68,811 matches
-
bănățean și Mitteleuropean spre alte nuclee geografice ale literaturii române și, implicit, zone externe de influență spirituală. În felul acesta este demonstrată valabilitatea metodei și absența unor mize... metaliterare. Harta literară a acestui volum cuprinde toate provinciile istorice, dar accentul cade pe zonele sudice. Bărăganul, din Teleorman pînă la Brăila, Bucureștiul și Oltenia, în special zona Craiovei sunt principalele teritorii explorate în Geografie literară. Spre deosebire de Imediata noastră apropiere, în actualul volum nu întîlnim decît scriitori cunoscuți. Metoda de lucru nu este
Călătorii în lumea literaturii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13896_a_15221]
-
cu criticul sever este de obicei înfățișată prin imaginea unui David în înfruntarea cu Goliat, încordîndu-și noua praștie cu care îl va doborî pe luptătorul filistenilor, pe zelosul păzitor al tradiției și al convențiilor, înarmat cu clasificări și prejudecăți, dar căzînd, în final, victimă țîngăului pe care l-a disprețuit pentru tinerețea și frumusețea sa de nepătruns. În zilele noastre totuși, de cele mai multe ori criticul este cel care își înfige singur cuțitul în spate și, ca să-i facă pe plac bobocului
Canibalii preferă carnea tînără by Simona Sora () [Corola-journal/Journalistic/13911_a_15236]
-
său gust să opereze cu ele astfel încît să nu le poată recunoaște ca atare, ori chiar să ajungă să le promoveze, atunci cînd nu le folosește ca argument tocmai împotriva unei cărți care, în mod excepțional, nu le-a căzut pradă. Pînă și în acest caz, scriitorului tînăr i se face un serviciu, în măsura în care el este ajutat să perceapă convențiile dominante și problemele pe care trebuie să le rezolve, pentru a le depăși. Pentru a-și face meseria, criticul apelează
Canibalii preferă carnea tînără by Simona Sora () [Corola-journal/Journalistic/13911_a_15236]
-
face politică multă în țara imaginară a lui Mitică. Discursul politic nu iese bine dacă nu este bine nutrit cu aperitive și bine udat (discursul gurmand) cu bere (o băutură stimulantă). Cei care neagă asemenea descinderi în subsolurile textului au căzut, ca să rămânem în lumea lui Caragiale, la fandacsiile Conului Leonida. Se tem de reacțiune și vor două rânduri de pensii... (citește: burse), și vor și să le primească și să le mănânce sănătoși. Critica își vede, în acest timp, de
Eugen Simion: “Și criticul poate fi un Desperado” by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/13901_a_15226]
-
viitorul laureat al Premiului Nobel pentru literatură să fie Tomas Tranströmer. Poemele de față fac parte dintr-o voluminoasă culegere de versuri care urmează să apară la Editura Polirom anul acesta. Pietrele Pietrele pe care le aruncăm, le aud cum cad prin ani, limpezi ca lumina zilei. În vale, faptele clipei, descumpănite, galopează, strigând din vârf de copac în vârf de copac, dar amuțesc în aerul mai rarefiat decât cel al prezentului, și alunecă, precum rândunicile, din vârf de munte în
Tomas Tranströmer by Dan Shafran () [Corola-journal/Journalistic/13939_a_15264]
-
viteză nemaipomenită, întoarce cu o singură mînă... Îngrozită, încep să urlu: "stop, oprește, pune amîndouă mîinile pe ghidon, îți iau bicicleta și o dau altui copil, nu mai venim în parc". În fine, tot tacîmul. Ochelarii de soare mi-au căzut pe jos și am mai văzut doar cum îi strivește roata unei trotinete, mi-am smuls vesta, mi-am aruncat geanta în tufișuri. Comportamentul clasic. Ciudat, totuși, pentru că n-am crescut în mahala. Mă uit în jur. Dau nas în
A fost cîndva în România by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13959_a_15284]
-
ea, e el, nu sînt scaune, ci bănci lungi unde cîțiva tineri se sprijină unii pe alții, amețiți de beri nenumărate sau de droguri. Imaginea este terifiantă, cu mult mai înfricoșătoare decît am intuit pe alee. Ies și ochii îmi cad pe Fîntîna lui George Cantacuzino. Tăcută și stingheră. Și iar fug după Luca, urlînd de-mi vărs bojocii, fluturînd geanta și amenințările pe deasupra capului. Îl ajung "la tunuri", acolo unde gărzile păzesc zi și noapte flacăra Eroului necunoscut. Este momentul
A fost cîndva în România by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13959_a_15284]
-
franțuzește, fuga lui Petru Dumitriu în Occident și polemicile care i-au succedat privitoare la opera sa, profilul moral și dilemele existențiale ale Marthei Bibescu, cariera autoritară a Monicăi Lovinescu și grava agresiune instrumentată de Ceaușescu personal căreia i-a căzut victimă și multe altele; cititorii vor gusta cu deliciu nu numai amploarea și rigoarea documentației, dar și capacitatea sugestivă a formulărilor, culoarea scenelor evocate cu mijloace economice, dar cu perfectă stăpînire a mijloacelor căci Florin Manolescu nu este aici numai
Diaspora culturală by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/13947_a_15272]
-
iluzionism, de acuratețe descriptivă pe marginea unui anumit subiect, de cele mai multe ori neutru și fără eroism propriu, fără acel înalt potențial de exponențialitate. Un acoperiș de șindrilă, obloanele unei ferestre, un perete de scînduri sau de bîrne de pe care a căzut tencuiala, un paviment din piatră, o pîine desenată halucinant chiar pe lopata cu care ea se introduce în cuptor ș.a.m.d., cam acesta este repertoriul de forme pe care Colta îl cultivă cu insistență și cu un enorm spirit
Materia și visul by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13963_a_15288]
-
făcut-o au văzut în el o expresie a epuizării literare a scriitorului. Nu am avut, citind romanul, același sentiment, chiar dacă și pe mine m-au nemulțumit repetările, discursivitatea, rarefierea substanței epice, resimțită pe alocuri. Sunt păcate în care Breban cădea și mai înainte, dar se răscumpăra de fiecare dată, cum o face și acum, prin forța de a-și proiecta cititorul într-un univers propriu, inconfundabil. Prin mizele mari tematice puse în joc. Prin capacitatea de a însufleți personaje. Breban
Putere și destin by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13955_a_15280]
-
să-i răsplătească, alegîndu-i ca să li se arate? Oricît de necunoscute ar fi căile Domnului, e sigur că bunătatea Lui nu este întîmplătoare. Și numai cînd credincioșii vor descoperi în faptele și în cugetul lor acel lucru extraordinar care se cade răsplătit, mirul de pe icoană va putea fi considerat o minune dăruită de Dumnezeu bisericii lor și păstorului lor. Cam așa s-ar fi căzut să vorbească părintele paroh celor din biserică (și nouă, celor care-l ascultam la televizor), dacă
Educația religioasă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13971_a_15296]
-
numai cînd credincioșii vor descoperi în faptele și în cugetul lor acel lucru extraordinar care se cade răsplătit, mirul de pe icoană va putea fi considerat o minune dăruită de Dumnezeu bisericii lor și păstorului lor. Cam așa s-ar fi căzut să vorbească părintele paroh celor din biserică (și nouă, celor care-l ascultam la televizor), dacă dorea să lase întîmplarea să ne lumineze ca o minune și nu s-o înconjoare de întuneric ca pe o superstiție.
Educația religioasă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13971_a_15296]
-
coroane mortuare adunate în capela unde fusese expusă Anna-Tante, prima înmormântare la care asistase de curând, cu mult interes, până când leșinase tot ținându-și răsuflarea. Se temea că și de astă dată va simți slăbiciunea aceea și amețeala, că va cădea, și de aceea, voind să-și abată gândul de la mirosul ce emana din sera ticsită de flori, cu care se continua dincolo de un glasvand deschis salonul, privea încordându-și atenția spre cele două figuri gigantice din portretele de pe perete. Încăperea
Moartea în tablou german by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Journalistic/13904_a_15229]
-
americani, știe când, unde, cum și cu ce fel de arme trebuie să atace beligeranții pentru a obține victoria; unde e vulnerabilitatea sistemului de apărare al lui Saddam, cât mai durează războiul, cine îl va câștiga... Hopa Tocmai i-a căzut de la rever microfonașul invitatului... Crainicul își cere scuze și reia seria întrebărilor, dar fără să se mai refere la câștigător, fiindcă microfonașele astea cad când nici nu gândești... La finalul știrilor mă bucur că americanii nu cunosc limba română ( cei mai mulți
Crainici și analiști by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/13995_a_15320]
-
apărare al lui Saddam, cât mai durează războiul, cine îl va câștiga... Hopa Tocmai i-a căzut de la rever microfonașul invitatului... Crainicul își cere scuze și reia seria întrebărilor, dar fără să se mai refere la câștigător, fiindcă microfonașele astea cad când nici nu gândești... La finalul știrilor mă bucur că americanii nu cunosc limba română ( cei mai mulți nici nu știu că există "un pământ numit România"), fiindcă am rămâne fără analiști; dar mă și revolt cu mândrie patriotică: adică, de ce nu
Crainici și analiști by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/13995_a_15320]
-
le era lumea mai dragă, tocmai când sondajele îi arătau zbenguind vivace pe tăpșanul politic, tocmai când singurele chestiuni de rezolvat se refereau la ordinea intrării și ieșirii din scenă a vedetelor partidului ( Iliescu în față? Năstase în spate?), a căzut trăznetul. Mai întâi, Michael Guest, ambasadorul SUA la București, apoi Obie Moore, președintele Camerei de Comerț Româno-Americană, au dat puterii năstăsiote un avertisment care le-a cam strivit zâmbetul pe buze. La orice se așteptau pesedeii, dar nu la un
Americanii, ostaticii lui Năstase by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13972_a_15297]
-
de bani, în contul lui Balzac Balzac? nu cunosc ar fi făcut nedumerit Marquez. A... ( îi suflase repede traducătoarea) franțuzul acela din Europa? parcă am auzit, câte ediții a avut? Nobel, ceva?... Cultural și explicativ cum e, marele politician român căzuse pe bec, venind numaidecât cu amănunte și aprecieri laudative ascultate de sus de columbian, mușcându-și mustața și care în cele din urmă izbucnise într-un hohot de râs feroce făcând să i se zbârlească aceeași musață vie ca o
Și columbianul râse feroce... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13983_a_15308]
-
porțile Orientului, ei vor să apuce vârste matusalemice și se înfățișează la puținele farmacii care le mai dau doctorii pe rețete compensate încă de la primele ore ale zilei. Câte unul decedează la coadă, acoperit pe caldarâm cu cearceaful, alții doar cad la pământ clasica situație despre care autoritatea afirmă a o fi având sub control. Bani nu sunt, iar cei ce îi posedă îi dețin sub formă de capital, adică în folosul nu atât al lor, cât al societății, în proporții
Bătrâni, luați-vă gândul! by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13973_a_15298]
-
pînă la a deveni și o marcă a discursului filozofic de descendență noiciană. Proba Internetului funcționează, aducînd dovezi în acest sens: la o căutare cu Google, primele atestări ale prepoziției sînt cam în proporție de 90 , citate din texte religioase: "căzuți întru Hristos", "iubiții mei întru Hristos", "întru această zi", "întru înțelegerea", "întru slava Sa", "întru numele Tău", "întru adevăr", "întru Domnul", "Te sălășluiește întru noi" etc. Câteva exemple aparțin unui stil solemn care imită de fapt tonalitatea religioasă și poate
“Întru”, azi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13984_a_15309]
-
eliberați, ei ar adora tirania încă de pe timpul califilor și ar vedea în Saddam un Harun Al Rașid modern. Cea mai veche civilizație de pe glob (Ur, Babilon, Mesopotamia) ar fi continuată astăzi de niște inși primitivi, inapți pentru libertate. Se cade așadar ca americanii s-o lase mai moale cu exportul de democrație pe calea armelor. Iar cînd bieții oameni au început să arunce cu pietre în portretele lui Saddam și să-i dărîme monumentele, tot așa cum se întîmplase și în
Cunoașterea inutilă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13999_a_15324]
-
palat, pentru cel de al doilea fiu al său, Ștefan. Dar după moartea tragică a Domnului și a fiilor săi, în 15 august 1714, palatul este devastat, jefuit și transformat în han. Pentru o sută și ceva de ani totul cade în paragină, până când o serie de boieri și domnitori din familia Bibescu încep, după 1830 și până la începutul veacului următor, să facă unele reparații la biserică și la palat. Dar lucrări de restaurare cu adevărat ample și competent dirijate se
Martha Bibescu și restaurarea Mogoșoaiei by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/13990_a_15315]
-
ajunsă la limită a acelui învinețit de soartă sărac la poarta bisericii. Când a luat pâinea, mâna i s-a desprins cu greu de pe cârja rece, de care parcă era lipită ca de când lumea. "Muream de foame, eram gata să cad aici, pe trotuar. Dar v-am văzut venind cu pâinea asta binecuvântată și m-am rugat să mă vedeți cât sunt de prăpădit. Și atunci ați trecut strada"... L-am lăsat acolo, îndreptându-mă spre redacție. Strada s-a umplut
Cu mărul în brațe by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/14015_a_15340]
-
Groza se socotește descendent al dacilor, respingând posibilitatea unei ascendențe romane. Delir romantic sau refuzul unei Românii europene? Greu de răspuns. În orice caz Petru Groza trebuia să știe că Decebal nu s-a plecat în fața lui Traian și a căzut eroic; o persoană care s-a complăcut în postura de marionetă a invadatorului sovietic n-are dreptul moral să-l invoce pe ultimul rege al dacilor.
Memoriile unei marionete by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14002_a_15327]
-
a părut întotdeuna o sfidare, o incredibilă obrăznicie, un atentat imperialist la ordinea politică și socială, o insultă nerușinată la adresa marelui frate de la Răsărit care și-a sigilat altarele și a transformat bisericile în staule. (Cînd Palatul de iarnă a căzut, și o dată cu el toate palatele din Urali și pînă la Rodopi și din Vladivostok pînă la Zagreb, cînd colectivizarea s-a făcut pe fundalul turistic al pelerinajelor de la munte la cîmpie, de la cîmpie la canal și de aici direct în
Sf. Gheorghe de Sf. Gheorghe by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13991_a_15316]
-
că era nevoie ca o persoană cu greutate din administrația americană să meargă la Moscova pentru a calma situația. De fapt, Ion Cristoiu, avansează această teorie pornind de la cele petrecute în 1989 în România. El nu crede că Ceaușescu a căzut din cauza revoltei populare: "Azi, după 13 ani de la momentul decembrist, excepție făcînd cîțiva politicieni ce țin să se legitimeze cu eroismul unei participări, nimeni în România nu mai crede în ceea ce s-a văzut la televizor." Dacă și-ar folosi
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14027_a_15352]