2,751 matches
-
pescuit până târziu, când deja mai crescusem și, împreună cu tata, ceilalți doi frați mai mari ca mine și cu alți verișori, am mers cu căruța, înainte de răsăritul soarelui, la pescuit pe balta Limanu. Acolo foloseam unelte mai performante, adică doar cârligele erau de cumpărat și nailonul de la câmpul undiței, restul erau tot improvizări la plută și prăjină. Nu-mi mai amintesc cât pește am prins, însă văd și acum, cu ochii minții, cum am alunecat la un moment dat pe panta
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346950_a_348279]
-
povestiri autumnale, ci fiecare pește este prins individual sau în tandem cu un altul, la mână, cu niște improvizații numite de noi pescarii - volte, compuse din câțiva metri de nailon mai gros, un plumb de 100 grame și două - trei cârlige mai mari. Zilnic “alergam” cu bărcile, pe unde ne spuneau colegii la telefon că au dat de el, sau pe unde l-am descoperit, căutându-l chiar fiecare dintre noi cu o zi mai înainte. Dar iată că românul nu
CĂLĂTORIND PRIN TOAMNĂ de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1739 din 05 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347152_a_348481]
-
oficial era... amenințarea bombardamentelor. Cand amenințarea a devenit realitate, Curtea de Apel, unde tatăl meu era Procuror General, s-a mutat la Pecica. De la înotat și sărit în apă la Arad, am prins la Pecica gustul pescuitului peștilor mari: lăsăm cârlige în Mureș peste noapte și a doua zi mă luptăm cu somni de un metru. Puțin după aceea, Aradul a fost cucerit pentru scurt timp de trupele maghiare: după contra-ofensiva sovietică, cetatea de tip Vauban a acestui oraș a rămas
INTERVIU CU CLAUDIU MATASA, CONSUL ONORIFIC AL ROMANIEI IN STATUL FLORIDA de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356971_a_358300]
-
de brațele lui, gândindu-mă că, totuși tataie fără să-mi spună în fiecare zi, mă iubea ca pe mami. Ajunsesem în fața pământului lui tataie. -Fetița, stop! i-am spus iepei și am râs, strângându-ne degetele mici într-un cârlig amândoi, pentru că rostisem aceleași cuvinte deodată: -Tataie, cine a murit? am strigat veselă. -Un drăcușor! mi-a spus. Sărind repede din căruță, tataie a slobozit calul, după care m-a coborât și pe mine cu mâinie lui puternice și cu
GLORIE COPILĂRIEI II de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357075_a_358404]
-
mutându-ți mâinile de pe coapsele fierbinți le lași să lunece undeva... rătăcite în vidul dintre noi în aer desenezi un contur necunoscut mângâierea mă trezește scutur o clipă capul în încercarea poate absurdă poate nu de eliberare prind mângâierea cu cârligele timpului de sfoara comunicării rufele nu sunt ude sunt calde se zbat în bătaia vântului le las poate mă voi lămuri ce cum unde și mai ales de ce le-am spălat alături de tine căușul amintirilor e plin îl răsturnăm fiecare
MÂNA ACEEA de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357485_a_358814]
-
și nici momeala adecvate. Pipotă de pasăre se găsește ușor în magazine, însă nu întotdeauna-i bună. Ori este deja albită și guvidul n-o mai bagă în seamă, ori vânzătorul îți oferă mai mult inimioare și cad repede din cârlig, când le tai bucățele. Râma neagră este cea mai bună, dar ca să o scoți este mai greu decât munca în ocnă și nu se găsește peste tot, ci doar în anumite bălți. În ziua pe care încerc să o descriu
FURTUNA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357496_a_358825]
-
se frânge, redevii om ca toți oamenii, bun ca o pâine, de mâine. Adio poate fi odios, un cuțit Sau o floare pe un mormânt neînceput, Mai mulți prieteni găsești În lumea necuvântătoarelor, Eu regret și moartea peștelui agățat În cârlig, un cuvânt e un om, Poate muri. Zidul din spatele nostru tace, În timp ce o ploaie de gloanțe Străpunge aerul cald. BORIS MARIAN Referință Bibliografică: Nedivina comedie / Boris Mehr : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 350, Anul I, 16 decembrie 2011. Drepturi
NEDIVINA COMEDIE de BORIS MEHR în ediţia nr. 350 din 16 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357974_a_359303]
-
se-ncaier' Un bâlci la cari, ehei Mergeam și eu, copil Prin anii blonzi ai mei În mai sau în april Semințe și sugiuc Batiste, pleduri, pături Păpuși de cauciuc Și cozi de lemn la mături Fitile, gaz de lampă Cârlige pentru rufe Cu scamatori la rampă, Covrigi, gogoși și trufe Arome de gutuie Mărar și leuștean Se plânge o duduie C-o împinge un golan Și-și tot rânjește buza Nerușinat cum cată, Și-i șifonează bluza ei, de curând
BÂLCIUL de ION UNTARU în ediţia nr. 558 din 11 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358199_a_359528]
-
saramură. Taică-său a deschis a doua cutie cu bere și și-a aprins a nu știu câta țigară. Nu renunțase să mai spere că s-ar putea să tresalte și bambina sa și să prindă și el câte ceva în cârligul chiostecului. Marian se ocupa de grătar și împreună cu fiică-mea, întorceau fripturile de zor. Din când în când, umplea păhăruțele de unică folosință cu țuică de mere, făcută de mine în casă. Femeile își povesteau serialele preferate și discutau câte
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357522_a_358851]
-
și mai grozave. Prinsul cosașilor prin fânețe o distra cel mai mult, cu toate că la partea în care pescarii trebuiau să le smulgă picioarele din spate ar fi preferat să nu asiste. - Acolo stă puterea lor și pot scăpa imediat din cârlig, îi explicase tata. Putea înțelege asta, dar tot îi era milă de cosași. Mai bine era atunci când foloseau ca momeală boabele de porumb în lapte. Tata o asigurase că pentru un știulete-doi, nu s-ar fi supărat stăpânii lanurilor din
SECRETUL de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1567 din 16 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357723_a_359052]
-
împreună și acest lucru ne era suficient, deocamdată. Cu aceste gânduri, care mă frământau, am trecut la locul meu pe bancheta din pupa, pregătind prima lecție de pescuit guvizi pentru Miruna. Am aranjat două volte în dreptul ei, cu momeală în cârlig și i-am spus cum să procedeze pentru a prinde primul ei guvid în Marea Neagră. Acesta nu a așteptat prea mult până să muște din momeală, iar când l-a ridicat în barcă și l-a văzut negru și urât
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1236 din 20 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344651_a_345980]
-
ei guvid în Marea Neagră. Acesta nu a așteptat prea mult până să muște din momeală, iar când l-a ridicat în barcă și l-a văzut negru și urât, Miruna s-a speriat de el. I l-am scos din cârlig și am aruncat din nou volta în mare. Până la urmă, s-a obișnuit cu prinsul peștelui și scosul din cârlig, așa că nu a mai fost nevoie de ajutorul meu. Dar mie numai de pescuit nu-mi ardea! Privirea nu mi
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1236 din 20 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344651_a_345980]
-
în barcă și l-a văzut negru și urât, Miruna s-a speriat de el. I l-am scos din cârlig și am aruncat din nou volta în mare. Până la urmă, s-a obișnuit cu prinsul peștelui și scosul din cârlig, așa că nu a mai fost nevoie de ajutorul meu. Dar mie numai de pescuit nu-mi ardea! Privirea nu mi se mai dezlipea de pe frumusețea corpului său sculptural și bronzat, care se răsfăța gol sub razele soarelui și briza mării
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1236 din 20 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344651_a_345980]
-
pe mal vedeai mult tineret de ambele sexe, cu radiocasetofoanele cântând și date la maximum, de parcă nu erau în deltă, la pescuit. Nu prea vedeam pescarii de weekend sau vacanță, ridicând fixa,[xi]sau mulinând la lansetă, cu pești în cârlige, însă acest lucru nu ne descuraja. Gondolierul nostru a oprit într-o zonă mirifică. Era mai departe de forfota pescarilor ocazionali, pe malul drept, cum priveai canalul amonte. Acest canal nu era mai lat de douăzeci de metri, însă era
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1229 din 13 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344595_a_345924]
-
prin frunzele copacilor și prin stuful din spatele păduricii. Ori de câte ori lansam și nu eram atent, forfacul[xv] ajungea în crengile pomilor de pe malul celălat. Cum nu-mi permiteam să rup forfacul, vrând-nevrând, trebuia să traversez înot canalul și să-mi recuperez cârligele. Nu același lucru i se întâmpla și lui Gică. El arunca la fix, acolo unde dorea. Doar mă certa pe mine că sperii peștii, când intram în apă să trec înot canalul. Încercam să arunc cât mai aproape de malul celălalt
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1229 din 13 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344595_a_345924]
-
foarte bună, pentru că feream produsele de muștele de peste zi, care se găseau din belșug aici, în pustietatea deltei. Oboseala drumului, combinată cu efectul votcii și al berii, ne-au trimis repede în cort, la alt somn decât cel așteptat în cârlige, mai ales că trebuia să facem economie la butanul lămpii de iluminat, pentru restul nopților. Strânsesem și uneltele pe care le-am depus în cort, pentru a nu avea surprize cu eventualii vizitatori neinvitați, cum ni se mai întâmplase odată
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1229 din 13 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344595_a_345924]
-
și noi nu prea aveam cu ce să ne lăudăm în privința capturilor. Din când în când, mai aveam câte o trăsătură. Dacă eram atenți și ne uitam la scule, reușeam să înțepăm peștele, dacă nu, doar le scoteam să realimentăm cârligele cu momeală proaspătă și momitoare cu mămăligă. La un moment dat, îl rog pe Gică să aducă și el câte un pahar cu bere, că m-am încălzit după spaima trasă cu treningul. Era rândul lui s-o facă pe
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1229 din 13 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344595_a_345924]
-
port.(DEX) [xiii]Drenare = colectarea și evacuarea apei de infiltrație de pe un teren (DEX) [xiv]Bambine = inele din plastic atașate pe firul de nailon pentru sesizarea mușcării peștelui din momeală (n.aut.) [xv]Forfac = montaj format din plumb, momitor și cârlig pe o bucată de nailon sau fir textil.(n.aut.) [xvi]Moacă, moace = denumire comercial - pescărească dată puilor de somn, cu greutăți până la 300 grame.(Dicționar de cuvinte din zona Deltei Dunării). [xvii]Vargă, vergi = băț de undiță (DEX) [xviii
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1229 din 13 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344595_a_345924]
-
Vai bărbate, ai înnebunit? Ți-am zis să faci o culme de rufe nu un gard! - E o versiune modernă și economicoasă pentru situații de criză! În loc de sârmă galvanizată ți-am pus sârmă ghimpată! Astfel nu mai ai nevoie de cârlige! Vezi? Așa face omul avere! Nevasta prinse pe dată mătura cu coadă din colțul balconului și năvăli val vârtej în sufragerie, dar bărbatu-său era deja la ușă. - Dragă, dacă nu-ți convine culmea modernă, fug să cumpăr sârmă galvanizată
FAC ANTRENAMENT! de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1225 din 09 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350684_a_352013]
-
Putea să cadă în sine însuși. Se s criu miliarde de poezii, ca stelele, castelele. Așa cum Moise a scos apă din stâncă, de ce să nu scot eu un strop de iubire din neiubirea voastră, iubindu-vă? Inconștienți ca peștii în jurul cârligului. Zăresc o barcă plutind cu vâslele lăsate în voie, în barcă nu mai e nimeni. Încerc să nu o iau razna, dar tot deviez. Sufletul nu are busolă. Niciodată. Misterul nu are busolă. Doar toamna aurită este reală, ca și
AM CULTIVAT de BORIS MEHR în ediţia nr. 609 din 31 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/359069_a_360398]
-
se-ncaier' Un bâlci la cari, ehei Mergeam și eu, copil Prin anii blonzi ai mei În mai sau în april Semințe și sugiuc Batiste, pleduri, pături Păpuși de cauciuc Și cozi de lemn la mături Fitile, gaz de lampă Cârlige pentru rufe Cu scamatori la rampă, Covrigi, gogoși și trufe Arome de gutuie Mărar și leuștean Se plânge o duduie C-o-mpinge un golan Și-și tot rânjește buza Nerușinat cum cată, Și-i șifonează bluza ei, de curând
BÂLCIUL de ION UNTARU în ediţia nr. 786 din 24 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359326_a_360655]
-
un tren pierdut în neant Oh, copilărie dulce ca un vis Dac-aș ști măcar astăzi, cine mi-s Slabă pâlpâire, palid diamant Le vedem sau nu, între noi doar ziduri Sârmele ghimpate colții își înfig Fiecărui pește, soarta, un cârlig Și înțelepciunea, adormind sub riduri Oile, păstorul, intră în revoltă Sarcinile noastre au ajuns prea grele Taberele două. Între, doar zăbrele Fluturi otrăviți taie din recoltă Ochii noștri văd doar atât: ce nu e - Dincolo de forme, doar legi și esență
ÎN ORICARE STÂNCĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 697 din 27 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359406_a_360735]
-
Măra. Niță, cu clupa de cubat buștenii, ales de burjuii Costică Teodorescu și Ilie Băjan c-avea, se lăuda el, când puneau de-o „acioală”, mai multă „glagorie”... Asta, în timp ce Panacoadă lustruia cu „bătăi și bășici” la mâini coada toporului, cârligul și țapina, că era mai vânjos și mai tânăr, cu mai mult spor la treburi practice i se spunea. Aista se supăra oleac' însă nu cine știe ce, mai mult îl întărâta muierea și de aici bosumfleala necurmată și rivalitatea. Chiar dacă pân
NIŢĂ ALU DÂRĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 345 din 11 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359542_a_360871]
-
cu modele aplicate din mătase neagră pe poale, pantaloni din postav alb, ciorapi din lână de culoare albă, cu modele alb, negru, vișiniu, auriu, opinci sau pantofi de culoare neagră, baston (cârliban) din lemn prevăzut în partea superioară cu un cârlig folosit la prinderea oilor de picior, straiță sau traistă țesută din lână, cu modele în carouri de culoare albă și neagră. În mână poartă mărgele, mătănii (cumbuloi) din chihlimbar, folosite pentru relaxare. Aduc cu ei pe scenă steagul armânesc de
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]
-
unde este malul. Dacă ne îndepărtam și mai mult spre larg? Benzina pe care o aveam era suficientă pentru o ora de mers, dar dacă era necesară mai multă? Tremuram de frig în tăcere, așteptând ca peștele să miște în cârlig. Ceața ne pătrunsese cu umezeala ei prin hainele subțiri de vară și acum îi simțeam neplăcutul efect. Dacă ar fi apărut soarele se zvânta îmbrăcămintea de pe noi și deveneam mai optimiști. Câte un cormoran se auzea fâlfâindu-și aripile pe lângă
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1434 din 04 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360401_a_361730]