56,840 matches
-
Vitalie, ce-ți păsa ție că inima mea se răcea încetul cu-ncetul și deveneam un bărbat, adică ceva la fel de grosolan și monstruos ca tătuca? Știa Oleg ce știa când mi-a spus să-ți las trupu-mpuțit undeva la marginea câmpului. Vitalie, Vitalie, ai scăpat ușor din toată istoria asta, amărâtule. Tătuca a dat iama în gojineață, șotâncăind și blestemându-l pe Dumnezeu. Nimic nu îl poate înfuria mai tare decât neputința brațelor lui care-n trecut au tranșat 946 de
Poemele cu Tătuca - o poveste basarabeană pentru Ruslan by Claudiu Komartin () [Corola-journal/Imaginative/10571_a_11896]
-
romanului, capitol în care Conu Nicu, antecesor cu 2-3 generații al lui Beiu, cel din Munci și socoteli, istorisește cum a reușit să rotunjească într-un singur trup moșia de la Grozăvești. Simion FAUR Când înfloresc rapițele Conu Nicu își îmbrățișă câmpurile, cu o privire lacomă, ca de hultan, ca de lup hămesit. Cât de dragi îi erau și cât de amarnic se luptase pentru ele, mai întâi cu moștenitorii ăilalți, din partea "cucoanei", adică din partea mă-si cea cu sânge albastru, și
Un autor remarcat de E. Lovinescu la "Sburătorul" - Dan Faur () [Corola-journal/Imaginative/10258_a_11583]
-
departe bucăți storcoșite de creier. Văzu parcă cum se lasă frântă în zgârciurile pielii, urechea, ca o floare închisă în ea însăși și nefolositoare și începu să urle, să urle ca un apucat, fugind ca ducă-se pe pustii, bătând câmpurile, ca un zănatec. - Auliu, taică, ce ți-am făcut! Auliu taică că te omorâi! Auliu taică, auliu taică... Strigătele lui Gicu îi mai răsună și acum în urechi, conului Nicu și ecoul acestor țipete zbuciumate n-are nimic omenesc în
Un autor remarcat de E. Lovinescu la "Sburătorul" - Dan Faur () [Corola-journal/Imaginative/10258_a_11583]
-
inocenți, de a pătrunde în felurite lumi ficționale, unde suntem atrași să jucăm diverse jocuri ale închipuirii. Într-o poezie se vorbește despre un animal ciudat, coborât parcă din bestiariile medievale, un "pisicâine" care îl acompaniază pe v.înnopteanu pe câmpul... heraldic. Animalului - pe numele său benone - îi place să se exprime prin gesturi emfatice, teatrale (laba ridicată spre cerul baltic, coada înălțată într-un întortocheat tirbușon) și manifestă - bănuim - o profundă afecțiune pentru v. înnopteanu (în a cărui mână puternică
Poezia lui Mircea Ivănescu by Catrinel Popa () [Corola-journal/Imaginative/10105_a_11430]
-
Florin Gabrea De cinci zile, ploaia spăla neîntrerupt ogorul. }ăranii din Hadernsee ieșeau dimineața pe cîmp și priveau cerul pîclos, bombănind: O fi bună ploaia, dar numai cît poate răbda pămîntul. Altfel, sfecla cade peste morți". Din camera lui de la etajul trei al pensiunii, Klaus privea scurgerea monotonă a apei, care țîșnea din burlanul zincat, nou-nouț
Poetul din Hadernsee by Florin Gabrea () [Corola-journal/Imaginative/10849_a_12174]
-
petrece Păcatul schimbării în ficații întâmplării E cuibărit viermele păcatului, Puritatea e o stare anormală Și imposibilă; Numai moartea e inocentă; Regula lumii e abaterea, Ieșirea din rând, Pofta greșelii, Ca un izvor de mântuire; Schimbarea care-aduce ploaie, Și umple câmpul de zăpadă Și sparge spațiul și-l îndoaie Și face stelele să cadă, Schimbarea oarbă, fără cale, Din trup de sunet în ecou, Movilă prefăcută-n vale, Știutul prefăcut în nou Schimbarea până când se rupe Lumina de izvorul ei Și
Poezii by Ion Stoica () [Corola-journal/Imaginative/10960_a_12285]
-
merge mai ușoară Și-o să uitați cu totul, tot ce-a fost; Dar ca să nu vă despărțiți de toate Și să plecați de-aici de tot săraci, Să luați cu voi în ochi, dacă se poate, De-a-ntregul înflorit, un câmp de maci Cu mult mai greu Prima grijă a universului Au fost semințele, Cum să facă semințe, Gânduri de chipuri și de măsură, Esențe de sens, Munți de așteptare și de voință, Un fel de viitor îmbătat de trecut, Un
Poezii by Ion Stoica () [Corola-journal/Imaginative/10960_a_12285]
-
și cânt, Dar am simțit pe limbă și cuiul din cuvânt. Cărți Tomuri țesute-n brume și-n aur ferecate, Cu chei pierdute-n vânt și lacătele sparte, Au fost în beciul nopții puse cu fier în jug, Trase pe câmp de spini cu roata de la plug, Unse-n tipar cu mir, fierbinți în ochi de gheață, Vândute-n vrac ca sclavii, arse pe rug în piață. Sufletul lor, pe raftul de taină din altar, îl ține Duhul Sfânt în faguri
Poezii by Nicolae Breb Popescu () [Corola-journal/Imaginative/10982_a_12307]
-
cu fagure-n subțioare". Corabia demonului de la Biblioteca Academiei de Arte Plastice din Viena aduce cu luntrea paznicului din Farul, pentru a nu mai vorbi de Bufniță în arbore putrezit cu un subtitlu atît de baconskyan Pădurea care aude și cîmpul care vede pentru povestirea Bufnița. Bătrînul evreu ,cu ochii rătăciți în afara timpului și cu înfățișarea de muezin al cărților inaccesibile", la care se adaugă starea de catalepsie a vizitatorului, parcă ar ascunde ceva din Secretul doctorului Honigberger. Adie și alte
Iunie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/11580_a_12905]
-
repezea înainte cu același gest zvîcnit și silnic, iscat parcă dintr-o laxitate inexplicabilă a unor glezne prea astenice ca să poată înfrînge presiunea aerului. Și mergînd așa alături de mine, preocupată ca nu cumva fetița să-i scape din priviri, regăseam cîmpul de forță și farmec ce emana dinspre ea, un cîmp ce împrumuta oricărui bărbat ajuns în fața ei un profil ascuțit de lup avid, un lup pe al cărui chip se întrezărea o privire fixă de o acuitate hipnotică, ca într-
Iubita mea, iubita mea by Sorin Lavric () [Corola-journal/Imaginative/11328_a_12653]
-
dintr-o laxitate inexplicabilă a unor glezne prea astenice ca să poată înfrînge presiunea aerului. Și mergînd așa alături de mine, preocupată ca nu cumva fetița să-i scape din priviri, regăseam cîmpul de forță și farmec ce emana dinspre ea, un cîmp ce împrumuta oricărui bărbat ajuns în fața ei un profil ascuțit de lup avid, un lup pe al cărui chip se întrezărea o privire fixă de o acuitate hipnotică, ca într-o noapte cu lună plină cînd pornirile licantrope ale oamenilor
Iubita mea, iubita mea by Sorin Lavric () [Corola-journal/Imaginative/11328_a_12653]
-
Emil Brumaru Cînd strig furnica dînsa vine grabnic. Melcul de-l chem, alene se pripește. Zefirul e năpraznicul harapnic Ce păpădiile pe cîmp le biciuiește. Și-n fiece pahar se plimb-un pește De aur și cu voaluri, ca-n calește. Bea-l seara, fie-ți soporific darnic Și vei visa cum lacul te iubește, Mîlul, mieros, te zgîrie, firește, Nufărul mov îți
Sonet by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/11720_a_13045]
-
avea să se convingă că speranțele sale de a sluji valorile culturale erau utopii, așa cum utopie era speranța sa că afirmarea convingerilor sale de stânga, convingeri sincere, îi va facilita colaborarea sinceră și eficientă cu noii conducători. I se îngustează câmpul de acțiune, nu-și mai poate exercita enciclopedismul, polivalența din timpul asociației ,Criterion". Teama de a i se refuza singurul mijloc de existență, scrisul, de a fi la cheremul unor neaveniți, este mereu prezentă. Sunt prețioase documente însemnările sale despre
Centenar Petru Comarnescu by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11122_a_12447]
-
Constantin Abăluță Tăcerea celor pe care nimeni nu-i umilește e ca un zid singur în cîmp poate că-mi bate cineva la ușă în timp ce eu zbor cu avionul spre berna unde-mi fac un prieten tocmai atunci cînd nu mai speram viață plină de zile ca o cutie poștală doldora de reclame după ce-ai lipsit
Zile și Vieți by Constantin Abăluță () [Corola-journal/Imaginative/11695_a_13020]
-
pasărea ademenită-n undă și eu doar câteva riduri câteva cicatrice proaspete secetă ,e nevoie de ploaie" spun bătrânii să spele noroiul dintre cuvinte ea victoria pentru Andrei când rana va fi una cu carnea și oasele strălucitoare împărțite pe câmpuri dogorâte de arșiță va veni ea victoria ea victoria într-o dimineață ca un ziar aruncat pe peluză ca o sticlă cu lapte uitată pe prag ea victoria încă un bolovan în spinare să-l poarte cine nu s-a
Poezie by Letiția Ilea () [Corola-journal/Imaginative/11090_a_12415]
-
doar cuta din cearșaf mai amintește foșnetul trupului cînd se ridica dimineața din somn ca dintr-un cavou în care înflorise și se veștejise atît de frumos - nu sunt eu acest ins trist, altcineva se așază ca mîlul peste un cîmp inundat, îmi vorbește ca un dicționar nedeschis vreodată, nici celălalt nu sunt eu, chiar dacă arată ca un crin într-o vază în care stă ascunsă inima Mariei Magdalena ca într-un criptex locul mormîntului ei, nici chiar eu nu mai
Cuta din cearșaf by Gellu Dorian () [Corola-journal/Imaginative/11226_a_12551]
-
cu una - cu două. în plus, politizarea domeniului literar fiind mult mai strictă decît a celui lingvistic, calitatea științifică a cercetării va cîntări adesea mai puțin decît doza ei de conformism și obediență. Primele încercări ale lui Ștefan Cazimir în cîmpul istoriei literare sînt comunicări la sesiunile științifice din facultate, tipărite ulterior în Analele Universității: Ajunul răscoalei din 1907 în literatura vremii, A. Mirea, precursor al lui Topîrceanu, Date noi privind activitatea de romancier a lui G. Baronzi.1 ) întîia dintre
De la A. Mirea la Maiakovski by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11702_a_13027]
-
Tolcea) se întâlnește cu Motoreta Magritte (made Petre Stoica) una salută cu sunetul rămas într-o ureche tăiată cealaltă cu uguitul unui porumbel conservat într-un melon metafizicele mijloace de circulație se despart lăsând în urmă vâlvătăi de culori incendiind câmpuri imense de grozamă ce întâmplare penibilă exclamă veștejitele testicole pierdute în cămașa de noapte a bătrânului academician cu insignă de estet
Poezie by Petre Stoica () [Corola-journal/Imaginative/11857_a_13182]
-
D și eu sar de la etajul doi, ca să mă vezi sîngerînd. Eu vin din Bukowski, tu vii din Turgheniev, și nu avem nici o șansă, nici o șansă să ne-ntîlnim. Cînd nu ești lîngă mine, și nu ești niciodată, inima mea e cîmpul gol, presărat cu gunoaie al primei dimineți după Woodstock. Cîntec eXcesiv IV Apă, apa peste tot, și nici un strop de băut, 50 de posturi TV, si mai nimic de văzut, întins în pat - și-mi pare că mărșăluiesc - cu ochii
Cântece eXcesive by Dan Sociu () [Corola-journal/Imaginative/11361_a_12686]
-
materia apocaliptică din care mîini imperceptibile salvează ca dintr-o burtă potop după potop. la pas cu realitatea din închipuire pe străzi cu siluete ce se unduiesc în mîlul depărtării. în acel loc în care oasele închipuirii înroșesc asfaltul. peste cîmpuri și dealuri fosforescente, unde mișcările cresc în delăsare. se vedea cum îngerul traversează pe zebră norii de cîrpă. cum se lasă o grindină în urechea ce încearcă să-l audă. peste ochii goi, peste brațele înfipte în pămînt. peste iarba
poeme de uitare și descompunere scîndura neagră de cer by Ioan F. Pop () [Corola-journal/Imaginative/11492_a_12817]
-
-i aștepta o Dacie roșie. Au urcat toți trei în rabla aia și au pornit spre Moravița. am pe la două și jumătate au ajuns într-o pădure, Vlada a ascuns mașina printre copaci, iar ei și-au continuat drumul pe câmp, printr-un lan de porumb. Frunzele porumbului o loveau pe Ana-Cristina peste față, niciodată nu suferise frunzele de porumb, tăioase, parcă nu aveau consistență vegetală, parcă erau niște lame ascuțite, de hârtie pergaminată sau chiar de oțel subțire. La capătul
Relatare despre moartea mea by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/10968_a_12293]
-
văzut-o, în fine, pe Ana-Cristina, li s-au bulbucat ochii ca la broaște, le-au căzut plombele, au înțeles pe cine arestaseră, ce minunăție, ce nebunie de femeie, ea, în rochia ei vaporoasă de vară sfâșiată în crengile de pe câmp și pătată de pământ negru și de ierburi, era și mai frumoasă decât de obicei, ochii săi de culoarea curmalei coapte luceau nefiresc exprimând nu teamă, ci indiferență sfidătoare, fie ce-o fi, nu-i pasă de ei și de ce
Relatare despre moartea mea by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/10968_a_12293]
-
universul liric al lui Blaga, lumea e plină de "ghicitori" (semne ale unei realități ascunse: rune lăsate în urma lui de Marele Orb - plăsmuire mitică a principiului unității cosmosului). Centrul universului e plasat de poetul român într-o zonă extrareală, în cîmpul misterului absolut. Marelui Anonim blagian îi corespunde - deși cu alte semnificații - în poezia lui Béezina ceea ce el numește Eternul, Necunoscutul, Cel prea înalt (forța care mișcă universul), în onoarea căruia poetul înalță psalmi. Din imensa jubilație care se instalează în
Poezia cehă și Lucian Blaga by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/11704_a_13029]
-
să faci întruna bine Fără să ceri nimic în schimb? Tu știi că turmele grăbite Cătându-și ierburi dulci cu jind, Te calcă-n sute de copite De parcă nici n-ai fi fiind; Tu știi că bruma când se lasă Pe câmpuri până-n deal la schit, Din straiul tău de-mpărăteasă Rămâne-un petec ponosit; Tu știi că iarna e haină, La ea iertarea n-are rând, Sub masca albă de lumină Călăul mormăie flămând; De-aceea-ntreb cu jale lungă Și sentimente prietenești
Poezie by Ion Stoica () [Corola-journal/Imaginative/11879_a_13204]
-
a și apucat de gospodărie." Iar după ce arde pielea de porc, ca să-i rămînă doar bărbatul nopților fierbinți, și acesta o părăsește, cum pe atunci adăposturi pentru femei singure însărcinate nu existau, n-are altă soluție decît să-și ia cîmpii: , Ea, văzîndu-se acum așa de nenorocită și horopsită, ce să facă și încotro s-apuce? Să se ducă la părinți? Se temea de asprimea tată-său și de șugubața defăimare a oamenilor. Să rămîie pe loc? Nu avea cele trebuitoare
Postume by Aurel Dragoș Munteanu () [Corola-journal/Imaginative/11009_a_12334]