4,846 matches
-
reprezintă anul confecționării vătalelor, iar 99 este numărul casei socrului său. Altă instalație se numește „Înălțarea.” Pe o țesătură de cânepă albă, cu dimensiunile de 2,5 metri lungime și 0,80 metri lățime a prins mai multe sculuri de cânepă împletite între spete, lopățele cu găuri, la capătul terminal suveici, cu diverse obiecte folosite la țesut. O altă instalație reprezintă un colier făcut din țevi și ghemulețe de tort. A mai realizat un mozaic de peste 100 de metri pătrați și
TÂRGUL ICONARILOR ŞI AL MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2260 din 09 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353378_a_354707]
-
e spaima de singurătate laolaltă cu nevoia de singurătate stau cuminți într-un colț ținându-se de mână ca două orfeline ciudate diminețile mele sunt murdare prelinse din fructele nopții praf de rodie azvârlit într-o doară peste semințele de cânepă - lasă-mă să te blestem și să te plâng ca pe o nălucă albastră stau in patul meu de spital ca într-un cocon într-un hamac prins între muchii germenul fricii își face loc printre coaste și încolțește în
FRICA de PETRE IOAN CREŢU în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353490_a_354819]
-
datori să-i îndepărtăm orice vânătaie, echimoze, tumefieri, tăieturi sau să “punem la loc” dislocări de oase, ale feței chiar și-apoi printr-o “chirurgie” practicată cu instrumente casnice, sulă, cuie, ace de diferite mărimi și ață de in sau cânepă groase, sârmă moale “pătrundeam” oasele și fixam și întindeam pielea nefericitului, îl pudram și “șlefuiam” chipul până la “catifelarea” și “finețea” pretinse de acest unic “înălțător” și ultim moment din viața individului. I-am zis lui Joyce să aducă niște pudră
PASTORUL KEITH ŞI INDIENII NAVAJOS(II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 179 din 28 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354249_a_355578]
-
ceva rău, se consumă mai mult!” De atunci a invatat Titina să gândească pe termen scurt: „O să văd eu ce fac mâine! Fiecare zi are un mâine...” Și mama Titinei era analfabeta și făcea copii pe bandă rulantă. Și lucra cânepă și teșea în război și coșea cămăși cu arnici roșu și albastru pentru băieți și cu mărgele pentru fete... Și era deșteaptă și a trăit 90 de ani. Și tatăl Titinei, deși avea doar șase clase și era referent agricol
TITINA NICA ŢENE-OLTEANCA DIN INIMA CLUJULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354059_a_355388]
-
al Uniunii Artiștilor Plastici, renumită pentru lucrări de pictură, grafică, sculptură, broderie, expune mărțișoare arhaice cu modele din Bucovina lucrate din ceramică pictată, cu suport din hârtie luată din manuale sau din ceramică și cu șnur de in sau de cânepă, tors manual. Ionela Lungu (Humulești) ne prezintă lumea lui Ion Creangă în figurine modelate în humă, reușind să sugereze foarte bine firea veselă și sănătoasă a țăranului român. Părțile componente sunt din materiale naturale tradiționale: piele, lână, cânepă etc., unele
TÂRGUL MĂRŢIŞOARELOR de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353530_a_354859]
-
sau de cânepă, tors manual. Ionela Lungu (Humulești) ne prezintă lumea lui Ion Creangă în figurine modelate în humă, reușind să sugereze foarte bine firea veselă și sănătoasă a țăranului român. Părțile componente sunt din materiale naturale tradiționale: piele, lână, cânepă etc., unele din ele fiind realizate prin procedeul colajului. Mânăstirea „Tisa Silvestri” din județul Bacău expune mărțișoare pictate pe ceramică în formă de flori, fluturași. Diaconu Angela (Galați), artist plastic, absolventă UAP, cu masterat în domeniu, confecționează mărțișoare din pastă
TÂRGUL MĂRŢIŞOARELOR de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353530_a_354859]
-
Bacău expune mărțișoare pictate pe ceramică în formă de flori, fluturași. Diaconu Angela (Galați), artist plastic, absolventă UAP, cu masterat în domeniu, confecționează mărțișoare din pastă ceramică pictate manual, cu elemente decorative, reprezentând căluți, chipuri umane, încadrate cu sfoară de cânepă. Folosește toată gama de culori puternice, tari pentru a impresiona: galben-lămâi, albastru-turcoaz, magenta (roșu spre roz) etc. Andreea Burloiu (Galați) și Popescu Alina (Brașov), artiști plastici, abvolvente ale Facultății de Arte Plastice și Design la Universitatea Națională de Arte București
TÂRGUL MĂRŢIŞOARELOR de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353530_a_354859]
-
mărțișoare croșetate din fire PNA, bumbac și mohair, sub formă de trifoi cu patru foi, ghiocei, buburuze, pisicuțe, fluturi. Chiorean Ana-Maria (Mangalia), artist plastic, absolventă a UAP și masterat la Secția Pictură, membru UAP, are expuse mărțișoare din sfoară de cânepă împletită și cusută pe care sunt aplicate capace de ghindă pictate manual, semințe de condimente (piper, scorțișoară, coriandru). Pictura este inspirată de pe vasele meșterilor ceramiști din satul Olari, din zona Horezu, județul Vâlcea, având motive geometrice, vegetale, florale. Capacul de
TÂRGUL MĂRŢIŞOARELOR de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353530_a_354859]
-
hobby confecționarea de mărțișoare. Expune cercei din pastă polimerică, pictați manual, flori textile cu pene, flori de hârtie realizate din pagini pictate, ace de păr din inele de cutii de bere pictate, pere din becuri electrice îmbrăcate în sfoară de cânepă pe care le denumește și pară mălăiață, pomul lăudat în care cresc bani, făcut dintr-un ghiveci pe care l-a îmbrăcat în dolari pictați, în ghiveci sunt puse boabe de orez vopsite, tot în ghiveci este prins cu ipsos
TÂRGUL MĂRŢIŞOARELOR de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353530_a_354859]
-
fibre textile naturale: rafie, sisal (o plantă africană). Din sârmă de cupru confecționează obiecte reprezentând: fluturi, libelule. Piatra de râu ia formă de broșe pictate. În expoziția dumneaei pot fi admirate și felicitări obținute prin tehnici mixte (aplicarea diverselor materiale: cânepă, bumbac, plastic, hârtie, acrilic și pictură combinate după fantezia autorului), precum și cercei cu pene naturale. Răzvan Supuran (București) își introduce vizitatorii în „Atelierul de carte”, unde pot vedea obiectele necesare realizării materiale a unei cărți: hârtie, tipar, legătorie. Mărțișoarele sunt
TÂRGUL MĂRŢIŞOARELOR de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353530_a_354859]
-
produse naturale: ghindă, scorțișoară, alune de pădure, castane, cu diferite semințe de fructe, legume, cereale: pepene galben, castravete, linte, boabe de porumb galben, roșu. Materia primă o adună din pădure, din grădină. Fructele și semințele sunt aplicate pe pânză de cânepă. Modelele sunt florale. Ne reține atenția și o păpușă care are capul din ghindă, corpul din castană și rochia din cânepă vopsită natural în verde. Musceleanu Oana (Craiova), artist plastic, specializat în pictură pe sticlă, prin expoziția „Țărănușii veseli” încearcă
TÂRGUL MĂRŢIŞOARELOR de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353530_a_354859]
-
porumb galben, roșu. Materia primă o adună din pădure, din grădină. Fructele și semințele sunt aplicate pe pânză de cânepă. Modelele sunt florale. Ne reține atenția și o păpușă care are capul din ghindă, corpul din castană și rochia din cânepă vopsită natural în verde. Musceleanu Oana (Craiova), artist plastic, specializat în pictură pe sticlă, prin expoziția „Țărănușii veseli” încearcă să evidențieze vigoarea și frumusețea dragostei și a tinereții. Mărțișoarele constă dintr-o bucată de piele în formă de floare, pe
TÂRGUL MĂRŢIŞOARELOR de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353530_a_354859]
-
promovare a unui vechi obicei, a creativității poporului român, a dorinței acestuia de a fi util sieși și celor dragi. Sub mâna măiastră a creatorilor, flori și plante, materiale în aparență inestetice precum: piatra, lemnul, osul, hârtia, pânza, lutul, lâna, cânepa, capătă valori estetice uimitoare, luând formă de flori, animale, păsări, astre, instrumente muzicale, chipuri umane, reușind să comunice o adevărată filozofie existențială bazată pe integrarea omului în circuitul cosmic, în succesiunea zilelor și a nopților, a anotimpurilor, într-o transmitere
TÂRGUL MĂRŢIŞOARELOR de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353530_a_354859]
-
căuta-n oale bucata de carne cea mai moale, cea mai mare, că-i pentru Dănuț al ei! Pe urmă, cât va mânca el, se va duce să aducă ligheanul de pe prispă, să-i pună să se spele... Stergarul de cânepă țesut tot de ea, miroase-a busuioc și levănțică. Săpunul de casă, făcut de ea firește, a pelin... Sufletul cată odihnă-n năzăreala asta binecuvăntată și-l hrănește pentru o clipă cu pace... Simte mirosul de leuștean din ciorba aia
PROZĂ de LUCIA SECOŞANU în ediţia nr. 443 din 18 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354621_a_355950]
-
cine-am petrecut, A pus fața la pământ, Și-a pus mână peste mână Și s-a făcut praf țărână....” Acest cântec îl îngâna bunica, stând pe prispa casei bătrânești, sprijinită în baston, sau torcând din fuiorul de lână sau cânepă pentru țesutul la război. Dar apropo de război, bunica mea a prins ambele războaie mondiale. La primul, era domnișoară de vreo 22 ani, după cum ne povestea uneori. De la ea învățase și tatăl meu cântecul și îl cânta numai atunci când era
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346950_a_348279]
-
a avut niciodată pește, lucru pe care noi copiii nu-l știam. Nu era așa de adânc pentru a fi periculos, însă era plin de broaște. În acest loc venea tata și alți consăteni, cu snopii de in sau de cânepă la topit, adică îi ținea sub apă o periodă de timp până le putrezea tulpina. Când se realiza acest lucru, îi aducea acasă și îi melița, adică pe un fel de ghilotină din scânduri de brad, lua mănunchiuri de cânepă
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346950_a_348279]
-
cânepă la topit, adică îi ținea sub apă o periodă de timp până le putrezea tulpina. Când se realiza acest lucru, îi aducea acasă și îi melița, adică pe un fel de ghilotină din scânduri de brad, lua mănunchiuri de cânepă sau in - ce avea în acel moment - și îi presa pînă ce partea lemnoasă a tulpinei se spărgea și rămânea doar fuiorul. Apoi, trecea acest fuior printr-un pieptăn metalic special, numit darac și elimina și ultima urmă de parte
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346950_a_348279]
-
rămânea doar fuiorul. Apoi, trecea acest fuior printr-un pieptăn metalic special, numit darac și elimina și ultima urmă de parte lemnoasă, după care intrau bunica și mama în activitate. Ele torceau fuiorul, năvădeau si țeseau pânză pentru saci din cânepă, la războiul ținut la păstrare în podul casei. Iar din fuiorul de in pregătit după aceleași canoane, țeseau pânză, din care ne făceau nouă, copiilor, cămășuțe. De asemenea, pentru casă, confecționau ștergare de pus la icoane, sau pentru șters vasele
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346950_a_348279]
-
spate cătrințele roșii, iile cu pumnașii întorși, apoi chieptarul cu flori mari, tot roșii și cu ciucurei; buboul negru, care era purtat în trecut atât de bărbați cât și de femei. La bărbați, cămeșa cu mâneca largă, pantaloni țesuți din cânepă în trei sau patru ițe, pe cap - pălării mici, rotunde iar în picioare călțunide din pănură sau de piele; în general portul popular era dominat de culori puternice, cu precădere roșul. Sebeșul de Sus a fost un sat tipic transilvănean
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
căruței, zise Lenuța. Fetița alergă spre poarta casei unde o întâmpină câinele, gudurându-se la picioarele ei. -Stai cuminte, Patrocle! Se întoarse cu „mingia” făcută dintr-un ciorap umplut cu cârpe peste care fusese împletită o plasă din sfoară de cânepă. Ceilalți copii au strâns fiecare câte cinci pietricele, pe care le țineau în mână. Stelian le strecură în buzunarul de la pantalonii scurți. -Cine aruncă primul la gropițe? -În ordine alfabetică. -Nu în ordine alfabetică, nu știu alfabetul! sări Nicușor, un
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ-A TREIA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357286_a_358615]
-
în coșul prințesei. Siluetele lor atrăgeau privirile trecătorilor, unii uimiți de urâțenia amazoanelor-soldat, iar alții fascinați de frumusețea amazoanelor-fruntaș. De departe însă, deosebită rămânea Talestri, cu părul ei albăstrui-violet, prins de-a lungul cozii, în trei locuri, cu legături din cânepă împletită. Aela o urma atentă, gata să mai scoată din coș și alte bunătățuri, deși prințesa nu era o gurmandă de felul ei. Ajunseră în locul stabilit cu Eber, negustorul fenician. În fața lor se înălța o frumusețe de corabie cu vela
CARTINA de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357484_a_358813]
-
derivatele acestora obținute în miniabatoare și ateliere de prelucrare a cărnii, și a laptelui, pomi fructiferi- fructe-dulciuri-sucuri naturale-alcool-bauturi alcoolice-lemn pentru sculptura (nuc, piersic, cireș etc), redescoperirea filierei de punere în valoare a fibrelor și firelor vegetale și animale (lână, in, cânepă, mătase), prelucrarea acestora în țesături, împletituri, îmbrăcaminte, articole de artizanat etc. Ameliorarea structurii activității economice a satului înseamnă eforturi, timp, pricepere și, înainte de toate, dorința, motivarea, voința de a îmbunătăți propriul nivel de trai, a schimba în bine fața satului
CORNELIU LEU ŞI ŢĂRANII de GHEORGHE MANEA în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358136_a_359465]
-
1955, lucrează ca redactor la Scânteia Tineretului, Amfiteatru, Luceafărul , Fănuș Neagu , dedicându-se scrisului și făcând acest lucru cu mult har, cum însuși mărturisește; „ Scriu pentru că la optsprezeceani n-am găsit opiu. Pe la noi prin județul Brăila, nu se cultivă cînepă indiană . Atunci am început să mă joc cu verbele, să le împerechez și să le adun, totdeauna altfel, și-am văzut că pot să le fac să scapere. N-am ruinat nici un cuvânt .Nu sunt vinovat de moartea nici unei expresii
VOIEVODUL BRAILEI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 460 din 04 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358870_a_360199]
-
nu aveau vite la pășune ci veneau doar pentru asta pe câmpul unde era ciurda. Mai rar se juca fotbal terenul fiind în pantă. Cea mai mare întrecere se dădea la confecționarea bicelor imediat ce începeau să crească haldanii, adică acea cânepă care se semăna pe marginea lanurilor de porumb. Dar la împletirea bicelor se putea folosi și alte materiale textile sau curelușe din piele. Grapă și moș Lică îi aduceau lui Beldie diverse fire și fâșii pentru ași construi propriul său
BELDIE LA INTERNAT de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 393 din 28 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360658_a_361987]
-
alb, aveam un caiet întreg de poezii fără rimă, dar profesorul a căutat să mă îndemne să debutez la modul clasic tradițional sau pastoral, cum vrei să-i spui... Eu venisem în anul întâi de liceu cu o cămașă de cânepa cu bumbi mulți, colorați pe care profesorul o observase pe mine și care i-a uimit pe toți colegii mei. O colegă de-a mea, blonda Lucica Orz, iubea atât de mult cămașa încât mereu insista să-i vadă nasturii
POET, ESEIST, DRAMATURG de GEORGE ROCA în ediţia nr. 395 din 30 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360577_a_361906]