723 matches
-
un singur simt, cum sunt sensibilele pro prii, ci de mai multe simțuri, cum este dimensiunea, figură, starea, mișcarea și numărul. Dacă doar ochiul poate percepe culoarea unei căni, dimensiunea acesteia poate fi sesizată și de simțul tactil, prin contactul cânii cu pielea. Așadar, sensibilele comune sunt calități comune reductibile la cantitate care nu se adresează în mod special vreunui simt, ci pot fi percepute de mai mul te simțuri. În sfârșit, din categoria sensibilelor per accidens fac parte obiecte precum
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
fapt o semiconsoană moale). Alternanța o-e se întîlnește și la alte nume, îndeosebi în documente (Brașev-Brașov, Craieva-Craiova, Crușev- Crușov etc.), între timp impunîndu-se cea cu o. Leaotă a apărut prin anticiparea elementului palatal din Laiotă (ca în pîni > pîini, cîni > cîini etc.). Lotru Este numele unui rîu, lung de 83 de kilometri, afluent de dreapta al Oltului. De la acest nume s-au format, prin polarizare, Lotrioara (numele unui afluent al său și al unui sat din județul Sibiu), Dealul Lotrioarei
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
dar există în toate celelalte limbi romanice (fr. cœur, it. cuore). Forma românească se poate explica ușor din punct de vedere fonetic: lat. anima > rom. înemă (cu transformarea lui a accentuat urmat de n în î, ca în lat. canem > câne, lat. panem > pâne). În primele texte românești, forma frecventă este înemă, alături de care apare și inimă (la Coresi), fonetism apărut sub influența derivatului inimos (provenit din înemos, cu î neaccentuat devenit i prin asimilare la i din silaba următoare). În
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
bătaie?” „-E scriitorul V. Pare că a înnebunit. Se aude de aici cum se izbește cu capul de mobile.” „-Sînt cîine! Cîine!”-urlu și las în forță această evidență să iasă din mine. S-o știe toți din jur. „Distrugeți cînele turbat!” Priveliștea odăii pline de sînge și a trupului meu trîntit la podea îl paralizează o clipă pe Doctor care a venit în fugă, chemat de vecini. Plîng, acum, molcom. Și înăuntrul meu e la fel. Răvășit ca după o
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
au ajuns la capăt cu învățătura, rămân cu capul plin de cuvinte al căror înțeles nu l-au știut niciodată și, neputîndu-se folosi nici într-un fel de acele cunoștințe moarte și fără de preț, rămân cu zilele încurcate și tăind cânilor frunză, până ce, prin intrigi și umiliri cari dărâmă și restul de caracter ce le mai rămăsese dat de la natură, ajung persoane publice spre a continua asupra generației viitoare sistemul vechi de stricare a minții și a inimei. Astfel demagogii noștri
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
pe om la noi în țară, făcând de prisos orice muncă intelectuala. Căci natura comună nu muncește decât de silă. Silit de împrejurări normale, d. X ar fi devenit un profesor mediocru; nesilit de nimenea, se simte în sat fără câni și umblă cu mînile în șolduri, lasă școala pustie și vine la București ca să-și facă mendrele și să-și deie o importanță pe care natura n-au voit să i-o deie. Tot astfel e d. Y și bună parte
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
buni: Alexandri, C. Negruzzi, Bolintineanu, Donici, Bălcescu ș. a., că oamenii știau o limbă frumoasă, vrednică și înțeleasă de opincă ca și de Vodă. Apoi esista autoritate și ascultare. De zicea Vodă un cuvânt, era bun zis; iar azi...? Azi poruncește cânelui, cânele pisicei, pisica șoarecelui, iar șoarecele de coadă își atârnă porunca. Azi găsești prin sate ordine ministeriale cărora nu li se dă nici o urmare, deși d. primar au scris pe dînsele: "se va urma în conformitate cu ordinele d-lui ministru". Azi
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Alexandri, C. Negruzzi, Bolintineanu, Donici, Bălcescu ș. a., că oamenii știau o limbă frumoasă, vrednică și înțeleasă de opincă ca și de Vodă. Apoi esista autoritate și ascultare. De zicea Vodă un cuvânt, era bun zis; iar azi...? Azi poruncește cânelui, cânele pisicei, pisica șoarecelui, iar șoarecele de coadă își atârnă porunca. Azi găsești prin sate ordine ministeriale cărora nu li se dă nici o urmare, deși d. primar au scris pe dînsele: "se va urma în conformitate cu ordinele d-lui ministru". Azi se
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
despoaie ziua-n-amiază mare fără ca să găsiți nicăiri un razim, căci Domnul în țara aceasta nici are, nici voiește să aibă vreo putere. Se poate întîmpla ca s-aveți miniștrii cărora voi, privindu-le mutra numai, nu le-ați încredința nici cânii voștri, necum soarta voastră". Se înțelege că toate acestea le spunem ca întîmpinare la obrăznicia "Romînului" care, întorcînd lucrurile după cum îi convine, cearcă a arăta că noi voim să trecem de mai liberali decât liberalii, adică decât domnia lor. Da
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
proprie din greu. {EminescuOpX 142} Aci le stă mintea locului. Gândire proprie! Dar n-au avut-o niciodată. Făcîndu-și prin Piza, Belgia și Elveția doctoratele în drept în câte 10 - 15 luni sau poate chiar în tot atâtea săptîmîni, tăind cânilor frunză prin Paris, unde câteva săptămâni înaintea examenelor se pun sub repetitori să-nvețe pe de rost răspunsurile la întrebări certe, precum se învață cățeii la aportare, și câștigând titluri fără vreo muncă a inteligenței, făra ca vreodată să fi
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
ziarul "Romînul", toți într-un glas zic că acest epitet e neparlamentar, e o insultă gravă, iar ziarul "Romînul" esplică cuvântul - ipsissimis vorbis - astfel: D. Manu merse până a-l numi (pe guvern) cinic; ceea ce se tălmacește în limbagiul poporar; câne nelegiuit, câne spurcat. Este oare un singur cititor care să crează cumcă un om de condiția socială și de cultura d-lui general Manu ar putea întrebuința în Parlament un cuvânt care să nu fie strict parlamentar? Cuvântul "cinic" are
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
toți într-un glas zic că acest epitet e neparlamentar, e o insultă gravă, iar ziarul "Romînul" esplică cuvântul - ipsissimis vorbis - astfel: D. Manu merse până a-l numi (pe guvern) cinic; ceea ce se tălmacește în limbagiul poporar; câne nelegiuit, câne spurcat. Este oare un singur cititor care să crează cumcă un om de condiția socială și de cultura d-lui general Manu ar putea întrebuința în Parlament un cuvânt care să nu fie strict parlamentar? Cuvântul "cinic" are a face
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
crează cumcă un om de condiția socială și de cultura d-lui general Manu ar putea întrebuința în Parlament un cuvânt care să nu fie strict parlamentar? Cuvântul "cinic" are a face tot așa de puțin cu cuvântul grecesc Kucov (cîne, și încă nelegiuit și spurcat) precât de puțin are a face d-l C. A. Rosetti cu partidul Rozei Roșie din Anglia. Iată cum stă lucrul. După moartea lui Socrat discipolii lui se împărțiră în două direcțiuni, unii căutând a
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
alții căutând a dezvolta principiile lui morale și anume școala cinică a lui Antistene și cea a lui Aristipp din Cyrenae. De ce școala lui Antistene se numea cinică? Pentru că vechiul filozof, un model de virtute și de înțelepciune, era un câne nelegiuit și spurcat, după esplicarea d-lui Grădișteanu și a "Romînului" Ciudată calificare pentru un discipol al lui Socrat! Cauza poreclirii e următoarea: Antistene (născut la 444 înainte de Chr. ) nu era copil legitim, deci nici cetățean cu drepturi egale în
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
următoarea: Antistene (născut la 444 înainte de Chr. ) nu era copil legitim, deci nici cetățean cu drepturi egale în Atena. Tatăl său fusese atenian, mumă-sa însă tracă. Ca discipol și ca învățător el era deci mărginit la locul de educațiune (???? ); (cînele alb), un sat pe un deal spre nord de Atena, consfințit lui Ercule și loc de educațiune a copiilor bastarzi. Aci-și preda Antistene lecțiile și de aici elevii lui au lat numele de cinici. Numele acestui {EminescuOpX 269} sat
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Ercule și loc de educațiune a copiilor bastarzi. Aci-și preda Antistene lecțiile și de aici elevii lui au lat numele de cinici. Numele acestui {EminescuOpX 269} sat venea de acolo că, cu prilejul unei jertfe aduse lui Ercule, un câne alb, răpind o bucată din cărnurile de jertfă, a dus-o în gură pe acel deal. Iată originea cuvântului "cinic". Însemnarea originară a cuvântului este deci: discipol al filozofului socratic Antistene. Școala cinică e totodată muma școalei stoice. Mai târziu
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
muritori, coboare-se aceștia din neamul biman, coboare-se din cel mai fericit al cuadrupedelor. Din când în când câte o trăsura, cu fuga. Quadrupedante putrem sonitu quatit ungula campum, încolo prin depărtatele mahalale încercări modeste de muzică clasică din partea cânilor, cari, după cum se știe, trăiesc sub regimul unei deosebite circulare a prefectului de poliție. Mult [se] va mai repeta acest "misticism gazos" al primăriei? [1 noiembrie 1877] ASALTUL ANGELESCU Un corespondent al "Nouăi prese libere" dă oarecari relații asupra modului
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
în arendă de-a cumpăra un petec de pământ, de a fi îngrijitor de moșie chiar. Ei bine, sub regimul constituțional, cu drepturile imprescriptibile ale cetățeanului, același om a devenit proprietar mare și ducea țăranii la muncă în cuști de câni ca ale hengherilor, iar noaptea, ca să nu fugă îi înconjura cu cercuri de fier cu țepi. Dosarele tribunalului sunt față. Azi arendașii jidani [î]i biciuiesc pe țărani, înjugă fetele la plug, deschid gura moșnegilor și le scuipă în gură
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
cinstit, având spirit de adevăr și natură cât de cât omenească - treacă - meargă. Dar stăpânită de gunoaiele omenirii? De tot ce-a fost sordid și pehlivan, de tot ce-a fost prea rău pentru colțurile Țarigradului unde împărțeau culcușul cu cânii turcilor, prea rău pentru mocirlele Rusciucului și pentru cartierele jidovimii galițiene și rusești, de spuma pestiferă și de bubele tuturor popoarelor, de tot ce-a fost mai înjosit în Orient și-n Occident, în sfârșit de un C. A. Rosetti
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
se {EminescuOpXII 336} fabrică artificiale; Moșii, sărbătoarea străbunilor, e aceeași la nordul ca și la sudul Dunării și, spre aducerea aminte a luării Romei de către barbari (gali ), populația, atât în România cât și regiunile balcanice, are obiciul de a bate cânii într-o anume zi din fevruarie. Douăzeci de alte exemple de aceeași natură se pot cita. Oare toate acestea n-au o semnificațiune reală? În privirea limbii, grecii zic: kuțovlah și român formează două dialecte cu fotul deosebite; puneți pe-
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
avea de regulat singuri cestiunile dintre noi, deși chiar în cazul acesta nu prea suntem în stare a suscepe teamă de vitejia maghiară. Vitejia la... distanța cuvenită e un lucru comod și admirabil. De aproape nu prea e de seamă. Cânele care latră mult nu mușcă, zice un proverb, și prea fac gură foile ungurești pentru ca dinții să nu le fie parte scoși demult, parte știrbi. [13 decembrie 1881] ["CONTELE HOYOS SOSIND LA VIENA... Contele Hoyos sosind la Viena, unde a
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
ființelor organice, și mici, miopi, cocoșați cum sânt vor ajunge din ce în ce în ce mai mici, din ce în ce mai neuropatici, vor ajunge să aibe copii născuți bolnavi și smintiți, pân ce toți vor ajunge să-și îngroape hoiturile fără preot, ca cânii {EminescuOpXII 498} Cine voiește confirmarea acestei teorii să citească cartea lui Iacoby Etudes sur la selection dans ses rapports avec l'heredite chez l'homme și se va convinge că rasa aceasta [ajunsă] până la pornocrație trebuie să degenereze fizic și
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
prezență istorică negativă, În comparație cu cea a turcilor și tătarilor, el apare alături de ceilalți invadatori, prins În aceeași caracterizare ostilă: fata scăpată din robia turcească se plânge Că cur’ turcii ca și spurcii Și tătarii ca ogarii Și lătânii ca și cânii Și pe noi de n-or ajunge, Pe mine m-or d-omorî Și pe tine te-or robi! Această baladă bănățeană surprinde atât ostilitatea față de lătinul perceput ca străin sub raport religios, „păgân” la fel ca tătarul și turcul
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
III Era o zloată nemaipomenită: ploaie, zăpadă, măzărică și vânt vrăjmaș, de nu mai știa vita cum să se-ntoarcă să poată răsufla. Deși aproape de nămiez, în tot satul era astâmpăr desăvârșit ca-n puterea nopții; ba nici glas de câne nu se mai auzea - cine știe în ce adăposturi se odihneau paznicii curților! [...] - Uite, neică Stavrache, la ce-am venit noi... E vorba de dreptate frățească... Dumneata ai la mână chezășie averea mea. Eu... de! până acuma m-am învârtit
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
ocupată de acesta. Replica plutonierului și ai celorlalți combatanți români care luptă cu înverșunare și mor orbește, într-o încleștare absurdă, este neîndurătoare: „Ne omorâși cinci ceasuri cu mitraliera și acum zici că ești frate?... Grijania și anafura ta de câne!”. Este incontestabil meritul lui Liviu Rebreanu, printre alți prozatori, de a fi înălțat nuvela și schița românească din primele două decenii ale veacului al XX-lea pe cele mai înalte culmi. La cumpăna primului război mondial, nuvelistica închidea un drum
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]