin, măceș, izmă, brebenel, ghiocel, buștean, butuc, ciorchine, bordei, straie, cotoroanță, cotoșman și multe, multe altele, care sunt cuvintele neamului nostru, vorbite de mii de ani, înainte de venirea acelor popoare de la care, autorii DEX-ului pretind că strămoșii noștri le-au împrumutat cuvintele. Tradițiile, o sursă Este
LIMBA ROMÂNILOR-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376809_a_378138]
-
ce înflorește mândru-n vară, Sub el te-așteaptă ai noști părinți, să vii din când în când în țară... La început era plăpând cum erai tu-n a ta pruncie, Acum sub umbra lui se-nalță, tăcut și un butuc de vie... Tăicuța a făcut la poartă o bancă mare și înaltă, Acolo la apus se-așază și-l văd în depărtări cum cată... Tresare-ncet când tu îl suni și-ncearcă vesel să-ți răspundă Că totu-i bine
E TIMPUL SĂ REVII de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2155 din 24 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376882_a_378211]
-
de fiecare dată am coborât spre casă din ce în ce mai abătut deoarece, de la an la an îmi era din ce în ce mai greu ca să recunosc locurile unde am copilărit și unde știam fiecare denivelare de teren. Urmele nemiloase ale drujbelor care au lăsat în urmă butucii arborilor semeți care delimitau pădurea și fâneața răvășită de crampoanele șenilelor tractoarelor care au tractat pomii la vale până la drum m-au pus imediat la curent cu evenimentele. Cu inima strânsă am pătruns în locul fostei păduri care acum nu mai
CINEGETICA de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376888_a_378217]
-
este atunci când (taman ceea ce se întâmplă în România postdecembristă!) neantul mental fraternizează cu cel moral-spiritual al neomeniei, ipocriziei, minciunii și trădării, oribilă cârdășie din care rezultă cu necesitate antiistorică partidele politice și cârmuitorii de haram ai unei țări pusă pe butuci pentru o lungă perioadă de timp. Cum mai înainte de reforma instituțiilor (în urma modificării Constituției și a elaborării unui nou Cod Penal) ar trebui să aibă loc o reformă generală a cetățenilor, în mod deosebit a candidaților la posturile decizionale, și
ÎNRUDIRE LOGICO-MATEMATICA DINTRE NUL ŞI NULITATE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2115 din 15 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377021_a_378350]
-
pierd densitatea oaselor (involuție). Cu toate acestea, alte părți ale corpului nu se schimbă, sau nu au fost descoperite modificări până în prezent (neutralitate / indeterminare). 3 Exemplul de evoluție și involuție al balenelor Balenele au evoluat, în ceea ce privește dinții lor, de la dinți butuci, la dinți ascuțiți. Apoi, balenele au involuat de la dinți ascuțiți, la dinți conici neascuțiți. 4 Exemplul pinguinului Pinguinul din Galápagos (Spheniscus mendiculus) s-a diferențiat de pinguinul Humboldt, reducându-și dimensiunea la 35 cm înălțime (adaptare prin involuție) pentru a
INVOLUȚIE de FLORENTIN SMARANDACHE în ediţia nr. 2294 din 12 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376544_a_377873]
-
șaptea zi, de “protest”, au căzut zidurile Ierihonului. Patriarhi care au trăit înainte de exil, în timpul exilului și după exil, au protestat, dar protestul lor se numea RUGĂCIUNE. De ce să fim noi altfel decât Părinții Bisericii care stăteau cu picioarele în butuci și-l lăudau pe Dumnezeu? ” Caut un Om !” - un singur OM care să stea în spărtură, să mijlocească pentru popor - cerea Dumnezeu lui Ezechel, dar nu s-a găsit niciunul. Dumnezeu nu caută oameni pe stradă, domnule pastor, sau oameni
DESPRE PROTESTELE CREŞTINE de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 2235 din 12 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376579_a_377908]
-
a intrat în istorie. Până atunci, lăsați să se odihnească Sfinții Părinți pe paginile Istoriei. Revin la Vechiul Testament, amintindu-vă că Ieremia plângea pentru popor, iar în noul Testament, pe lângă ” norul de martori”, Pavel și Sila “protestau” cu picioarele în butuci... Și ce minuni s-au înfăptuit în urma “protestului”, încât au devenit Istorie fără voia lor. Cât de frumos definește Ap. Pavel rugăciunea, ca fiind un dar al Duhului Sfânt - de aceeea ea trebuie făcută cu credință în “Duh și-n
DESPRE PROTESTELE CREŞTINE de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 2235 din 12 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376579_a_377908]
-
din umorul ei irezistibil rămâne o clipă mai atent, deajuns pentru a fixa imediat o finețe a tot, desemnată să facă să se observe sub ea omul frumos, sensibil, inteligent! Umorul actriței Doina Ghițescu nu e cioplit cu toporul, ca butucii, e croșetat cu inglița, ca dantela! Întreg repertoriul actriței, toată însumarea de roluri (unul dintre ele, ca să râdă și cei ce nu râd, fiind într-un film cu titlu de pomină: „Funeralii fericite!”), nu este un inventar de procedee, figuri
DOINA GHIŢESCU. ÎMPREUNĂ, EDUCAŢIA ŞI PERSONALITATEA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1465 din 04 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376675_a_378004]
-
grasă, cu coșnița în poală. Auzi înjurătura bețivului, dar n-o înregistră"), altele, ca o ghilotină: „Femeia avea părul cărunt, tuns băr¬bătește, ochelari cu rama neagră de baga, un nas mare, borcănat și buzele nerujate. Picioarele groase ca niște butuci îi erau încălțate cu papuci de casă lăbărțați". De altfel, arta portretului și farme¬cul povestirii fac din Casa Diamant, Vanessa Beri și Chipul, romane, în fond, impecabile. Mai mult, în romanul din 2010, Magdalena Brătes¬cu dezvoltă un discurs
POPULAŢIA FLĂMÂNDĂ, ZIARISTUL ŞI ACTRIŢA de ION HOLBAN în ediţia nr. 1361 din 22 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/375147_a_376476]
-
prin alianțele înjghebate, era trimis în opoziție. Ca și cum nu el, preaproteicul partid în formă și identitate, ar fi fost cel mai mult timp la guvernare în 27 de ani de postdecembrism, încât țara s-a ales cu întreaga economie pe butuci și o datorie externă de circa 100 miliarde dolari, iar poporul (Tudor Vladimirescu spunea în anul 1821: „Patria se cheamă norodul, iar nu tagma jefuitorilor!”) s-a văzut adus la sapă de lemn și cârmuit de ciocoi, o tagmă de
PROMISIUNI ELECTORALE SAU LUNGUL DRUM DE LA DORINŢĂ LA PUTINŢĂ de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372699_a_374028]
-
prea necinstite faceri. Va îngheța parlamentul, Să rămână doar cei buni, Iar guvernul eminentul, Se va lasa de minciuni. Românii din țări străine, Drumul vor lua spre casă Și vor rentrăgi cămine Ștergând pata rușinoasă! Va-ngheța false afaceri Pe butuci ce au pus țara, Lăsând loc de binefaceri Spre a ne slăbi povara. V-a îngheța taxe și dări Ce ne-a cocoșat spinarea, Făcând loc normalei stări Aducând țării salvarea. V-a îngheța haosul tipic Ce a manevrat ieri
ANUL 2015 de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372801_a_374130]
-
respiram cu vădită plăcere. Pe acest teren acoperit de iarbă, la distanță de circa 15-20 de pași una de alta și de căsuțele cochete construite numai din lemn, erau trei sau patru mese a câte 8-10 locuri fiecare, după numărul butucilor de lemn fixați în pământ pe post de scaune. Și aceste mese erau toate din lemn. De fapt, fiecare era confecționată dintr-o singură scândură, groasă de 8-10 centimetri, prinsă la capete pe doi butuci mai groși ca „scaunele” și
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372045_a_373374]
-
8-10 locuri fiecare, după numărul butucilor de lemn fixați în pământ pe post de scaune. Și aceste mese erau toate din lemn. De fapt, fiecare era confecționată dintr-o singură scândură, groasă de 8-10 centimetri, prinsă la capete pe doi butuci mai groși ca „scaunele” și înfipți bine în pământ. Deci, tot acest mobilier folosit de turiști pentru citit, joc de șah ori table ori pentru servitul mesei era confecționat din lemn masiv imposibil de mutat ori de mișcat din acel
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372045_a_373374]
-
mălaiului și a terminării fierturii pentru cină. Așa că Petrică nu avu parte să întâlnească, până acum, pe cineva. Totuși, îi ieși norocul în cale că, la poarta lui Vasile al Gheorghiții, trei săteni se speteau ca să despice un caravei, un butuc gros de gorun cioplit în patru muchii, să-l facă scânduri. Pe un suport amenajat, numit capră, lemnul supus lucrului era suspendat și prins în lanțuri. Un bărbat suit pe el urmărea direcția corectă a pânzei joagărului, ținând și trăgând
ȘATRA DIN POIANA STEJERERULUI de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2336 din 24 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372278_a_373607]
-
în lanțuri. Un bărbat suit pe el urmărea direcția corectă a pânzei joagărului, ținând și trăgând în sus cu mâinile de cadrul ferăstrăului, de care alți doi bărbați, în picioare, împingeau și trăgeau în jos cu putere pentru a spinteca butucul în scânduri, treabă la care cu mulți ani în urmă, pe când era student în vacanță, muncise și inginerul de acum, tânărul Petrică de altădată. - Bun lucru, oameni buni! salută Petrică după obiceiul locului. - Mulțumim dumneavoastră! răspunse omul suit pe capră
ȘATRA DIN POIANA STEJERERULUI de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2336 din 24 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372278_a_373607]
-
ca să nu putrezească. Își mai aduse aminte cum s-a dat prima dată în Vârtej cu Floarea lui Mitru, colega lui de clasă, și mamele lor râdeau de ei și le scoseseră vorbe că se plac. Se așeză pe un butuc gros din lemn de salcie, scobit a fi bancă. Deși era de pe vremea copilăriei lui, crăpase și se înnegrise, dar nu putrezise, sau uitase el cum a fost. Deja era impresionat și timpul parcă se oprise în loc... Privi unde odinioară
ȘATRA DIN POIANA STEJERERULUI de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2336 din 24 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372278_a_373607]
-
îl ajunse din urmă, ușa suferise deja o grămadă de lovituri, dar de teamă să nu o rănească cumva pe Lea, renunță la forță și disperarea lui se revărsă asupra clanței, pe care o smulse practic, din lăcașul ei, cu tot cu butuc. Ghemuită pe gresia rece, cu genunchii în brațe, cu privirea fixată pe covorul mic de baie, impregnat de vomă, cu lacrimile șiroind necontrolat, Lea se izbea sistematic cu umerii de cadă, murmurând mecanic ceva ininteligibil. Văzând-o astfel, cei doi
DILEME ( FRAGMENT 24) de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375655_a_376984]
-
cineva voia să localizeze propriul loc spunea: mai la deal sau mai la vale de via lui Codreanu. Când venea vremea culesului de vie, ne bucuram ca de o mare sărbătoare. De fapt, era sărbătoarea Pământului care umpluse de rod butucii viei, sărbătoarea vieții. Aroma strugurilor copți plutea peste câmpie chemându-te ... Dar, înaintea oamenilor, de cum răsărea soarele, alergau hărnicuțe albinele, înfruptându-se din dulceața boabelor parfumate. Și era o mulțime de struguri ... Unii erau chihlimbarii, de parcă adunaseră tot auriul soarelui
LA CULES DE STRUGURI-PURANI DE VIDELE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1381 din 12 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/375741_a_377070]
-
și guvernul țării, divăniții de azi, arendează pământurile și întreprinderile "nerentabile " la indicațiile unor străini de neam cărora le cântă osanale, unor arendași străini, spunând că asta se numește privatizare. Pentru aceste arende, ei primesc peșcheșul iar țara rămâne pe butuci. Tu taci; - Astăzi, urmele civilizației străbunilor voștri sunt șterse pentru ca fii tăi să nu mai știe niciodată cum au apărut ei pe acest pământ, cine le sunt strămoșii și care le sunt meritele: 1. Vechile situri arheologice sunt distruse, se
DULAII DE IERI SI DE AZI ŞI SCRISOARE CĂTRE POPOR (TU TACI) DE SFINŢIA SA JUSTIN PÂRVU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362090_a_363419]
-
nu tot ce-ți dorești se Împlinește, că nu tot ce zboară se mănâncă și că viața e grea. Stai pitit pe sub... (Doamne, nu-mi mai aduc aminte cum se cheamă!) un fel de schelă pe care este cocoțat un butuc de brad, unde doi oameni - tata și un vecin - trag la trașcă - unul pe butuc, altul sub butuc -, iar rumegușul se scutură sacadat pe trup, pe față, În păr și În ochi. Mirosul de lemn proaspăt te atrage și-ți
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]