1,691 matches
-
malul Dunării! Nicolae Bălașa crede că dosarul său de primire în USR a fost respins pentru că nu a urmat sfatul lui Valentin Bazăverde și nu a a achitat cei 2.000 euro, insă precizează și care au fost argumentele oficiale: CÎRNAȚI ȘI CARNE DE MIEL - ALTE CONDIȚII PENTRU INTRAREA ÎN USR Dornic să facă parte dintre membrii USR, Nicolae Bălașa a depus o nouă cerere și în anul 2011. Același Valentin Bazăverde l-a chemat și i-a comunicat că nu
MITĂ LA UNIUNEA SCRIITORILOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1487 din 26 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/371012_a_372341]
-
a derulat totul în mijlocul Craiovei, la „o oră foarte matinala pentru a nu fi văzuți”, si ne apucă rîsul: Paul Arețu, poet minor din Craiova, numit redactor șef al revistei „Ramuri”, venea însoțit de nepoata lui pentru a lua niște cîrnați și carne de miel numai pentru a-i arată drumul către mult visatul statut de membru al USR! De fapt, Paul Arețu n-a făcut altceva decît să-i spună lui Nicolae Bălașa că trebuie să-i ducă un plocon
MITĂ LA UNIUNEA SCRIITORILOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1487 din 26 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/371012_a_372341]
-
salvării patriei, iar cei bogați, aflați acum în negrul exil, fiind sfâșiați de dorul de țară, au deschis imediat, erau totuși oameni de acțiune, restaurante cu specific național în care, seară de seară, își înecau amarul cu sarmale, mămăligă, tochitură, cârnați de Pleșcoi, brânză de burduf, mititei, ciorbă de burtă sau, spre dimineață, de potroace, udate din plin cu țuici, răchie de Turț, sau vinuri dulci de Cotnari. Ca să nu mai vorbim de artiștii care plângeau de dor pe strunele cobzelor
RĂZBOIUL SFÂNT DE APĂRARE A GLIEI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347730_a_349059]
-
nu gătea altceva decât mâncare de post: varză călită, fasole bătută cu garnitură de “troșie”( corcodușe puse la murat), sfeclă fiartă cu mujdei, coleș (ciulama) din zeamă de sfeclă de zahăr, fasole fiartă cu sfeclă, urzici, praz și ridichi negre(„cârnați” și „brânză”, după cum glumeau țăranii din Purani) mâncărică de gutui sau prune afumate ș.a. Săptămâna de dinaintea Paștelui se numește Săptămâna Mare, fiind cea mai aspră săptămână de post. Bunicuțu, în Joia mare, Vinerea (numită Vinerea Neagră) mare și Sâmbăta Mare, ținea
SĂRBĂTOAREA PAŞTELUI LA PURANI DE VIDELE, JUD.TELEORMAN de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 397 din 01 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347012_a_348341]
-
împreună cu tata și vreo 2 vecini, purcedeau voinicește la tăiatul porcului...Gospodinele, (mama și mamaia) trebăluiau prin casă, fierbeau țuica si vinul pentru “pomana porcului” ce avea să urmeze și pregăteau toate vasele pentru bunătățile ce aveau să le facă: cârnați, caltaboși, șuncă, tobă, jumere... După ce-l pârleau pe “Ghiță”, îl “bărbiereau” și-l spălau bine, îl înveleau cu o pătură, să nu-i fie frig, iar noi ne suiam călare pe el, tata îi făcea semnul Sfintei Cruci pe frunte
AFLAT ÎN LUCRU) de CRISTIAN GABRIEL GROMAN în ediţia nr. 670 din 31 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346349_a_347678]
-
unul dintre ei era un coreean care nu pricepe engleză și stă toată ziua cu căștile pe urechi, dar se alătură oricărui grup și dă din cap aprobator la orice discuție. Cu restul cărnii, am zis eu mai departe, facem cîrnați, grătare și sarmale, iar dacă răposatul a fost gras, putem să frigem și o oală de jumări, așa, de poftă, care să mai taie din tăria băuturii. Eu zic că au scăpat ieftin totuși, pentru că dacă m-aș fi apucat
DIN RELATARILE UNUI ROMÂN STABILIT ÎN SUA – DESPRE PORC de IOAN MARCEAN în ediţia nr. 804 din 14 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345246_a_346575]
-
face cât 7 la un loc. Mai fac, dar nu va mai scriu despre fiecare! Am vrut doar să fiu de exemplu, cum ne-ați sugerat, așa cum mi-ați fost și voi, la randu-va, exemplu mie! (nonicech) LALELE ȘI CÂRNAȚI "Mai oameni, mă simt aiurea. Nu trebuie să moară nimeni, ca să mă apuc de fapte bune, dar lucrurile stau așa: mi se încheie ziua, absolut normal după 12 ore de stat în picioare. Mă rog, nu chiar 12, 10. 2
AUTOR, MILE CĂRPENIŞAN de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 459 din 03 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345293_a_346622]
-
am ajuns la 9:00. Să mă ia naiba dacă am apucat să fac pipi... d'apoi fapte pe care să le consider eu, în sinea asta a mea - "bune". Și totuși... N-am făcut rău. Am plecat dimineață cu cârnați după mine... în fiecare zi am întâlnire cu un maidanez roșcat extrem de cult, viața toată și-o petrece la teatru... Că de obicei, i-am servit micul dejun. Într-o mână cârnați, într-alta lalele. Florile le-am cumpărat pentru
AUTOR, MILE CĂRPENIŞAN de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 459 din 03 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345293_a_346622]
-
N-am făcut rău. Am plecat dimineață cu cârnați după mine... în fiecare zi am întâlnire cu un maidanez roșcat extrem de cult, viața toată și-o petrece la teatru... Că de obicei, i-am servit micul dejun. Într-o mână cârnați, într-alta lalele. Florile le-am cumpărat pentru cabiniera mea, pe care o iubesc tare mult. A fost ziua ei ieri, am pupat-o azi. Pe la prânz am avut o pauză de juma' de oră. Băieții s-au dus să
AUTOR, MILE CĂRPENIŞAN de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 459 din 03 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345293_a_346622]
-
Pe la 5:00 am sunat-o pe mama, să-i spun că o iubesc. După ce-am terminat cu nebunia de la teatru, am rezolvat ceva pentru tata. Am ajuns acasă, am intrat în alimentară de lângă scară, am luat alți 2 cârnați și i-am dat câinelui care se uită la mine. Astea mi-au fost faptele. În rest, multe vorbe. Cum spuneam, o zi obișnuită, n-am putut mai mult, n-am putut mai bine, îmi pare rău". (Natalie) "Am hotărât
AUTOR, MILE CĂRPENIŞAN de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 459 din 03 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345293_a_346622]
-
când nevoia o cere, luăm forma diferitelor vietăți. - Pentru ce m-ai târât până aici? - Am de îndeplinit o misiune importantă. Dar ridică-te odată și strunește-ți armăsarul!... Au!... Cred că mi-a rupt o unghie! Merită să fac cârnați din el pentru neamul împărăției mele!... Leagă-l de stejarul ăla! Dacă nenorocitul pintenat dă „cucurigu” în sat, se duce vraja și-i vai și amar de neamul tău. Ștefan se ridică ascultător să nu înrăutățească și mai mult situația
COMOARA DIN PĂDUREA ALBASTRĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376802_a_378131]
-
vor sfârși sacrificați. Că își văd chip însângerat. Refuzând orice mâncare, se-adeverește proverbul din „Expresii Populare”: „În Ajun nu îngrași porcul!” De vrei să fii ferit de boli, să guști din a lui pomană. Restul păstrezi de sărbători, la cârnați, piftii, pastramă... Din carne sunt preparate până în seara de Ajun, mâncăruri mult așteptate. Pentru ospățul de Crăciun. Se face un semn de cruce cu sânge de la porc tăiat, la copii, pe nas și frunte. Ca jertfă-n chip fără păcat
RITUALURI DE IGNAT de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377889_a_379218]
-
porci cu pielea neagră, se fac de făpturi nătânge, vrăji care norocul leagă. Că Ignat ar fi fost frate cu legendarul Moș-Crăciun, ritual duc mai departe, colindători de Moș-Ajun. Copii și adulți așteaptă an de an, Ignat să vin cu cârnați și carne friptă, cu șorici și cu slănină! Cu ritualuri creștine, Crăciunul e întâmpinat. Iar obiceiuri păgâne revin cu mituri de Ignat. Maria Filipoiu 20 Decembrie Din vol.,,TRADIȚII CREȘTINE ȘI RITUALURI POPULATE ROMÂNEȘTI!" Referință Bibliografică: Ritualuri de Ignat / Maria
RITUALURI DE IGNAT de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377889_a_379218]
-
calitatea sunt direct proporționale. În drum zăresc și niște chioșcuri din sticlă ( cum am mai văzut și pe la Paris ), frumos colorate, în fața cărora stau la rând o grămadă de oameni. - Dacă vrei să guști ceva din fugă, un burger, un cârnaț la grătar, o pulpă de pui la rotisor, vii aici, sir. Alături găsești snack-uri, dulciuri, prăjituri și tot felul de preparate delicioase, tentante pentru cineva care tocmai iese din piscină. Da, văd și piscina, înconjurată de mese și șezlonguri
DRUMUL APELOR, 53 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2308 din 26 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376312_a_377641]
-
două zile. Au petrecut Crăciunul în familie. Copiii au fost cu colindul cu alții din sat. La masa de Crăciun cei doi peregrini întorși acasă s-au delectat din bunătățile cărora le duseseră multă vreme dorul, pregătite de părinți; caltaboșii, cârnații și mușchiuleț afumat de la porcul lor, apoi cozonacul cu nuci și prăjituri și vin din cel mai bun, din care Gheorghe ținea pentru astfel de ocazii. La sfârșitul festinului, au găsit sub brad cadouri pentru fiecare, Valeria și Iancu nu
JOCUL FULGILOR DE NEA (CONTINUARE) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/376537_a_377866]
-
boia dulce sau iute, mai roșie sau mai galbenă, ulei de floarea soarelui, de porumb sau de măsline, orez cu bob lung sau rotund, prosoape de bucătărie cu două sau cu trei straturi și tot așa, la fiecare din piesele „cârnațului” de pe lista lui Buna. La final, cocoță pe mormanul ridicat în coșul metalic câte un pachet cu dulciuri pentru gemenii lui Jean și oftă ca un bătrân ajuns la capătul puterilor. Era gata. Așteptă nerăbdător, mai mult de zece minute
PORCUL de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376748_a_378077]
-
moment dat urechile și coada lui Ghiță, în răcnetele sparte ale lui Jean. Cezar băgă în gură o bucată de șorici care crăpase în dreptul unui picior. Bun mai era Ghiță! Cine știe cu ce-l hrănise Buna! Admirând șirurile de cârnați, se simți mândru de rezultatul muncii sale și mai strecură pe gât o limbă de „medicament”. Lângă umărul lui, Jean arunca plăcile de slănină bine sărate, una peste alta, într-o covată albă. Vărul Cosmin, fluiera încetișor în timp ce tăia cuburi
PORCUL de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376748_a_378077]
-
de moarte. Se zăresc șorțuri pătate cu roșu și un cuțit însângerat. Urmează un marș funebru. Spectatorul care se aștepta să vadă pașnica frizerie model a lui Nae Girimea e suprins să descopere decorul reprezentând o măcelărie-mezelărie cu șunci, salamuri, cârnați și păstrămuri. Dragoș Galgoțiu, regizorul și scenograful piesei reușește astfel să introducă foarte rapid publicul în atmosfera viziunii sale. Spectatorul care a văzut la PROTV reluarea filmului „De ce trag clopotele Mitică" (regia Lucian Pintilie, 1981) cu scenariul alcătuit din câteva
„D’ALE CARNAVALULUI” DE I.L. CARAGIALE LA TEATRUL MIC de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375094_a_376423]
-
de moarte. Se zăresc șorțuri pătate cu roșu și un cuțit însângerat. Urmează un marș funebru. Spectatorul care se aștepta să vadă pașnica frizerie model a lui Nae Girimea e suprins să descopere decorul reprezentând o măcelărie-mezelărie cu șunci, salamuri, cârnați și păstrămuri. Dragoș Galgoțiu, regizorul și scenograful piesei reușește astfel să introducă foarte rapid publicul în atmosfera viziunii sale. Spectatorul care a văzut la PROTV reluarea filmului „De ce trag clopotele Mitică" (regia Lucian Pintilie, 1981) cu scenariul alcătuit din câteva
MAGDALENA BRĂTESCU [Corola-blog/BlogPost/375159_a_376488]
-
de moarte. Se zăresc șorțuri pătate cu roșu și un cuțit însângerat. Urmează un marș funebru. Spectatorul care se aștepta să vadă pașnica frizerie model a lui Nae Girimea e suprins să descopere decorul reprezentând o măcelărie-mezelărie cu șunci, salamuri, cârnați și păstrămuri. Dragoș Galgoțiu, regizorul și scenograful piesei reușește astfel să introducă foarte rapid publicul în atmosfera viziunii sale.Spectatorul care a văzut la PROTV reluarea filmului „De ce trag clopotele Mitică" (regia Lucian Pintilie, 1981) cu scenariul alcătuit din câteva
MAGDALENA BRĂTESCU [Corola-blog/BlogPost/375159_a_376488]
-
ca cea de la Poiana Sibiului, când ne întâlneam de Sărbători. Îmi aduc aminte că în copilărie crăpau pietrele de frig în puterea iernii, când noi umblam cu colindul pe uliță, întrebând dacă „Ne dați ori nu ne dați, pâine și cârnați”. Vorbind despre Poiana Sibiului, sat de ciobani, care încă mai păstrează tradiția venită din negura vremilor, acum Poienarii sunt toți conectați pe Facebook; am fost onorată sa ma alătur și eu grupului lor. De acolo primisem în ajunul Crăciunului următoarele
DESPRE SĂRBĂTORI – DIN ALTE LUMI, DIN ALTE TIMPURI de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 2197 din 05 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375293_a_376622]
-
sat, în ton sec. Aborda o mină severă, căci tăierea porcului era o treabă nu tocmai amuzantă. Tragică și brutală cum era, nu puteai să renunți la sacrificarea grăsanului dacă vroiai să supraviețuiești cu demnitate anul, cu provizii solide de cârnați, șoric, slănină, caltaboși, jumeri, tobă, carne la borcan și untură. Specialitatea familiei era moagăna, un fel de tobă supradimensionată, fiartă în varză murată, după o rețetă păstrată și transmisă cu sfințenie din tată-n fiu. Nimeni din familie nu va
LA PORCUL LĂUDAT... de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/375279_a_376608]
-
compunere: läjsikongad "cămașă românească" (ie) <läjsikon "românesc" + gad "cămașă"; läjsikonthem "Țara Românească"< läjsikon "românesc" + them "țara"; trorajbo "dumneata"< tiro (sincopat în t-ro ) "al tau" + rajbo "domnie"; tumarorajbo "dumneavoastră" <tumaro "al vostru" + rajbo "domnie"; bukunégojá "caltaboși" <buka "puțin" + sufixul -uné + gojá "cârnați"; ratunégojá "sângereți" <rât "sânge" + sufixul -uné + gojá "cârnați"; sirunégojá "cârnați de porc" <șir "usturoi" + sufixul -uné + gojá "cârnați". Conversia este un alt mijloc de îmbogățire a vocabularului întâlnit în dialectul consemnat de Alexandru Ruja. Verbul de participiu ćhudin/o "aruncat
MIJLOACE DE ÎMBOGĂȚIRE A VOCABULARULUI ÎNTÂLNITE ÎN DIALECTUL CARPATIC CONSEMNAT DE ALEXANDRU RUJA ÎN DUMBRĂVENI, JUDEȚUL SIBIU de DANIEL SAMUEL PETRILĂ în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372651_a_373980]
-
cămașă"; läjsikonthem "Țara Românească"< läjsikon "românesc" + them "țara"; trorajbo "dumneata"< tiro (sincopat în t-ro ) "al tau" + rajbo "domnie"; tumarorajbo "dumneavoastră" <tumaro "al vostru" + rajbo "domnie"; bukunégojá "caltaboși" <buka "puțin" + sufixul -uné + gojá "cârnați"; ratunégojá "sângereți" <rât "sânge" + sufixul -uné + gojá "cârnați"; sirunégojá "cârnați de porc" <șir "usturoi" + sufixul -uné + gojá "cârnați". Conversia este un alt mijloc de îmbogățire a vocabularului întâlnit în dialectul consemnat de Alexandru Ruja. Verbul de participiu ćhudin/o "aruncat, lepădat, alungat, părăsit" a devenit substantiv, având sensul
MIJLOACE DE ÎMBOGĂȚIRE A VOCABULARULUI ÎNTÂLNITE ÎN DIALECTUL CARPATIC CONSEMNAT DE ALEXANDRU RUJA ÎN DUMBRĂVENI, JUDEȚUL SIBIU de DANIEL SAMUEL PETRILĂ în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372651_a_373980]
-
Țara Românească"< läjsikon "românesc" + them "țara"; trorajbo "dumneata"< tiro (sincopat în t-ro ) "al tau" + rajbo "domnie"; tumarorajbo "dumneavoastră" <tumaro "al vostru" + rajbo "domnie"; bukunégojá "caltaboși" <buka "puțin" + sufixul -uné + gojá "cârnați"; ratunégojá "sângereți" <rât "sânge" + sufixul -uné + gojá "cârnați"; sirunégojá "cârnați de porc" <șir "usturoi" + sufixul -uné + gojá "cârnați". Conversia este un alt mijloc de îmbogățire a vocabularului întâlnit în dialectul consemnat de Alexandru Ruja. Verbul de participiu ćhudin/o "aruncat, lepădat, alungat, părăsit" a devenit substantiv, având sensul de "persoană
MIJLOACE DE ÎMBOGĂȚIRE A VOCABULARULUI ÎNTÂLNITE ÎN DIALECTUL CARPATIC CONSEMNAT DE ALEXANDRU RUJA ÎN DUMBRĂVENI, JUDEȚUL SIBIU de DANIEL SAMUEL PETRILĂ în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372651_a_373980]