530 matches
-
nu se mai pomenise s-o facă, cu excepția ajunului Paștelui sau Crăciunului, la lumina flăcărilor din vatră; emoțiile îl răvășeau și odată ajunse la încheieturi, mâna executa o comandă nepotrivită. Renunță, își găsi un colț în fața vetrei, mai puse o buturugă pe foc, suflă în tăciuni. Caterina nu-l scăpa din ochi. Îi adusese bucate să mănânce, dar acestea rămăseseră neatinse și se răciseră, în fine, îl pofti să termine cu aerul ăla de înmormântare. Și-n plus, trebuia să fie
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
Orice supunere Închide În sine o răzvrătire.” (Gr. Moisil) Lasă câinele să rabde de foame, și te va urma. (Satisfăcându-i unui copil toate capriciile Îl faci să nu te mai respecte: „Câinele sătul nu degeaba fuge de ușa stăpânului”.) Buturuga mică răstoarnă carul mare. (Detaliile Își au importanța lor: o mică neatenție, o gafă de moment sau un defect minor pot compromite reușita unei acțiuni, tocmai când te aștepți mai puțin.) Cine dă din mâini nu se Îneacă. Cine e
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
alt tărîm, întîlnită de un cavaler, în cursul unei expediții 1: (33) Un flăcău negricios, cu înfățișare de maur, mare și hidos peste măsură era o ființă atît de urîtă încît nu găsesc cuvinte să o înfățișez ședea pe o buturugă, ținînd în mînă un ciomag. Mă apropiai de el: avea țeasta mai mare decît orice gloabă sau animal [o tufă de]** păr(ul) încîlcit, păroasă fruntea și ceva mai lată de două palme; urechi păroase și mari cît cele de
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
garanție de existență, că reveria e capabilă să recupereze ființa." c. Animarea obiectelor Această clasă de invariante include o importantă subclasă, aceea care privește rolul special avut de lemn la conceperea copilului. "Esență arboricolă, în formă de lemn de foc, buturugă sacră sau lemn prelucrat de mâna meșterului cioplitor, păstrează urmele arborilor sacri și ale pădurii mito-simbolice. Este considerat materie prin excelență, plină de căldură și personalitate față de răceala și indiferența metalului [...]. Civilizația românească tradițională este una a "lemnului" și în
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
Regimentul 18 Gorj. Tot în timpul primului război mondial, marele muzician George Enescu, a susținut concerte pentru răniți acompaniat de pianistul Caravia. În anul 1930, soția primarului de atunci, Nadina Buzdugan, călărind la o vânătoare, calul s-a împiedicat de o buturugă și ea a căzut cu fața într-un ciot cu așchii. Dr. Gheorghe Andreescu i-a refăcut fața printr-un șir de operații. Același doctor a operat-o și pe soția dr. Nicolaescu de la Spitalul Tutova. Dr. Gheorghe Andreescu a
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
puse în situații, nu le traversează natural. Puștiul nu are nici un motiv să accepte brusca hotărâre a Șefului ca el, străin luat de pe drum, să participe la concurs - nu îi este subaltern și e așteptat undeva. Vipera apărută pe o buturugă, care nu amenința pe nimeni, este mutată cu mâinile goale, puțin mai încolo, de către Puști, doar ca să vedem cum se înfrățește el cu natura, cu animalele, pe când ceilalți, corupți și artificiali, se tem de șarpe. Grupul este pus în fața unei
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
g zahăr și adăugăm crema de cacao, câte puțin, până o încorporăm toată. Romul se amestecă cu vanilia și esența de migdale, apoi însiropăm foile și le umplem cu cremă. La final, se decorează cu frișcă sau ciocolată topită. TORT BUTURUGĂ Blatul - se bat spumă 5 albușuri cu 5 linguri de zahăr, apoi se adaugă gălbenușurile, 100 g nucă măcinată și 2 linguri de pesmet. După ce s-a copt, se rulează și se dă la răcit. Crema - 200 g zahăr, 2
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
se adaugă ouăle, pe rând, câte unul, după care se pun în tavă cu lingurița. Tava trebuie unsă puțin cu ulei. Se coc la foc iute. După ce sau răcit, se pot umple cu diferite creme - frișcă, șarlotă, cacao, vanilie. PRĂJITURĂ BUTURUGĂ 8 albușuri se bat spumă cu 15 linguri de zahăr, 8 linguri de nucă măcinată și o lingură de făină. Se coace un blat din albușuri și zahăr, care apoi se rulează pe un prosop umed. Crema: 200 g unt
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
unt, 200 g zahăr pudră și 2 linguri de cacao le frecăm spumă și adăugăm, pe rând, 4 gălbenușuri. Desfacem blatul, îl ungem cu cremă, apoi rulăm și ungem și pe deasupra, iar la sfârșit, dăm ruloul prin nucă măcinată. PRĂJITURĂ BUTURUGI Bănuții - 200 g unt sau margarină, 200 g făină și 3 gălbenușuri. Se frământă un aluat, din care se întinde o foaie subțire, din care se fac bănuți mici cu un păhărel mic și se pun în tavă la copt
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
apă, apoi se dă la rece. Untul se freacă spumă și se adaugă alternativ o lingură de cremă de cacao și o lingură de cremă de ou. După aceea, lipim bănuții cu bezeaua la interior, umplem cu cremă și dăm buturugile prin nucă măcinată. PRĂJITURĂ BUTURUGI CU MIGDALE Amestecăm 2 căni de făină, 3 ouă bătute ca la omletă, o cană de miere, 2 căni cu migdale pisate și la urmă, coajă de lămâie rasă. Amestecați bine totul, puneți aluatul într-
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
rece. Untul se freacă spumă și se adaugă alternativ o lingură de cremă de cacao și o lingură de cremă de ou. După aceea, lipim bănuții cu bezeaua la interior, umplem cu cremă și dăm buturugile prin nucă măcinată. PRĂJITURĂ BUTURUGI CU MIGDALE Amestecăm 2 căni de făină, 3 ouă bătute ca la omletă, o cană de miere, 2 căni cu migdale pisate și la urmă, coajă de lămâie rasă. Amestecați bine totul, puneți aluatul într-o formă rotundă și dați
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
Chișinău, 1999; Toporul taie închinându-se, pref. Const. Zărnescu, Cluj-Napoca, 2000; Coloana nătângilor, Chișinău, 2001; Îngerii din cerul gurii, pref. Const. Zărnescu, Cluj-Napoca, 2003. Antologii: Mere acre, Chișinău, 1982; Atlas comic, Chișinău, 1987; Unei, unui, unor... (Epigramă românească), Chișinău, 1992; Buturuga mică... (Antologia epigramei românești de pretutindeni), Chișinău, 1993; Dicționar enciclopedic satiric, Chișinău, 1994; O antologie cronologică a aforismului românesc, Cluj-Napoca, 2000. Repere bibliografice: Leo Butnaru, Zâmbete și gânduri, „Chișinău”, 1977, 24 februarie; Ion Cristofor, Un epigramist: Efim Tarlapan, TR, 1993
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290088_a_291417]
-
În mitologia românească, focul nou, de primăvară, este sărbătorit de Alimori (Transilvania și Banat), când se rostogoleau "roți de foc" pe dealuri. De Paști, se aprind focuri peste care sar flăcăii satului. La unele etnii englezi, bulgari, sârbi, albanezi, huțuli, "buturuga de Crăciun" simbolizează "focul viu", având caracter apotropaic. Focul arhetipal, din legendele românești, este transcendent, învestit cu puteri demiurgice, desăvârșind destinul uman: Focul e sfânt, e însuși Dumnezeu. Pe foc să nu-l blastămi, căci blastămi pe Dumnezeu. Foc! Foc
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
reluat, astăzi, prin arderea butucului. Etimologic, "Crăciun" din limba română, aromânul "Crăciun, Cărciun", meglenoromânul "Cărciun" desemnau inițial chiar butucul care era supus arderii 90 de fapt, numele slavizat, având la origine cuvântul din limba bulgară "kračiun", sau din cehă, denumea buturuga care se aprindea și ardea în noaptea de Crăciun. La slavi, în timpul sărbătorii de iarnă "koleda", se mergea din casă în casă, cu un manechin, rostindu-se versuri incantatorii și imnuri, pentru ca, în final, manechinul să fie dus la cel
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
fost obținute printr-un abuz. * „SÎnt Însușiri rele care constituie talente mari.” (La Rochefoucauld) Cum a fost, de exemplu, viclenia lui Ulyse, sau caracterul duplicitar al lui Talleyrand. * „Cauze mici răstoarnă lucrurile cele mai mari.” (Tacitus) Înțelepciunea noastră populară spune: „Buturuga mică răstoarnă carul mare”. CÎnd este vorba de viața sufletească, se observă adesea cum un gest reflex (deci necontrolat) poate compromite Întreaga argumentație a cuiva despre intențiile sale pe care pretinde să le impună ca fiind oneste. * „Nu este nimic
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
g zahăr și adăugăm crema de cacao, câte puțin, până o încorporăm toată. Romul se amestecă cu vanilia și esența de migdale, apoi însiropăm foile și le umplem cu cremă. La final, se decorează cu frișcă sau ciocolată topită. TORT BUTURUGĂ Blatul - se bat spumă 5 albușuri cu 5 linguri de zahăr, apoi se adaugă gălbenușurile, 100 g nucă măcinată și 2 linguri de pesmet. După ce s-a copt, se rulează și se dă la răcit. Crema - 200 g zahăr, 2
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
se adaugă ouăle, pe rând, câte unul, după care se pun în tavă cu lingurița. Tava trebuie unsă puțin cu ulei. Se coc la foc iute. După ce sau răcit, se pot umple cu diferite creme - frișcă, șarlotă, cacao, vanilie. PRĂJITURĂ BUTURUGĂ 8 albușuri se bat spumă cu 15 linguri de zahăr, 8 linguri de nucă măcinată și o lingură de făină. Se coace un blat din albușuri și zahăr, care apoi se rulează pe un prosop umed. Crema: 200 g unt
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
unt, 200 g zahăr pudră și 2 linguri de cacao le frecăm spumă și adăugăm, pe rând, 4 gălbenușuri. Desfacem blatul, îl ungem cu cremă, apoi rulăm și ungem și pe deasupra, iar la sfârșit, dăm ruloul prin nucă măcinată. PRĂJITURĂ BUTURUGI Bănuții - 200 g unt sau margarină, 200 g făină și 3 gălbenușuri. Se frământă un aluat, din care se întinde o foaie subțire, din care se fac bănuți mici cu un păhărel mic și se pun în tavă la copt
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
apă, apoi se dă la rece. Untul se freacă spumă și se adaugă alternativ o lingură de cremă de cacao și o lingură de cremă de ou. După aceea, lipim bănuții cu bezeaua la interior, umplem cu cremă și dăm buturugile prin nucă măcinată. PRĂJITURĂ BUTURUGI CU MIGDALE Amestecăm 2 căni de făină, 3 ouă bătute ca la omletă, o cană de miere, 2 căni cu migdale pisate și la urmă, coajă de lămâie rasă. Amestecați bine totul, puneți aluatul într-
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
rece. Untul se freacă spumă și se adaugă alternativ o lingură de cremă de cacao și o lingură de cremă de ou. După aceea, lipim bănuții cu bezeaua la interior, umplem cu cremă și dăm buturugile prin nucă măcinată. PRĂJITURĂ BUTURUGI CU MIGDALE Amestecăm 2 căni de făină, 3 ouă bătute ca la omletă, o cană de miere, 2 căni cu migdale pisate și la urmă, coajă de lămâie rasă. Amestecați bine totul, puneți aluatul într-o formă rotundă și dați
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
În toată America de Nord Îl depășește pe cel al incendiilor, furtunilor și inundațiilor la un loc. Numai În New Orleans, insectele cauzează pierderi de 300 de milioane de dolari În fiecare an. Ceea ce este valabil În natură este și În afaceri: buturuga mică răstoarnă carul mare. Atunci când Capcanele managementului a apărut Într-o ediție În limba chineză, m-am Întrebat: oare pe cine o să intereseze? După cum s-a dovedit, interesul a fost considerabil. Am aflat curând că liderii afacerilor din China sunt
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
altă lume pronunță un teribil blestem: „Tu proclet, ucigașe! infame paricide! Tu, pentru care astăzi tot iadul se deschide, Tu, răpitor de zile cui ți-ai dat viață, nume! Atunci a ta osîndă sfîrșit să aibă-n lume CÎnd astă buturugă de arbor ars sub care Părintele tău zace ucis, fără suflare, Va da și flori și frunze, etern fiind udată Cu apa cea din vale În gura ta carată. Iar păn-atunce, iasmă ce a născut Păcatul, Legată-n Înfrățire cu
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
pămîntului), pedeapsa nu antrenează alte forțe materiale. Izbăvirea de păcatul paricidului se obține printr-o lungă, absurdă umilință: Grui străbate În genunchi, timp de o jumătate de secol, un munte pustiu pentru a uda cu apa adusă În gură o buturugă uscată. Efort sisific, Într-un peisaj de-o uscăciune și dezolare biblică: „E numai cîmp de petre, gol, trist, secat de soare De care fug și vulturi și feare răpitoare. Nici scaiul, nici urzica, pe sînul lui nu crește, În
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
activ Pe Voicu de pildă l-au călcat telegarii boierului. (Ă)”. (Vintilă ORNARU. - Vizita. În: Flacăra, nr. 2 (54), 16 ian. 1949) * „Femeia pe care-am văzut-o-n Azuga usca lână spălată cu centrifuga și-avea mâinile aspre ca buturuga părul, moalele argint al pelinului ochii, albăstrele flori ale inului și buze roșii ca rodul cătinului. De ce-ți spun soră Călina Streinului? - Pentru că strein mi-a fost de noroc traiul De când mă știu am țesut postav pentru patronul nostru
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
în afara calendarului liturgic, exprimă credințe mai mult magice decît creștine. Este cazul focurilor aprinse pe coline în ajunul Sfîntului Ioan de vară, 24 iunie, al dangătelor de clopote pe tot timpul nopții de Toussaint pentru a întîmpina sufletele morților, a buturugii arse în fiecare cămin în ziua de Crăciun și în zilele următoare pentru a proteja casa etc. Încă din secolul al XII-lea, cel puțin, Biserica condamnă sever majoritatea acestor practici și represiunea sa devine și mai riguroasă în secolele
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]