33,891 matches
-
am primit Binecuvântarea și Legile strămoșilor. Destinul poetei Maria Oprea este împletit de ursitoare cu destinul României, așa cum lumina se împletește cu ea însăși până ajunge propria sa aură. Poeta și eroina populară din Apuseni îi este României și sieși, cântecul din Duhul lui Dumnezeu. Plecăciunea mea, Poetă a Neamului! Laurian Stănchescu
SĂRBĂTOAREA POEZIEI ÎN APUSENI! AZI LA ZDRAPȚI! [Corola-blog/BlogPost/94026_a_95318]
-
în perioada cea mai strălucită și de vârf, a acesteia. În cadrul acestei societăți culturale activa și o formație de dansatori, instruită, ani la rând, cu grijă și pricepere, de coregraful Ionel Negru, precum și un cor bărbătesc care a dus faima cântecului românesc peste hotare, condus de mâna sigură a dirijorului Ion Lațcu. O satisfacție deosebită înseamnă să trăiești într-o astfel de ambianță muzical-artistică. Cu „Flacăra” am făcut și câteva turnee prin țară și străinătate, cântând împreună cu sora mea, Anișoara. Tatăl nostru
Talente avem, tineri muzicieni români instruiţi, cu academii, avem, dar ceva ne lipseşte [Corola-blog/BlogPost/93993_a_95285]
-
fost vreun moment în copilăria dvs. în care ați simțit că sunteți hărăzită carierei muzicale? - Să spun sincer, încă de mică, ascultând glasul duios al mamei, Nușca, care ne-a alintat pe Anișoara și pe mine cu cele mai frumoase cântece, începând cu cele de leagăn, mai târziu, cu cântece pentru copii, apoi cântece populare românești. Ea m-a învățat și apostolul, pe care l-am „citit” în timpul sfintei liturghii, duminica și de sărbători, împreună cu regretata Lia Baloș, fiica preotului Todor
Talente avem, tineri muzicieni români instruiţi, cu academii, avem, dar ceva ne lipseşte [Corola-blog/BlogPost/93993_a_95285]
-
simțit că sunteți hărăzită carierei muzicale? - Să spun sincer, încă de mică, ascultând glasul duios al mamei, Nușca, care ne-a alintat pe Anișoara și pe mine cu cele mai frumoase cântece, începând cu cele de leagăn, mai târziu, cu cântece pentru copii, apoi cântece populare românești. Ea m-a învățat și apostolul, pe care l-am „citit” în timpul sfintei liturghii, duminica și de sărbători, împreună cu regretata Lia Baloș, fiica preotului Todor Baloș. Participarea la oficierea liturghiilor m-a ajutat prin
Talente avem, tineri muzicieni români instruiţi, cu academii, avem, dar ceva ne lipseşte [Corola-blog/BlogPost/93993_a_95285]
-
carierei muzicale? - Să spun sincer, încă de mică, ascultând glasul duios al mamei, Nușca, care ne-a alintat pe Anișoara și pe mine cu cele mai frumoase cântece, începând cu cele de leagăn, mai târziu, cu cântece pentru copii, apoi cântece populare românești. Ea m-a învățat și apostolul, pe care l-am „citit” în timpul sfintei liturghii, duminica și de sărbători, împreună cu regretata Lia Baloș, fiica preotului Todor Baloș. Participarea la oficierea liturghiilor m-a ajutat prin anii ’90, în calitate de redactoare
Talente avem, tineri muzicieni români instruiţi, cu academii, avem, dar ceva ne lipseşte [Corola-blog/BlogPost/93993_a_95285]
-
soliștilor vocali și instrumentiști ai Postului de Radio Novi Sad este titlul de lucru al cărții, pentru că la început în aceasta am intenționat să-i includ doar pe soliștii vocali și instrumentiști. Însă, dacă analizăm faptele mai atent, înregistrarea unui cântec implică mai mulți protagoniști: culegătorul, aranjorul, compozitorul, dirijorul, etnomuzicologul, folcloristul, producătorul muzical, redactorul muzical, maestrul de sunet etc., astfel că având aceste elemente în vedere, cărții îi corespundea mai mult titlul Lexiconul creatorilor muzicii populare românești la Radio Novi Sad
Talente avem, tineri muzicieni români instruiţi, cu academii, avem, dar ceva ne lipseşte [Corola-blog/BlogPost/93993_a_95285]
-
Novi Sad. La cea de-a doua ediție a Festivalului de Romanțe Românești „Crizantema de Aur” de la Târgoviște am evoluat în recital. În anul 1995 am cântat în recital la Festivalul „Maria Tănase” de la Craiova. În anul 1998 am interpretat cântece românești în programul realizat de Goran Bregović, intitulat „Tišina Balkana“, („Tăcerea Balcanilor“). O performanță a mea prezintă interpretarea baladei „Arborii îmbrățișați“, înveșmântată armonic cu muzică electronică înfățișând vântul în fiorduri. CD-ul respectiv poartă titlul „Tišina školjke“, („Tăcerea scoicii“), fiind
Talente avem, tineri muzicieni români instruiţi, cu academii, avem, dar ceva ne lipseşte [Corola-blog/BlogPost/93993_a_95285]
-
textelor acestor emisiuni, au lăsat o adevărată comoară sonoră. Amintim câteva: „Colindele la români”, „Astăzi s-a născut Hristos”, „Lumină din lumină”, „Paștele la români”, „Din negrul mormânt”, A ruginit frunza din vii”, „Maria Lătărețu - privighetoarea Gorjului”, „maria Tănase” - Doamna cântecului românesc”, „Ioana Radu - romanțe și cântece de petrecere”, „Dorina Drăghici - personaj artistic remarcabil”, seria de emisiuni „Pe lângă plopii fără soț”, care a inclus versuri și creații muzicale pe versuri de Eminescu și altele.
Talente avem, tineri muzicieni români instruiţi, cu academii, avem, dar ceva ne lipseşte [Corola-blog/BlogPost/93993_a_95285]
-
adevărată comoară sonoră. Amintim câteva: „Colindele la români”, „Astăzi s-a născut Hristos”, „Lumină din lumină”, „Paștele la români”, „Din negrul mormânt”, A ruginit frunza din vii”, „Maria Lătărețu - privighetoarea Gorjului”, „maria Tănase” - Doamna cântecului românesc”, „Ioana Radu - romanțe și cântece de petrecere”, „Dorina Drăghici - personaj artistic remarcabil”, seria de emisiuni „Pe lângă plopii fără soț”, care a inclus versuri și creații muzicale pe versuri de Eminescu și altele.
Talente avem, tineri muzicieni români instruiţi, cu academii, avem, dar ceva ne lipseşte [Corola-blog/BlogPost/93993_a_95285]
-
la tobă și cinele pentru începutul de înserare din viața ta pentru că ți-i amar și nu mai știi încotro să o iei dar ei erau striviți de amintiri și nu puteau trăi în prezent și viitor nu aveau și cântecul îngrozitor de trist mirosind a nenorocire se prelingea amestecat cu frică și vomă pe sub ușă direct în pubelele sufletului apoi în chinuri o lua pe scări în sus bătea ușor în zăbrelele cerului (dar luna lumină nu mai avea) și repede
Poezie by Ion Tudor Iovian () [Corola-journal/Imaginative/12086_a_13411]
-
și ardea cu piatra iadului toată noaptea rănile din suflet dar ei erau deja doborâți de vis și de viciu de rachiu și de hașiș și lehamite și aiurau: tare mi-i urât URÂT ȘI AMAR URÂT ȘI AMAR și cântecul devenea vaiet și plâns cu sughițuri și muțenie și vara s-a dus și nu ne-am văzut cu adevărat la față n-am avut unul pentru altul nici timp nici nume nici dragoste "și murim pentru că nu suntem iubiți
Poezie by Ion Tudor Iovian () [Corola-journal/Imaginative/12086_a_13411]
-
care n-are ecou n-are viitorť" și toată tristețea dintr-odată nu mai face doi bani nici cât o virgulă rău pusă nu mai face durerea nu mai cântărește nici cât un fulg păcatul dar ei erau prinși în cântec și cântecul murea într-un vacarm de tropăituri gemete râgâituri doar vântul își mai excita organele pe luciul gheții definitive și hohotea hohotea
Poezie by Ion Tudor Iovian () [Corola-journal/Imaginative/12086_a_13411]
-
are ecou n-are viitorť" și toată tristețea dintr-odată nu mai face doi bani nici cât o virgulă rău pusă nu mai face durerea nu mai cântărește nici cât un fulg păcatul dar ei erau prinși în cântec și cântecul murea într-un vacarm de tropăituri gemete râgâituri doar vântul își mai excita organele pe luciul gheții definitive și hohotea hohotea
Poezie by Ion Tudor Iovian () [Corola-journal/Imaginative/12086_a_13411]
-
care o pierde și ea, alături de mine. își dă toată viața pentru a mă apăra, pentru a mă organiza, pe mine cel ce cade, pe mine care sunt haos. Acum vreo patru ani, Ștef., prietenul meu, cînta, la beție, un cîntec popular, sfîșietor: un plînset al bătrîneții, simplu și dezolant. (Bătrînețe, haine grele; etc.) în noaptea aceea, mi-aduc aminte, am avut un coșmar. M-am visat bătrîn, îmbătrînit deodată, viața, tinerețea, alunecate printre degete. Era o disperare fără nume. M-
Scrisoare din Paris uitată în paginile "Vieții Românești" - Eugen Ionescu () [Corola-journal/Imaginative/12032_a_13357]
-
glasurile copiilor în drum spre școala greoaie, pătrată, butucănoasă, proptită cu contraforturile-i de cetățuie în mijlocul unui ocol de bătătură. Miroase a floare și a zăcători", spune cineva, trecând, și sufletului, dornic de tine, i s-a părut că aude cântecul glasului tău de bucurie și că o să apară, de undeva din jurul înflorit, și surâsul tău. Dar nu ești nicăieri în tot împrejurul meu. Numai păreri, numai păreri de tine ajung până la mine, dar tu, aievea, nicicând, iubire. "Iubirea ne-ntâlnită niciodată
Două proze by G. Pienescu () [Corola-journal/Imaginative/12337_a_13662]
-
se amîne vreun seminar, să se plece de la vreo oră etc. Dacă cineva îl întreabă de ce ia această atitudine, Cazimir răspunde plin de demnitate: "Sînt în perioada de reabilitare!" ...febr. 1955. Cei patru se prezintă decanului, ca să-i ceară, vorba cîntecului, " Scoate, neamțule, ce-ai furat!" Graur n-are încotro și, după ce face unele nazuri, făgăduiește că va cere ridicarea sancțiunii. martie-aprilie 1955. Se așteaptă ridicarea sancțiunii, care vine, dar mai încet. ...aprilie 1955. Graur anunță că sancțiunea s-a ridicat
Între colonie și coniac by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12138_a_13463]
-
sporovăiau zeii minori printre cârtițe oarbe și flaute dar mâinile nu mai recunoșteau degetele fiul nu-și mai recunoștea mama orbită de dragoste arcul nu-și mai recunoștea nici săgeata nici rana în zilele refluxului răsunau îndemnuri barbare și sângeroase cântece de întemeiere iar nopțile dansam beți pe frânghia întinsă între două lumi orbi ne conduceau după icnete surde și strigăte doar duminicile vai duminicile locuite de vaiete ascultam păsările cântând nebune în altarele părăsite de zei și de oameni Zeii
Poezie by Ion Cristofor () [Corola-journal/Imaginative/12232_a_13557]
-
sine, există straturi ale operei permeabile la sugestiile eminesciene: "Goana norilor albi, goana norilor lungi / mîna din urmă secundele" (combinația "nouri lungi" și timp se regăsește la Eminescu în Trecut-au anii ...) sau: "Amintiri nu are decît clipa de acum" (Cîntec) în care se întrevede tema schopenhauriană a prezentului etern. "Prezentul - scrie Schopenhauer - e totdeauna în fața noastră, cu tot ce închide în el". Tema este prelucrată de Eminescu în Glossă: Tot ce-a fost ori o să fie / În prezent le-avem
Ianuarie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/12068_a_13393]
-
timpul e un mal cu ochi mulți și înțelegători, foarte înțelegători, și așa mai departe Voi merge, astăzi, iar, la Bruges, în veneții și în alte lagune stau în amurg, ca sufletele amanților în etate, acolo, nimicitorul prin gloată, aude cîntecul satyrului, e liniște ca într-un popor în care se pregătește de moarte ultimul laș. Timpul crimelor face promisiuni. Rezumă-te într-un bilanț sărac, multe au murit, cele mai multe sînt pe moarte, între eșec și oboseli, încă un proiect cu
Poezie by Aurel Pantea () [Corola-journal/Imaginative/12154_a_13479]
-
aur roșu nalt" zeul Soare care rostește sentința divină: Sarmis, deoarece i-a blestemat pe zei, va fi pedepsit (asupra pedepsei divine va fi vorba mai încolo); dar, întrucât fără voia lui el i-a și preamărit pe zei în cântecul său, nemuritorii îl vor răsplăti; iată răsplata: O cântăreț nebune, ce zeilor dai slavă să pleci cu-a ta durere în lume pe o navă de-i trece lângă țărmuri popoarele să iasă în straiu de sărbătoare în calea-ți
Istoricul și harul orfeic by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Imaginative/12329_a_13654]
-
trândave s-urmeze fermecate divina ta cântare și insule rămâie în infinita mare chiar marea te urmeze cu undele-i senine de cântece-ndrăgită, înamorată-n tine." Până aici nimc deosebit, doar o versificare a forței magnetice cu care este înzestrat cântecul orfeic, adică pur și simplu reluarea unui loc comun devenit banal în istoria literară a mitului; și, dacă versurile lui Eminescu s-ar reduce doar la asta, n-ar fi meritat să zăbovim asupra lor. Dar acum intervine insolitul: atracția
Istoricul și harul orfeic by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Imaginative/12329_a_13654]
-
ghețoasele fantasme cântarea-ți însoțească. S-o împle cu durere a vremilor legendă ș-a vântului putere." Așadar, istoricul, spre a putea atrage, readuce în actualitate timpurile revolute, trebuie să fie înzestrat cu harul orfeic; numai forța magică magnetică a cântecului legendarului poet poate da viață veacurilor de altădată și evoca figurile care, în aparență doar, au fost înzestrate cu putere, dar, în realitate, au fost simple "fantasme", expresia evidentă a neputinței; "legenda vremilor" intonată de cântecul orfeic este dominată de
Istoricul și harul orfeic by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Imaginative/12329_a_13654]
-
forța magică magnetică a cântecului legendarului poet poate da viață veacurilor de altădată și evoca figurile care, în aparență doar, au fost înzestrate cu putere, dar, în realitate, au fost simple "fantasme", expresia evidentă a neputinței; "legenda vremilor" intonată de cântecul orfeic este dominată de "durere", deoarece trecutul constituie dovada categorică a caducității în universul creat. În ciuda nenumăratelor interpretări poetice conferite de-a lungul a peste două milenii de istorie literară a mitului lui Orfeu, ideea că numai harul cu care
Istoricul și harul orfeic by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Imaginative/12329_a_13654]
-
numai harul cu care a fost înzestrat fiul lui Apolo și al muzei Calliope reînvie timpurile revolute nu își găsește precedent; în fapt, poeții convertesc în metaforă miturile, spre a-și exxprima propriile idei și sentimente, iar ideea atragerii prin cântec a trecutului arată că pentru Eminescu cultivarea istoriei este un gest poetic prin excelență. Cum însă Sarmis îi blestemase pe zei urmează pedeapsa; zeul Soare o rostește și o și aduce la îndeplinire: întrucât Sarmis nu a știut să vadă
Istoricul și harul orfeic by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Imaginative/12329_a_13654]
-
asemenea lui Homer, și de a contempla frumosul în sine, lumina emanată de "aurora boreală și stele lucitoare". Pentru Eminescu poet în adevăraul sens al cuvântului este numai acela care are capacitatea de a vedea și de a transpune în cântec, asemenea lui Calidasa și Homer, universul frumuseților inteligibile, "lumea cea gândită" - "atunci lumea cea gândită pentru noi avea ființă" -, adică lumea ideilor platonice: "Nu-i acea altă lume a geniului rod căreia lumea noastră e numai un izvod.. frumoasă ea
Istoricul și harul orfeic by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Imaginative/12329_a_13654]