3,155 matches
-
că ți-a plăcut fă, curva dracu’, băga-mi-aș picioarele în morții mă-tii! Te-a mâncat rău în trup, hai? M-ai înșelat făăăăă, mânca-ți-aș coliva cu morții mă-tii! Te-ai făcut de poveste în cârciumile spaniole, tuta dracu’!” ... Mi-e rușine să vă spun în ce fel m-a mai înjurat și cum mi-a vorbit... Am întrebat de ce mă ceartă fără vină. M-a lovit imediat peste gură. Cu dosul palmei mi-a dat
CAP.I / 6 de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Urme_de_dragoste_cap_i_6_marian_malciu_1326823158.html [Corola-blog/BlogPost/361269_a_362598]
-
ce să facă cu ele? Să le preschimbe? Iar cheltuială. Și nemernicul de amărăștean, la rândul lui o să vrea să-l bea și să-l mănânce. Numai așa, ca să-și râdă de el. S-ar râde de el și la cârciumă... Uite, mă, în ce încurcătură vrea să mă bage, amărășteanu’ dracu’! Tache câștiga de la Casapu atât cât să-și târâie zilele, în ceartă continuă cu nevastă-sa, care-i cerea bani pentru cei trei copii nespălați și nemâncați. El îi
SRL AMARU-15 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1436860512.html [Corola-blog/BlogPost/365900_a_367229]
-
așa cum i-o lăsase cumnatul ăla de la Făurei, dar el niciodată nu avusese curaj să le răsucească și să pornească motorul. Dacă o ia din loc și se repede în poartă sau în casă? Doamne ferește! Le-a spus băieților de la cârciumă tărășenia cu mașina amărășteanului și le-a cerut sfatul ce să facă cu ea. Băieții au râs cu toții în hohote. --Cum ce să faci, bă? Păi, e mașina ta? --Ce vreți să spuneți? Nu știți că e mașina mea? Nu
SRL AMARU-15 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1436860512.html [Corola-blog/BlogPost/365900_a_367229]
-
Acasa > Orizont > Selectii > POVEȘTI DIN CÂRCIUMĂ - 1. GRIPA PORCINĂ Autor: Liviu Gogu Publicat în: Ediția nr. 237 din 25 august 2011 Toate Articolele Autorului E aproape ora zece, iar prin micuța bodegă de cartier, botezată, mai în glumă, mai în serios, „La vișinica parfumată”, cam bate
1. GRIPA PORCINĂ de LIVIU GOGU în ediţia nr. 237 din 25 august 2011 by http://confluente.ro/Povesti_din_carciuma_1_gripa_porcina.html [Corola-blog/BlogPost/360696_a_362025]
-
oricât l-ar fi îmboldit orgoliul lui de bărbat, să utilizeze o variantă mai masculină, nu i se părea deloc inspirat să-și numească bodega, „La vișinoiu' parfumat”, bunăoară. Mai mult, chestia asta cu „vișinica”, atunci când vine vorba de o cârciumă, te duce automat cu gândul la băutura aceea preparată din rachiu și vișine și cunoscută sub denumirea de „vișinată” ... -`Neața, domn' Petrică! îl trezi din amorțeală o voce binecunoscută. Văzându-l pe bătrânul Marmeladov, lui domn' Petrică-i mai veni
1. GRIPA PORCINĂ de LIVIU GOGU în ediţia nr. 237 din 25 august 2011 by http://confluente.ro/Povesti_din_carciuma_1_gripa_porcina.html [Corola-blog/BlogPost/360696_a_362025]
-
și cunoscută sub denumirea de „vișinată” ... -`Neața, domn' Petrică! îl trezi din amorțeală o voce binecunoscută. Văzându-l pe bătrânul Marmeladov, lui domn' Petrică-i mai veni inima la loc, pentru că prezența acestuia, la acea oră, în incinta afumată a cârciumii, îi dădea speranța unei zile cu profit cel puțin normal. Porecla bătrânului îl făcea să zâmbească, de fiecare dată când îl vedea intrând pe ușă, întrucât nu se putea abține să n-o asocieze cu starea în care va pleca
1. GRIPA PORCINĂ de LIVIU GOGU în ediţia nr. 237 din 25 august 2011 by http://confluente.ro/Povesti_din_carciuma_1_gripa_porcina.html [Corola-blog/BlogPost/360696_a_362025]
-
Nea Marmy mișcă din cap într-un fel care, în afară de faptul că transmitea o confirmare indubitabilă, părea să conțină și o ușoară apostrofare, de genul: „Dacă știi, la ce mă mai întrebi?”. -Bună dimineața, bună dimineața! răsună dinspre intrarea în cârciumă, salutul repetat al lui Bebe, tâmplarul, care se pare că iar era in criză de comenzi, altminteri el fiind un fidel client de seară al speluncii lui domn' Petrică. Cei doi îi răspunseră aproape în același timp, bătrânul întorcându-se
1. GRIPA PORCINĂ de LIVIU GOGU în ediţia nr. 237 din 25 august 2011 by http://confluente.ro/Povesti_din_carciuma_1_gripa_porcina.html [Corola-blog/BlogPost/360696_a_362025]
-
doi clienți se întoarseră iar Petrică-și ridică surprins - dar mulțumit - privirea spre locul respectiv, unde ajunsese neobservat de nimeni Procuroru', care acum le zâmbea șăgalnic, cu mâna dreaptă ridicată-n sus, în semn de salut. Referință Bibliografică: Povești din cârciumă - 1. Gripa porcină / Liviu Gogu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 237, Anul I, 25 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Liviu Gogu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
1. GRIPA PORCINĂ de LIVIU GOGU în ediţia nr. 237 din 25 august 2011 by http://confluente.ro/Povesti_din_carciuma_1_gripa_porcina.html [Corola-blog/BlogPost/360696_a_362025]
-
de acolo pe sora dumneavoastră? Tatăl a rămas în sat? - Am luat-o. Așa a vrut Dumnezeu să fie așa, pentru că, într-o seară, când înaintau trupele ungurești, în sat a venit un pluton de unguri. S-au dus la cârciumă, au dat de băut oamenilor din sat. După ce au băut, unul dintre ei a spus unui țăran: «Noi am venit să punem pe băț pielea la popa ăl tânăr». Popa cel bătrân era bunicul și cel tânăr era tatăl meu
CU ŞI DESPRE PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU DE LA BISERICA “SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1229 din 13 mai 2014 by http://confluente.ro/Stelian_gombos_1399982915.html [Corola-blog/BlogPost/344598_a_345927]
-
l-a văzut, nu l-a cunoscut, că el era un străin de casa noastră, s-a speriat, dar celălalt i-a făcut semn să tacă. I-a spus că are în casă un soldat care îl păzește, că la cârciumă este un grup întreg venit în sat să îl omoare. Tata a ieșit sub pretextul că merge să vadă cum moare boul, s-a dus în grajd și de acolo a plecat mai departe. Când au venit mai târziu ungurii
CU ŞI DESPRE PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU DE LA BISERICA “SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1229 din 13 mai 2014 by http://confluente.ro/Stelian_gombos_1399982915.html [Corola-blog/BlogPost/344598_a_345927]
-
an Porții otomane, în epoca fanarioților ea ajungând să înregistreze, după cum bine se cunoaște, o creștere considerabilă. Dijmăritul sau impozitul pe stupi și pe mascuri, adică pe porcii castrați și puși la îngrășat, de exemplu, fumăritul, vinăriciul sau taxa pe cârciumi, în virtutea căreia fiecare proprietar de asemenea stabiliment comercial era obligat să ofere statului din zece vedre câte una, oieritul sau darea pe pășunat formau toate huzmetul, cu alte cuvinte, venitul principal al Domniei care era scos la vânzare prin licitație
RĂZBUNAREA MORŢILOR, HOMO FRAUDENS ŞI SULLA de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 by http://confluente.ro/magdalena_albu_1423239707.html [Corola-blog/BlogPost/374709_a_376038]
-
lui Hristos a ieșit din catacombe. Ea strălucește orbitor pe pământul acestei țări, înalt zidită în inimile noastre. A fost dărâmată Biserica Enei, dar cine dintre noi, români și creștini, o poate uita? Se va ridica pe locul ei o cârciumă, simbol al unei concepții care socotește biserica o plagă, iar cârciuma o fericire pentru popor... Vai de arhitectul care va construi acolo, legându-și pe veci numele de agresiunea împotriva unei dovezi a geniului românesc voievodal de construcție și de
“Nimic din ceea ce se petrece în lumea aceasta nu este un joc al întâmplării inconştiente” (cuvântul 5) by http://balabanesti.net/2015/12/28/pr-gheorghe-calciu-nimic-din-ceea-ce-se-petrece-in-lumea-aceasta-nu-este-un-joc-al-intamplarii-inconstiente-cuvantul-5/ [Corola-blog/BlogPost/340027_a_341356]
-
acestei țări, înalt zidită în inimile noastre. A fost dărâmată Biserica Enei, dar cine dintre noi, români și creștini, o poate uita? Se va ridica pe locul ei o cârciumă, simbol al unei concepții care socotește biserica o plagă, iar cârciuma o fericire pentru popor... Vai de arhitectul care va construi acolo, legându-și pe veci numele de agresiunea împotriva unei dovezi a geniului românesc voievodal de construcție și de credință! Vai oficialității care își va clădi gloria și autoritatea pe
“Nimic din ceea ce se petrece în lumea aceasta nu este un joc al întâmplării inconştiente” (cuvântul 5) by http://balabanesti.net/2015/12/28/pr-gheorghe-calciu-nimic-din-ceea-ce-se-petrece-in-lumea-aceasta-nu-este-un-joc-al-intamplarii-inconstiente-cuvantul-5/ [Corola-blog/BlogPost/340027_a_341356]
-
care va construi acolo, legându-și pe veci numele de agresiunea împotriva unei dovezi a geniului românesc voievodal de construcție și de credință! Vai oficialității care își va clădi gloria și autoritatea pe dărâmarea de biserici și pe zidirea de cârciumi! Vai de acea concepție care socotește că un han Agapia este mai de preț decât o mănăstire Agapia! Vai de cei ce socotesc că Patriarhia Romană este istorie care poate fi pusă la muzeu, neînțelegând că ea este viață vie
“Nimic din ceea ce se petrece în lumea aceasta nu este un joc al întâmplării inconştiente” (cuvântul 5) by http://balabanesti.net/2015/12/28/pr-gheorghe-calciu-nimic-din-ceea-ce-se-petrece-in-lumea-aceasta-nu-este-un-joc-al-intamplarii-inconstiente-cuvantul-5/ [Corola-blog/BlogPost/340027_a_341356]
-
înviat înălțându-te din ruinele materialismului prăbușit de tinerețea și credința ta, îți voi grăi acum cuvintele lui Iisus, așa cum s-au rostit ele prin gura Apostolului Neamurilor. Ele sunt absurde pentru prizonierii materiei și materialismului, pentru cei ce substituie cârciuma Bisericii și indecența suferinței. Dar pentru tine ele vor suna pline de sens spiritual și de adevăr: „Căci cuvântul Crucii, pentru cei ce pier, este nebunie; dar pentru noi, cei ce ne mântuim, este puterea lui Dumnezeu. Căci scris este
“Nimic din ceea ce se petrece în lumea aceasta nu este un joc al întâmplării inconştiente” (cuvântul 5) by http://balabanesti.net/2015/12/28/pr-gheorghe-calciu-nimic-din-ceea-ce-se-petrece-in-lumea-aceasta-nu-este-un-joc-al-intamplarii-inconstiente-cuvantul-5/ [Corola-blog/BlogPost/340027_a_341356]
-
dacă o începi pe filiera cu consulatul și cu actele prin poștă. Acum să nu crezi că m-am prăvălit în extaz în fața unei Românii pe care nu am mai văzut-o de mulți, tare mulți ani. Am fost la cârciuma la Riviera (undeva în parcul 23 August) și ne-au furat chelnerii la notă de plată într-un stil absolut barbar. Au reușit să-i năucească până și pe prietenii mei care sînt oameni trecuți prin multe și cu multă
România, această surpriză plăcută și neplăcută! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19061_a_20386]
-
Romanian Experience. Pe urma au făcut gașca (chelnerii, nu prietenii) și erau să ne și bată cum că de ce ne-am prins. Eram acolo 14 oameni, cu neveste, cu copii, cu cățel, cu purcel, facultăți și doctorate de se înclină cârciuma într-o parte, unul singur dintre noi avea mai multe zile de vacanță decât aveau aia 3 chelneri de școală și stăteam și îi ascultăm pe ăia cum ne abuzau verbal și ne făceau de rahat. Bineintels că responsabilul tocmai
România, această surpriză plăcută și neplăcută! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19061_a_20386]
-
sună ca cele mai autentice și mai mustoase bârfe între prieteni, spre dimineață, când sticlele goale s-au înmulțit sub masă și limbile s-au dezlegat. De fapt și de drept, așa s-au și născut aceste pagini: la defuncta cârciumă Red Lion, de pe strada Academiei, unde, în vremuri nu foarte îndepărtate, Agopian și mai tinerii lui colegi de la Academia Cațavencu (aia veche, adevărată) petreceau lungi după amieze de joi, care se lăbărțau uneori până după miezul nopții. Printre tineri: Nic
Amintirile savuroase ale unui scriitor prea sincer by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18442_a_19767]
-
faptul că producătorii le-au profanat berea lor preferată (Ciuc Premium), punând în ea limonadă. Dar eu, ca femeie (și mai ales ca femeie neconsumatoare de alcool), sunt clar în target și mi-am promis ca, la prima ieșire la cârciumă, să-mi comand o limonadă de-asta cu bere, ca să fiu și eu în rândul lumii. Să beau și eu alcool, cum ar veni, ca tot omul, care va să zică, fără să mă pilesc. Fără să țin sticla 4 ore în față
Gata, mă dau pe alcool. 1,9% alcool. by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20825_a_22150]
-
vânzători și mulțumiri, mărturisesc că eu fac invers. Nu aștept să mi se zică “mulțumesc”, zic eu prima. Și când cobor din taxi, și când plec de la dentist sau de la coafor, și când am cumpărat ceva, și când plec de la cârciumă, și când... orice. Și mi se răspunde mereu foarte politicos, fie cu “Mulțumim și noi”, fie cu “Cu plăcere, o seară frumoasă”, fie cu “Săru’mâna”. Două întrebări am, așadar: - Sunt o ghiolbancă needucată, pentru că spun “mulțumesc”, în loc să aștept să
De ce ne place atât de mult să vorbim urât despre noi, ca popor? by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20260_a_21585]
-
de ecologie, și-o mută în sânge, consumând etnobotanice pe pâine, în văzul „tutulor!”. Strada „mihail sadoveanu” degajă un permanent impuls pentru LECTURĂ pentru că, ținându-se de mână, ca într-o adevărată horă, s-au înmulțit birturile, bodegile, barurile și cârciumile, unde cititorii lecturează, non-sop, sticle din literatura universală, sau indigenă, de tip: „Cotnari”, „Odobești”,”Murfatlar”și chiar „Segarcea”. Pe strada „nichita stănescu”, toate școlile au rămas fără uși, fără ferestre, cultivându-se,în felul acesta, o reală deschidere spre universalitate
REPORTAJ DIN URBEA NATALĂ de JANET NICĂ în ediţia nr. 866 din 15 mai 2013 by http://confluente.ro/Reportaj_din_urbea_natala_janet_nica_1368608677.html [Corola-blog/BlogPost/350416_a_351745]
-
frumoase pentru viitorime. Octavian Goga s-a născut aici la 1 aprilie 1881ca fiu al preotului ortodox Iosif Goga și al Aureliei, învățătoare în sat. Aici « a cunoscut păsurile satului » și s-a contopit cu durerile și suferințele lui. La « cârciuma din Dealu-Mare » va fi cântat cândva « Niculae, Laie Chioru,/ cântăreț din patru strune pe care-bată-l Domnu !- El nu vede toate cele ; Din lăută două știe : Una-i dor și alta-i jale. » Aici s-a întors poetul din vâltorile politice
DIN IUBIRILE LUI OCTAVIAN GOGA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1568 din 17 aprilie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1429266698.html [Corola-blog/BlogPost/372474_a_373803]
-
se strică vremea va termină lucrările. Am făcut o mică schiță, din care îți voi da și ție o copie. Trebuie să urmărești dacă respectă planul, face lucru de calitate, încadrându-se în termen. Hai să mâncăm ceva la o cârciumă bună pe care o știu eu. În drum spre gară, poate trecem să o vedem pe Maria, la gazda ei. Cred că se va bucura de prezența ta aici. Anul ăsta termină liceul și nu știu ce drum vrea să-și aleagă
MOȘ MACHE CAP.III,DRUMUL SPRE ÎNĂLȚIME de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1613 din 01 iunie 2015 by http://confluente.ro/dan_petrescu_1433176406.html [Corola-blog/BlogPost/382646_a_383975]
-
nu vreau să fie nefericită. Bani avem suficienți, îmi doresc să găsească un om cu care să se iubească și să-i fie mereu alături. E fată isteață dar și tare năzdrăvană. Sper să aibă și ceva noroc! Mâncară la cârciuma unde domnul Alexandrescu era cunoscut și tratat cu multă atenție. Mai băură o bere rece, după care trecură pe la gazda Mariei să le salute. După ce își îmbrățișă tatăl, tam-nisam Maria îl luă pe Mache de smocul de păr din față
MOȘ MACHE CAP.III,DRUMUL SPRE ÎNĂLȚIME de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1613 din 01 iunie 2015 by http://confluente.ro/dan_petrescu_1433176406.html [Corola-blog/BlogPost/382646_a_383975]
-
nostru mândru plai... Mai aveam noi datini, oare, ca români adevărați, Cu năravuri milenare, buni creștini și botezați?! Căci, mă-ntreb, dacă eram cuceriți de-atunci de ei, De sarmale mai știam, mămăligă sau mujdei?! Mai știam de șpriț, rachiu, cârciumă, sau bar, vreodat’? Mai vedeam noi vr’un chefliu tăvălit spre casă beat?! Nici nu ne dădea prin minți să-njurăm ca pe ogor, De Cristos, de cruci, de sfinți, aveam noi așa folclor?! Sau, ceva cu mult mai trist
BINECUVÂNTARE DIVINĂ de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1481 din 20 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/valeriu_cercel_1421767479.html [Corola-blog/BlogPost/349904_a_351233]