578 matches
-
și văi de abrupt cu pietriș și fără zăpadă (vara). Aceste trasee sunt mai grele decât drumeția montană, dar nu se încadrează ca trasee de alpinism (lipsește zăpada/gheața) și nu sunt nici de cățărare pe stâncă (pentru că pasajele de cățărare sunt puține, scurte și cel mai adesea se ocolesc). În plus, majoritatea acestor trasee sunt în zone cu vegetație bogată (jnepeni), cu obstacole atipice alpinismul. În acest moment nu există un termen încetățenit în limba română care să definească această
Alpinism () [Corola-website/Science/297128_a_298457]
-
din anii 30), ”bucegism”, ”nemarcate” (prin opoziție cu traseele marcate, de drumeție montană). Echipamentul standard de alpinism variază în funcție de tipul de traseu și de dificultățile estimate a fi întâlnite. Echipament comun, indiferent de tipul traseului: - coarda de alpinism; - hamul de cățărare; - casca de protecție; - carabiniere și bucle expres; - dispozitiv de rapel și filare; </div> Echipament pentru zăpadă: - piolet clasic; - colțari universali; - ancore de zăpadă; Echipament pentru gheață: - pioleți tehnici; - colțari tehnici; - șuruburi de gheață; - cârligul Abalakov; </div> Echipament pentru stâncă: - protecții
Alpinism () [Corola-website/Science/297128_a_298457]
-
ansamblu a traseului. Astfel, un traseu scurt dar foarte greu este cotat la fel sau mai slab decât unul cu pasaje nu prea grele dar foarte lung. Gradele de dificultate ale traseelor de alpinism: RO Internațional 1A/B = Facile = ușor , cățărare usoară pe stâncă sau zăpadă sau gheață unde nu este necesară folosirea echipamentului sau tehnicilor speciale; mersul pe ghețar; traseele care nu necesită legarea în cordă ca masură de protecție împotriva căderii, excepție făcând mersul pe ghețar. 2A/B = Peu
Alpinism () [Corola-website/Science/297128_a_298457]
-
3A/B = Assez Difficile = destul de dificil, trasee cu pasaje de cățărat sau pante de zăpadă sau gheață cu unghiul de înclinare cuprins între 45 și 65 de grade. 4A/B = Dificile =dificil, trasee susținute (lungi și cu pasaje periculoase) cu cățărare pe stâncă , zăpadă sau gheață, destul de serioase, cu unghiul de înclinare cuprins între 50 și 70 de grade. 5A/B = Très Difficile = foarte dificil, trasee lungi, serioase, cu diferențe mari de nivel care necesită o pregătire tehnică și fizică foarte
Alpinism () [Corola-website/Science/297128_a_298457]
-
diferențe mari de nivel care necesită o pregătire tehnică și fizică foarte bună. Pantele de zăpadă sau gheață au unghiul de înclinare cuprins între 65 și 80 de grade. 6A/B = Extrêmement Difficile = extrem de dificile, cele mai grele trasee de cățărare cu dificultăți continue. 7A/B = ABOminablement difficille = extrem de dificile și periculoase în același timp. Definiția însăși este suficient de explicită. În România există numeroase confuzii la nivel de societate, dar și în rândul practicanților, cu privire la această activitate. 1. Termenul ”alpinism
Alpinism () [Corola-website/Science/297128_a_298457]
-
în același timp. Definiția însăși este suficient de explicită. În România există numeroase confuzii la nivel de societate, dar și în rândul practicanților, cu privire la această activitate. 1. Termenul ”alpinism” este folosit, în mod eronat, pentru a se defini traseele de cățărare pe stâncă (fără zăpadă sau gheață), de mai multe lungimi de coardă. 2. Activitatea de alpinism este considerată exclusiv o formă sportivă-competițională, subordonată ministerului de sport. Asta deși în alpinismul propriu-zis nu există concursuri, concurenți, arbitri, spectatori, campionate și cupe
Alpinism () [Corola-website/Science/297128_a_298457]
-
a-i ajuta pe cei săraci, pentru că aceștia nu beneficiază de aceste sume decât în proporție de 25%, sau în unele cazuri mult mai puțin. Exemple de succes, când banii au ajuns într-adevăr la cei săraci, au existat totuși : cățărarea pe munți în Tanzania sau turismul cultural din Luang, Prabang, Laos. Pentru ca turismul „pro-poor” să-și atingă scopul și ca banii să ajungă într-adevăr în buzunarele celor nevoiași, turiștii trebuie să facă efortul de a utiliza moneda locală, astfel
Turism () [Corola-website/Science/297475_a_298804]
-
Constantă. Cea mai scurtă etapă (în afara prologului) a fost prima, 118 km între Târgu Mureș și Vatra Dornei, iar cea mai lungă a fost etapă a patra, 226 km între Suceava și Botoșani, cu incursiune în Carpații Orientali și 3 cățărări de categoria A. Din cele 15 echipe înscrise, au luat startul doar 14, dintre care 5 din România, dar și din Grecia, Bulgaria, Italia, Germania, Ucraina sau Turcia, totalizând un numar de 79 de cicliști. Sâmbătă, 5 iunie: Deva, contratimp
Turul României 2010 () [Corola-website/Science/319624_a_320953]
-
a fost câștigată de Yovcho Yovcev, care l-a depășit pe Artur Țvietkov cu câteva sutimi de secundă, pe ultimul loc al podiumului a venit rutierul italian Fabio Masotti la 6 secunde de lider. În această etapă au fost două cățărări și două sprinturi. Primul sprint de la kilometrul 30 a fost câștigat de Piergiacomo Marcolina de la Cycling Team Friuli, iar al doilea sprint a fost câștigat de Victor Mironov de la Olimpic Team Autoconstruct Câmpulung. Cățărările au fost adjudecate de Bruno Rizzi
Turul României 2010 () [Corola-website/Science/319624_a_320953]
-
În această etapă au fost două cățărări și două sprinturi. Primul sprint de la kilometrul 30 a fost câștigat de Piergiacomo Marcolina de la Cycling Team Friuli, iar al doilea sprint a fost câștigat de Victor Mironov de la Olimpic Team Autoconstruct Câmpulung. Cățărările au fost adjudecate de Bruno Rizzi de la Tușnad Cycling Team și de Daniel Crista. Sprinturi intermediare: Aiud (30 km), Iernut (88 km) Cățărări: Lunca Mureșului (56 km, Cât C), Luduș (78 km, Cât C) Luni, 7 iunie: Târgu Mureș - Reghin
Turul României 2010 () [Corola-website/Science/319624_a_320953]
-
Team Friuli, iar al doilea sprint a fost câștigat de Victor Mironov de la Olimpic Team Autoconstruct Câmpulung. Cățărările au fost adjudecate de Bruno Rizzi de la Tușnad Cycling Team și de Daniel Crista. Sprinturi intermediare: Aiud (30 km), Iernut (88 km) Cățărări: Lunca Mureșului (56 km, Cât C), Luduș (78 km, Cât C) Luni, 7 iunie: Târgu Mureș - Reghin - Bistrița - Vatra Dornei, 175 km Sprinturi intermediare: Reghin (31 km), Bistrița (91 km) Cățărări: Teaca (56 km, Cât C), Sărățel (79 km, Cât
Turul României 2010 () [Corola-website/Science/319624_a_320953]
-
Crista. Sprinturi intermediare: Aiud (30 km), Iernut (88 km) Cățărări: Lunca Mureșului (56 km, Cât C), Luduș (78 km, Cât C) Luni, 7 iunie: Târgu Mureș - Reghin - Bistrița - Vatra Dornei, 175 km Sprinturi intermediare: Reghin (31 km), Bistrița (91 km) Cățărări: Teaca (56 km, Cât C), Sărățel (79 km, Cât C), Pasul Tihuța (143 km, Cât A, 1197 m) Marți, 8 iunie: Vatra Dornei - Câmpulung - Gură Humorului - Fălticeni - Suceava, 137 km Sprinturi intermediare: Câmpulung (42 km), Gura Humorului (74 km), Fălticeni
Turul României 2010 () [Corola-website/Science/319624_a_320953]
-
km, Cât C), Sărățel (79 km, Cât C), Pasul Tihuța (143 km, Cât A, 1197 m) Marți, 8 iunie: Vatra Dornei - Câmpulung - Gură Humorului - Fălticeni - Suceava, 137 km Sprinturi intermediare: Câmpulung (42 km), Gura Humorului (74 km), Fălticeni (113 km) Cățărări: Pasul Mestecăniș (20 km, Cât A, 1091 m) Miercuri, 9 iunie: Suceava - Gură Humorului - Câmpulung - Sucevița - Rădăuți - Siret - Botoșani, 226 km În ultimul viraj al acestei etape s-a produs o căzătura în care au fost implicați patru cicliști - Zoltan
Turul României 2010 () [Corola-website/Science/319624_a_320953]
-
a suferit o fractură de clavicula, iar Zoltan Sipos a fost nevoit să abandoneze în ziua următoare deoarece a acuzat dureri la genunchi, unde s-a rănit în căzătura. Sprinturi intermediare: Câmpulung (63 km), Rădăuți (134 km), Siret (155 km) Cățărări: Sadova (76 km, Cât A, 1048 m), Ciumârna 1 (101 km, Cât A, 1033 m), Ciumârna 2 (104 km, Cât A, 1105 m) Joi, 10 iunie: Botoșani - Târgu Frumos - Român - Bacău, 160 km Sprinturi intermediare: Hârlău (49 km), Cotnari (59
Turul României 2010 () [Corola-website/Science/319624_a_320953]
-
1048 m), Ciumârna 1 (101 km, Cât A, 1033 m), Ciumârna 2 (104 km, Cât A, 1105 m) Joi, 10 iunie: Botoșani - Târgu Frumos - Român - Bacău, 160 km Sprinturi intermediare: Hârlău (49 km), Cotnari (59 km), Târgu Frumos (78 km) Cățărări: Strunga (86 km, Cât C) Vineri, 11 iunie: Bacău - Adjud - Mărășești - Focșani - Buzău, 180 km Sprinturi intermediare: Adjud (57 km), Mausoleu Mărășești (84 km), Râmnicul Sărat (143 km) Sâmbătă, 12 iunie: Slobozia - Giurgeni - Hârșova - Ovidiu - Constantă, 154 km Sprinturi intermediare
Turul României 2010 () [Corola-website/Science/319624_a_320953]
-
între Wanze și Arenberg. Această a treia etapă a avut 13,2 km de porțiuni "pavate". Au urmat apoi trei etape de plat și o etapă de munte mediu, între Tournus și Station des Rousses, cu sosirea precedată de o cățărare finală de 14 km. Etapă a opta a inclus cățărarea pe "Col de la Ramaz" și o cățărare finală spre Morzine-Avoriaz. După o prima zi de repaus, etapă a noua, lungă de 204 km, a cuprins patru ascensiuni: "Col de la Colombière
Turul Franței 2010 () [Corola-website/Science/319323_a_320652]
-
13,2 km de porțiuni "pavate". Au urmat apoi trei etape de plat și o etapă de munte mediu, între Tournus și Station des Rousses, cu sosirea precedată de o cățărare finală de 14 km. Etapă a opta a inclus cățărarea pe "Col de la Ramaz" și o cățărare finală spre Morzine-Avoriaz. După o prima zi de repaus, etapă a noua, lungă de 204 km, a cuprins patru ascensiuni: "Col de la Colombière", "Col d'Aravis", "Col des Saisies" și "Col de la Madeleine
Turul Franței 2010 () [Corola-website/Science/319323_a_320652]
-
urmat apoi trei etape de plat și o etapă de munte mediu, între Tournus și Station des Rousses, cu sosirea precedată de o cățărare finală de 14 km. Etapă a opta a inclus cățărarea pe "Col de la Ramaz" și o cățărare finală spre Morzine-Avoriaz. După o prima zi de repaus, etapă a noua, lungă de 204 km, a cuprins patru ascensiuni: "Col de la Colombière", "Col d'Aravis", "Col des Saisies" și "Col de la Madeleine" cu cei 25,4 km cu pantă
Turul Franței 2010 () [Corola-website/Science/319323_a_320652]
-
în urmă ceva de descoperit. Și totuși, Cindrea, însoțit de o echipă de speologi cehi își încearcă norocul la sifonul final și reușesc să-l treacă. Nu se opresc însă ca cei dinaintea lor și forțează un horn. Printr-o cățărare dificilă, după 8 m se pătrunde într-o galerie care promite continuare. În Sala de Mese, galeria se bifurcă. Echipa se divide și sunt explorate Galeria JP care se închide după 400 m și Galeria Cehilor care se termină pe
Ghețarul de sub Zgurăști () [Corola-website/Science/316024_a_317353]
-
peretele opus. Această schimbare putea produce o catastrofă. La întoarcerea din explorare, Galeria "V" era complet inundată și așa a rămas de atunci. Speologii și-au amintit de Galeria "H" care se termină deasupra sălii în care erau prizonieri. O cățărare curajoasă pe un traseu ocolit îi scoate la lumină. Să revenim la explorare. Se trece sifonul, sau ce a mai rămas din el și se cațără în Galeria Cehilor. Zona e foarte frumos împodobită cu coralite" , clusterite precum și clasicele stalactite
Ghețarul de sub Zgurăști () [Corola-website/Science/316024_a_317353]
-
pline cu cristale. La baza peretelui sălii, un puț negru și adânc este sondat cu o piatră. Se aude zgomot de apa (Lacul Necunoscut) așa că atenția se îndreaptă spre tavan. În partea nordică s-ar vedea ceva, dar tentativele de cățărare sunt ratate. Cindrea intuiește un traseu pe peretele sudic, face o traversare delicată și ajunge în balconul râvnit. Pasajul va purta numele învingătorului și va rămâne echipat. Se coboară o pantă accentuată până la Perle și acțiunea se oprește pe buza
Ghețarul de sub Zgurăști () [Corola-website/Science/316024_a_317353]
-
Galeriei V, îl depășesc și descoperă o galerie de 35 de metri dar declară peșteră terminată. În 1986 această concluzie a fost infirmata de următoarea echipa de speologi sosita în zonă, Roru Ludușan și Jenel Cindrea, de la Polaris. Printr-o cățărare dificilă , după 8 m. pătrund într-o galerie care promite continuare. Ei descoperă și explorează în mai multe ture Sala de Mese, Galeria Jenel Cindrea, Galeria Cehilor, marele lac Minunea Mununii... Zona e foarte frumos împodobita cu coralite , clusterite precum și
Peștera-aven ghețarul de sub Zgurăști () [Corola-website/Science/316003_a_317332]
-
îngustează și printr-o poartă între două coloane se trece într-un balcon deasupra Lacului cu Arcada. Acesta, ca și cel anterior se traversează la nivel superior folosind spațiul de sub tavan plin de scurgeri parietale ce oferă suficente prize pentru cățărare. Galeria de dupa lac e largă și ușor descendentă. Pe podea apar straturi de nămol, semn că se apropie un alt lac. Lacul Lung, cantonat în fundul diaclazei pe care s-a fornat galeria, duce după câteva meandre la baza unui perete
Peștera-aven ghețarul de sub Zgurăști () [Corola-website/Science/316003_a_317332]
-
Costă del Azahar nu a suferit aceleași dezvoltări precum Costă Blanca sau îndepărtată Costă del Sol. Zona rurală din Costă del Azahar este ideală pentru practicarea turismului rura și este chiar ideală pentru activități de genul plimbării cu mountain bike-ul, cățărărilor, practicarea rafting-ului, desi drumurile de aici nu sunt cele mai bune. Una din cele mai faimoase stațiuni de aici este Peñíscola, cunoscută ca si “Orașul Mării”, se află în cadrul unui promontoriu pietros care dă înspre mare. Castelul medieval de aici
Litoralul spaniol () [Corola-website/Science/315933_a_317262]
-
partea cea mai bogat ornamentata a peșterii, cu nenumărate stalactite și stalagmite perlate, cu o placă „furnir" translucida. Galeria se termină cu o porțiune descendentă cu montmilch, . Ultima galerie descoperită, Galeria ,Polaris" începe tot din apropierea de Sală Scării printr-o cățărare dificilă de 10 m. Este formată dintr-o sală lungă continuată cu un coridor din ce in ce mai îngust și sinuos. Aici poate fi văzut tot ce s-a descris până aici dar la superlativ. Trebuie menționate discurile imense prinse de tavan sau
Peștera Pojarul Poliței () [Corola-website/Science/316048_a_317377]