30,198 matches
-
și cu indiferent care ministru se plimba pe la indiferent care minister. Avea, cum s-ar zice, iarba fiarelor. Sorana Gurian, epava care, în 1937, murea de foame, de frig, de singurătate, devenise dintr-odată o personalitate. Era elegantă, avea un cîine de pază și oferea ceaiuri la care veneau gazetari turci, italieni, germani, englezi, americani, francezi, dar nu și sovietici. Încercase să intre funcționară la agenția «Tass» fie și fără salariu -, dar fusese refuzată. Izbutise totuși să cunoască pe tovarășul Șaroff
Misterioasa viață a Soranei Gurian by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13906_a_15231]
-
produc prea puțin pe piața literară". Mai tăioase sînt replicile "Contemporanului". La rubrica Marginalii, se inserează astfel nota D-na Sorana Gurian se află în criză, în care ironiilor pe seama publicității pe care și-o făcea scriitoarea (afișîndu-și fotografia cu cîinele Dick în vitrina librăriei de pe Calea Victoriei) li se adaugă "o sumară schiță biografică", unde se reiau, cu un ton extrem de mușcător, acuzațiile din "demascarea" "Luptătorului". În final, anonimul afirmă: "Că semnătura d-sale împodobește ca o medalie nouă paginile «Liberalului
Misterioasa viață a Soranei Gurian by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13872_a_15197]
-
la aceeași rubrică a "Contemporanului", se constata că "existența scriitoricească a cîtorva dintre vedetele vitrinelor noastre e serios amenințată. Ne gîndim la d-nii Ionel Teodoreanu, Octav Desilla, Mihail Drumeș și în special la d-na Sorana Gurian, eventual chiar la cîinele ei lup, Dick..."40 Mai gravă este voalata acuzare de nostalgie după timpurile trecute, adusă, la începutul lunii octombrie, în același loc41, pe baza unui articol de modă publicat de Sorana Gurian în "Femeia și căminul". A urmat apoi o
Misterioasa viață a Soranei Gurian by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13872_a_15197]
-
Mai departe, silueta lor se oglindea în vitrinele diferitelor magazine ce etalau cu bogăție de fantezie, tot ceea ce oferea moda existentă în acel timp în capitala țării. Doamnele îmbrăcate elegant, unele din ele, ca de exemplu doamna Sîngeorgiu, își plimbau cîinele de rasă înhămat într-o lesă fantezistă. Calea Victoriei era străbătută de la un capăt la celălalt de un zgomot plăcut, iscat de glasuri estompate, deloc supărătoare, cu toată dovada mișcării neîntrerupte a celor care se plimbau cu nonșalanță de colo pînă
Evocări spontane by Ioana Postelnicu () [Corola-journal/Imaginative/14168_a_15493]
-
Sorin Gârjan ...(mi-am pierdut capul... zilele... puținul avut!) lipsit sînt - iată! - de turma chiotelor/ de rîsul lor fugit de acasă ca un cîine care preferă lanțului asprimea unei ierni trăite în cimitirul gunoaielor/ care a știut să aleagă între golgota indiferenței și golgota gamelei cu lături prețioase și sigure! (patruzeci de ani au trebuit ca să treacă pînă să încetez să mai rîgîi după
akédia: sîrguința nimicului! (fragment) by Sorin Gârjan () [Corola-journal/Imaginative/14411_a_15736]
-
de a se întuneca, de a cădea, de a dansa, de a se învolbura pe neașteptate, de a se deplasa în spirale, săgeți, cercuri și zig-zaguri, felul ei de a-i orbi pe oameni, de a ascunde săniile și pe câinii polari, felul ei de a se fofila în cele mai ascunse unghiuri ale pământului, apoi de a se strânge într-un singur loc în care n-a nins niciodată, felul de a se topi repede sau încet, de a sta
Logica visului by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Imaginative/14173_a_15498]
-
se compare unele cu altele. Păreau eliberați de invidie, nemulțumire, amărăciune. În cadrul ușii stătea Rakel zâmbind, îmbrăcată într-o rochie cu dungi, părul ei era tuns băiețește și firele răzlețe aveau reflexe violete. Lângă pantofii ei cu tocuri înalte aștepta câinele Astero nerăbdător, dând din coadă pentru fiecare invitat. Am intrat cu toții în sufrageria mare unde era un șemineu cu un foc jucăuș scânteind vesel. Lângă sobă ședea Zoltan, într-un balansoar, absent, cu așteptarea ca scop al vieții. Ni s-
Logica visului by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Imaginative/14173_a_15498]
-
loc o grea melancolie, un puternic dor de ducă, o dromomanie având ca perspectivă spațiul din labirintul străzilor orașului meu marțial. Acolo, mișcându-mă liber, puteam să-mi exersez deplin tăcerea. Mi-am luat adio de la Rakel și Zoltan mângâind câinele ușor pe cap. Soarele devenise o sferă de foc la orizont. Viața din oraș trecuse într-o nouă lumină. Pulsul febril se încetinise simțitor. Am mers repede, imaginându-mă zburând, luându-mă la întrecere cu trecătorii necunoscuți. Exact așa cum făceam
Logica visului by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Imaginative/14173_a_15498]
-
la îndemână îmi e cartea lui Radu despre istoria tragică&grotescă a întunecatului deceniu nouă, unde a citat, spre a dovedi cele spuse despre copleșitoarea forță a poeziei sale, aceste cuvinte: "Copila Atenei călcând peste ierburi în liniște mare"/ mormăie câinele,/ care te vede sărind pe fereastră cu capul în mâini,/ Singuratecă. Adriana Bittel Pentru Mariana Marin nu va mai fi nici dimineață, nici primăvară. Cum să accept grozăvia? Copilăroasă și risipitoare, ea se bucura ca nimeni alta de dimineți și
In memoriam Mariana Marin () [Corola-journal/Imaginative/14055_a_15380]
-
și închisoare, cu prostituate, sergenți și jandarmi chemați să păzească o ordine precară. Ceva din patosul schematizat al melodramei de roman foileton-senzațional ori de îngroșată psihodramă expresionistă trecea în acele poeme ai căror protagoniști sunt în câteva rânduri poetul și câinele său rătăcind pe la margini de urbe imundă, femeia elogiată sau înjosită, "proletarul" viguros racolat de câte-o cucoană parfumată și cu automobil etc. Revolta sinceră, exprimată direct, căpăta însă frecvent și aerul unei farse grotești și absurde, de un "secret
Publicistica lui Gherasim Luca by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/14038_a_15363]
-
și închisoare, cu prostituate, sergenți și jandarmi chemați să păzească o ordine precară. Ceva din patosul schematizat al melodramei de roman foileton-senzațional ori de îngroșată psihodramă expresionistă trecea în acele poeme ai căror protagoniști sunt în câteva rânduri poetul și câinele său rătăcind pe la margini de urbe imundă, femeia elogiată sau înjosită, "proletarul" viguros racolat de câte-o cucoană parfumată și cu automobil etc. Revolta sinceră, exprimată direct, căpăta însă frecvent și aerul unei farse grotești și absurde, de un "secret
Publicistica lui Gherasim Luca by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/14038_a_15363]
-
aur poate fi și privirea poetului închisă în sine ochiul său: doar o groapă comună ascunzînd ape de odihnă Lună rece să asculți în fiecare noapte aproape de ora învierii bufnițele furioase din pădurea de deasupra spitalului cum îi latră pe cîinii amuțiți de spaimă cînd ea trece prea rece - tu scufundîndu-te tot mai tare în ape de taină ca moartea îngenunchind în fața altarului Sfîrșit de poem Poemele de lung metraj - cum un viespar scăpat în pădure ca niște animale chinuite Poem
Poezii by Octavian Doclin () [Corola-journal/Imaginative/14490_a_15815]
-
ieșiți din orbite fugind de tunetul artileriei care se spărgea deasupra lor. Mulți se înecau. Unii, puțini, care-și făcuseră din această retragere o misiune eroică, izbuteau să ajungă dincoace cu steagurile pe care le salvaseră. Se scuturau ca niște cîini, clănțănind din dinți. Un vuiet continuu - singurul pod, tragic și imaterial - unea cele două maluri. La un moment dat, pe cheiul aglomerat își făcu apariția un ofițer superior. Stînd în picioare în automobil, cu binoclul automat de gît, dirijă ieșirea
-Fragment dintr-un roman inedit - by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/14063_a_15388]
-
fi putut străbate toată această țară în lung și-n lat, fără să folosească claxonul. Aici claxonul devenise un instrument inutil, obsolet. Ajuns în sat, se așteptase să audă cântecul cocoșului, cotcodăcitul găinilor, măcăitul rațelor, mugetul vacilor, nechezatul cailor, lătratul câinilor. Alături de casa lui un vecin își ținea calul, pe numele său Prinz, într-un țarc. Dar Prinz nu necheza. Ceva mai departe, Kurt și Irene aveau doi cai, câteva găini și rațe. Dar caii nu nechezau, găinile nu cotcodăceau, rațele
Din Carnetul unui Pierde-țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/14705_a_16030]
-
gungurit dintr-un cuib de rândunele care-și făcuseră cuib sub acoperișul magaziei. Aici și păsările ciripeau puțin, încet și calm. Până la urmă plecă într-o țară în care păsărelele încă mai ciripeau, broaștele mai orăcăiau, greierii mai țârâiau. Dar câinii împărțeau cu stăpânii casa și masa, iar celelalte animale trăiau în mari colectivități igienice și insonore. Tăcerea începu să-l împresoare și aici. Deși... Deși, noaptea, când toate obloanele se închideau, pleca să se plimbe pe ulițele vechi și înguste
Din Carnetul unui Pierde-țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/14705_a_16030]
-
Ce să caute în crucea nopții frumoasa metropolei la ușa mea? Întrebare perfect logică, nu? Fiindcă, după ce că e frumoasă, e și deșteaptă - fapt tot mai rar întâlnit pe meleagurile mioritice, după cum a constatat la o bere, însuși șeful compartimentului C.B.N.H. (Câini Beliți Noaptea de Hingheri) din cadrul Serviciului nostru. Dar, în situația dată, trebuia să mă conving că nu visam, așa că am procedat în consecință și în conformitate cu regulile comportamentale ale unui mediocru care dă cu capul de perete de trei ori când
Starea mea de mediocritate by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Imaginative/14574_a_15899]
-
că adică, pe scară nu toți sunt mediocri ca mine. Nu exclud posibilitatea ca, pe o altă ușă, să scrie: "Aici locuiește un porc..." Doamne-ajută! - Domnule, ca să nu vă mai rețin, a continuat Doamna, vecinul meu de alături are un câine, un ceva, că nu mă pricep la zoologie, dar știți cum latră? - Ham, ham, nu? - Ham-ham?! Glumiți! Rage, domnule, ca un vițel - pot să vă reproduc dacă doriți... - Poftiți, doamnă, reproduceți, da' aveți copiraitu'? Că ne ia autoritățile și CNA
Starea mea de mediocritate by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Imaginative/14574_a_15899]
-
la marginea imperiului habsburgic/ am văzut cum un țăran/ a răstignit pe gard/ mîinile victimei sale/ și capul decpitat/ i l-a expus/ într-o găleată/ de zinc/ aici/ în plină republică/ am văzut un om/ mîncat de viu/ de cîini/ aici la poalele kogaionului/ șezum și plînsum/ Fălci tipografiile cu gingii mecanice/ scuipă miniștrii de plumb/ miniștrii de celofan/ totul e de vînzare// au apărut bancnote cu o singură față// vechile structuri cu mii de guri/ mușcă din propria lor
Poezie by Ion Chichere () [Corola-journal/Imaginative/14796_a_16121]
-
altfel din cealaltă lume ajungă plata zilei acesteia în care îngerul mi-a adormit pe umăr Bun rămas Dragostea mea nu are în pază nici un cuvant Absent-prezenta în aburul crucii eretica, stângace vânzător și datornic copil al tuturora, fără Tată, "Câine, Horatio, noapte bună, acum" Vei mai scrie până te va privi peste pleoapele din casă Domnului bărbatul îndrăgostit viu și mort laolaltă sfera de cristal a nebuniei Horatio, câine, bun rămas acum și pentru multă vreme - Aleluia! Nu te teme
Poezie by Lucia Negoiță () [Corola-journal/Imaginative/14769_a_16094]
-
crucii eretica, stângace vânzător și datornic copil al tuturora, fără Tată, "Câine, Horatio, noapte bună, acum" Vei mai scrie până te va privi peste pleoapele din casă Domnului bărbatul îndrăgostit viu și mort laolaltă sfera de cristal a nebuniei Horatio, câine, bun rămas acum și pentru multă vreme - Aleluia! Nu te teme Trufia verii trece-n umilință ai vrea să-i lași întreaga povară pe cearcănul frunzei, răbdarea, dar penița divină altfel a decis Pământul nevăzut tine-n palme cerul cel
Poezie by Lucia Negoiță () [Corola-journal/Imaginative/14769_a_16094]
-
7 eutanasieri pe săptămână. Asta e a șaptea. Ați avut noroc... Doamna doctor execută animalul. Dialogul continuă. Doctorița: Îmi pare rău. Așteptați câteva minute și o să vi-l dăm. A.: Pe cine să-mi dați? Doctorița: Pe el. Arată către câine. A.: Dar nu e al meu. Eu doar am vrut să-l salvez după ce a fost lovit de o mașină. Doctorița: Din momentul în care ați intrat cu el pe ușa noastră, e al dumneavoastră. A.: OK... Și... cum mi
Cum scapi de un câine mort după ce ai încercat să îl salvezi by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21144_a_22469]
-
Într-o pungă! A.: Într-o... pungă? Doctorița: Da, într-o pungă, așteptați numai puțin. A.: ... Doctorița: ...? A.: ... Doctorița: OK, haideți că vi-l punem într-o cutie. A.: Într-o cutie... Bine... Doctorița: Avem cutii rămase de la mâncarea pentru câini în spate și vi-l punem într-una de-aia. A.: ... E adusă, din spate, o cutie. Defunctul e așezat în ea într-o poziție destul de chircită, din cauza spațiului nu foarte pe măsură. Surpriză: nu se închide capacul. Doctorița: Hmm
Cum scapi de un câine mort după ce ai încercat să îl salvezi by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21144_a_22469]
-
într-adevăr, există acest risc. Nu-i nici o problemă, vi-l punem și într-o pungă. I-l pun și într-o pungă. A. plătește eutanasierea (în jur de 200 RON) și mai cumpără și niște mâncare pentru cei doi câini vii pe care-i are acasă. Dă să plece, dar se întoarce din drum: A.: Și... eu, acuma, ce-ar trebui să... fac cu el? Doctorița: Păi... există două variante. Una ar fi crematoriul de animale, dar e 31 decembrie
Cum scapi de un câine mort după ce ai încercat să îl salvezi by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21144_a_22469]
-
10: Iau un taxi către Gara de Nord. Ajunsă acolo, îmi iau bilet la primul tren. După o stație, cobor și o iau înapoi către București. Pe jos, prin porumb, ca să nu fiu văzută de nimeni. La un moment dat, întâlnesc un câine. Se uită la mine ciudat. Și mârâie. Îmi îngheață sângele. Dacă m-a recunoscut? Îi arunc o bomboană și începe să o lingă fericit. Nu m-a recunoscut. Profit de ocazie și îmi iau tălpășița. Ora 3.00: Sunt ascunsă
Un text scris în mare secret! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21148_a_22473]
-
De la “cei mai frumoși bărbați” la “cei mai frumoși bărbați gay”, de la “cele mai tari mașini” la “cele mai tari mașini roșii”, de la “cea mai vândută trotinetă roz cu picățele mov” la “cel mai popular pampers”, de la “cel mai gras câine rău” la “cea mai cheală pisică tărcată”, de la de la “cea mai știrbă babă din America Latină” la “cel mai frumos pieptănat porcușor de Guineea”, de la “cel mai inteligent crocodil de apartament” la “cea mai frumos mirositoare balegă caldă de ponei”. Ce
Dau un regat pentru un top! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21187_a_22512]