70,247 matches
-
rătăcesc Prin parcul Carol plin cu tei. Un vânt poznaș trecea hai-hui, Prin parc aiurea rătăcit, Era pe-aici, acuma nu-i, Pesemne beat, a adormit. Vezi ? Pe lac plutesc mirate Lebede , o mică ceață, Privesc luna, nu departe, A căzut în apă beata. Albe semne de-ntrebare Plutesc demne și cochete, Dar se-ntreaba : - Așa e oare, Sau cumva noi suntem bețe ? Iata-aici doi tineri care Culcați sub cerul înstelat, Nu simt că-i seară și răcoare, Pesemne teiul
PARCUL MEU de EMIL ŞUŞNEA în ediţia nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/emil_susnea_1421653122.html [Corola-blog/BlogPost/377062_a_378391]
-
Autor: Boris Mehr Publicat în: Ediția nr. 1278 din 01 iulie 2014 Toate Articolele Autorului Orbiți de cărăbuși din aur, Cum traversăm, în abandon, E ora când Unicul Faur Ne-ndeamnă la un veșnic somn. Nici timpul nu este același, Cad și cadranele de ceas, Auzi cum murmură, grilaje Se lasă peste răposați. Conturul sângelui, aminte Să ne aducem de părinți, Orbiți, noi mergem înainte, În urmă noi lăsăm dorinți. Aș vrea să mă mai nasc o dată, Să-ntreb de ce și
CĂRĂBUŞUL DE AUR de BORIS MEHR în ediţia nr. 1278 din 01 iulie 2014 by http://confluente.ro/Boris_mehr_1404190470.html [Corola-blog/BlogPost/347420_a_348749]
-
din balcon sare un om în pânză. Acest esemplu fu imitat și de alții, chiar și de unele dame mai curajoase. Apoi se puseră scări la balcon și pompierii deteră jos multe persoane leșinate. Am văzut și pe directorul Jauner căzând în fața teatrului. Consulul suedian i-a dat ajutor, depărtându-l din acest loc. Ajungând afară, întâlnesc pe arhiducii Albrecht și Wilhelm, cărora le spusei ce am văzut. Alergarăm la edificiul poliției, alături, unde în curte ni se prezintă o priveliște
Un reportaj ocazional: Eminescu descrie incendiul unui faimos teatru din Viena by http://uzp.org.ro/un-reportaj-ocazional-eminescu-descrie-incendiul-unui-faimos-teatru-din-viena/ [Corola-blog/BlogPost/93225_a_94517]
-
o rochie, el se pleacă, ridică capul moartei spre lampa ce aruncă o lumină lugubră asupra fețelor desfigurate ale morților și, jumătate cu speranță, jumătate cu frică, [î]l depune iarăși pe pământul rece. Deodată dete un strigăt îngrozitor și cade în brațele însoțitorului său. El [î]și găsise fiica. Era tânăra copilă cu fața cea frumoasă și după moarte. Un june cere să intre. Cumnatul și cumnata sa au asistat la reprezentațiune în galeria a treia. Până acum ei n-
Un reportaj ocazional: Eminescu descrie incendiul unui faimos teatru din Viena by http://uzp.org.ro/un-reportaj-ocazional-eminescu-descrie-incendiul-unui-faimos-teatru-din-viena/ [Corola-blog/BlogPost/93225_a_94517]
-
caută să stingă vatra de jeratic. Rechizitele teatrului, biblioteca, garderoba și decorațiunile au ars mai cu totul. Până acuma s-au dus la spital 140 cadavre. Între aceste sunt și trei coriste cari au fost surprinse de foc și au căzut sufocate. O actriță [î]și îmbrăcase tricul și astfel a fugit în stradă și de aci acasă cu birja. La 1 oră. Mii de oameni stau pe bulevard (Schottenring )și privesc la foc. Teatrul arde încă. La 2 ore. Flăcările
Un reportaj ocazional: Eminescu descrie incendiul unui faimos teatru din Viena by http://uzp.org.ro/un-reportaj-ocazional-eminescu-descrie-incendiul-unui-faimos-teatru-din-viena/ [Corola-blog/BlogPost/93225_a_94517]
-
ieșiseră ochii din cap și albul ochiului contrasta teribil cu negrul obrazului. Spăimântător era aspectul acelora cărora limba umflată, le ieșise pe jumătate din gură. Dinții le erau adânc intrați în limbă. Mulți aveau osul nasului zdrobit, sau că au căzut pe scară, sau că au fost călcați de alții. În primul etaj al casei am aflat 14 femei tot în așa poziție și cu părul desfăcut. Un cadavru era ars de nu se mai cunoaștea nimic și m- am mirat
Un reportaj ocazional: Eminescu descrie incendiul unui faimos teatru din Viena by http://uzp.org.ro/un-reportaj-ocazional-eminescu-descrie-incendiul-unui-faimos-teatru-din-viena/ [Corola-blog/BlogPost/93225_a_94517]
-
că arde teatrul Ring, ajungând până în camera bătrînului. Un amic intră repede și întreabă de fete ,,Du-te și le adu”, răspunde bătrânul înmărmurit pe scaun și rămâne tot așteptând. A doua zi el se pune a căuta și deodată cade lovit de apoplexie. Fiind paralizat pe jumătate și fără grai el zace acum și face necontenit semn, chemând pe fiicele sale cari sunt înmormântate în flacări! ” ” Timpul”, [9 decembrie 1881] Chestiunea producerii de incendii în incinta teatrelor din Europa este
Un reportaj ocazional: Eminescu descrie incendiul unui faimos teatru din Viena by http://uzp.org.ro/un-reportaj-ocazional-eminescu-descrie-incendiul-unui-faimos-teatru-din-viena/ [Corola-blog/BlogPost/93225_a_94517]
-
doctrinele acelei femei și uită până și cine fusese proclamându-se zeu. Aroganța-i creștea alimentată din plin datorită nefireștilor izbânzi și în scurt timp lungile popasuri departe de casă împreună cu inflexibila ideea de a merge mereu înainte făcură să cadă în disgrația propriilor lui generali. Probabil de asta au și hotărât să mă ucidă! Constatarea faptului că deși devenise împăratul lumii era gol în fața morții ca un neofit aproape de botezul crucii avu darul să-l încredințeze de nemurirea sufletului la
RUGUL de ALEXANDRU CRĂCIUN în ediţia nr. 1010 din 06 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Rugul_alexandru_craciun_1381062981.html [Corola-blog/BlogPost/352367_a_353696]
-
până vor veni vremuri mai blânde! De vei da ochi cu Casandru mai mult ca sigur că îți va atârna căpățâna într-o prăjină. Doctorul înghiți în sec. Faptul îl amuza nespus pe Ptolemeu. Cine sapă groapa altuia riscă să cadă singur în ea dacă nu e atent. - Alexandru, băiatul meu suntem gata să-ți ascultăm ultimele gânduri! Adăugă surâzător. Tânărul auzise de-a fir a păr toată altercația. Trebuie să-i pot struni cumva. Intervenția promptă în numele lui îi plăcu
RUGUL de ALEXANDRU CRĂCIUN în ediţia nr. 1010 din 06 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Rugul_alexandru_craciun_1381062981.html [Corola-blog/BlogPost/352367_a_353696]
-
i se păru că șoimul brun-auriu se desprinde de pe pânză și se pogoară spre el. Întinse mâna să-l apuce sau doar își închipuia? Impactul cu pasărea îl eliberă, știa asta pentru că urmărea de undeva de sus cum inelul îi cade pe podea. Ghiarele animalului îi înălțară departe în locul de unde nimeni nu s-a mai întors. Eunucul urmărise odată cu restul spasmele din urmă care-i cutremurară trupul. Totuși cu ochiul inimi pentru o fracțiune de secundă imaginea unei păsări uriașe înșfăcă
RUGUL de ALEXANDRU CRĂCIUN în ediţia nr. 1010 din 06 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Rugul_alexandru_craciun_1381062981.html [Corola-blog/BlogPost/352367_a_353696]
-
am descoperit un om echilibrat, deschis, cu o memorie de invidiat și cu glumele „în buzunar”. Cea rostită pe scările de la intrarea în curtea școlii, unde era instalat un cort mare pentru servirea mesei, n-o pot reproduce. Nu se cade. Spun doar că se referea la picioarele care nu-l mai slujeau ca în tinerețe și a fost rostită bărbătește. În eventualitatea că veți găsi interesant materialul pe care vi-l trimit și veți găsi și spațiul necesar în revista
AMINTIRI DESPRE TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 143 din 23 mai 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_despre_tudor_jarda.html [Corola-blog/BlogPost/344331_a_345660]
-
oilor” - la fluier Larion Marica). T. Jarda: Badea George Mihăiese. Interpret din trișcă, caval, cântă șî-n trâmbiță, o cântat șâ-n cor, o jucat șâ-n piesele de teatru. Strâgăuș mare, la petreșere. Inimos ca-ntotdeauna, are să ne cânte ce-i cade dumnisale mai la-ndemână. Singur și-mpreună cu Larion Marica. (Fragment muzical. George Mihăiese strigă, acompaniat de Larion Marica): „Oi, drage mni-s oițăle măi/ Oi, ș-apoi copilițăle/ Oi, dragă mni oaia lânoasă/ Oi, copila care-i frumoasă/ Oi, păcurari
AMINTIRI DESPRE TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 143 din 23 mai 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_despre_tudor_jarda.html [Corola-blog/BlogPost/344331_a_345660]
-
se întâmplăca și cum poetul de azi a uitat sau nu mai are acces (decât foarte rar și din pură întâmplare) la capacitățile sale profunde-când nu-i e pur și simplu frică sau rușine de ele. Inspirația devine o noțiune căzută în desuetudine chiar și la poeți. Dar preferăm să tăcem despre ea, să n-o mai credem, să o denigrăm, adică să o acomodăm prea mult cu mentalitatea comună, materialistă și bornată, care ne înconjoară. Arta cea mai înaltă este
DE LA SUFLET PENTRU UN POET APARTE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1825 din 30 decembrie 2015 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1451484195.html [Corola-blog/BlogPost/372555_a_373884]
-
unul din cele două corpuri componente , un căpăcel care acoperea coșul în care se puneau boabele de cafea ,prăjite gata de măcinat, sistemul propriu zis de măcinare acționat prin rotirea axului , al doilea tub de jos alcătuia compartimentul în care cădea cafeaua măcinata.), ibrice din alama de diferite dimensiuni remarcabile prin forma lor caracteristică mai înalte și mai subțiri decât cele obișnuite, piulițe din alama , cuverturi cu motive specifice , lenjerie de corp frumos brodară, ștergare și prosoape frumos cusute , fesuri roșii
FOSTA INSULĂ ADA KALEH ÎN LUMINA UNOR SURSE DOCUMENTARE.2 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 by http://confluente.ro/Fosta_insula_ada_kaleh_in_lu_varvara_magdalena_maneanu_1372146136.html [Corola-blog/BlogPost/346006_a_347335]
-
veridicitate atrocitățile vechiului regim. Nici perioada obscură a unei, așa zise tranziții spre o lume mai bună, nu scapă de sub ironia pamfletară a scriitorului. „Care revoluție? A fost marea înghesuială. Noi, prostimea, ne-am înghesuit la televizor, să privim cum cade tiranul, iar ei s-au înghesuit, să acapareze funcții și afaceri profitabile”. Această definiție a lui Haralambie este mai mult decât reală. Eroii cărții au simțit prin contact nemijlocit acest lucru. Distrugerea economică a țării este încă un subiect de
„ÎNTOARCEREA” SAU „ROMANUL EVOCATOR AL DURERII” DE ION CATRINA de VETURIA ADINA COLCEAG în ediţia nr. 815 din 25 martie 2013 by http://confluente.ro/Adina_veturia_colgeag_in_veturia_adina_colceag_1364196691.html [Corola-blog/BlogPost/345436_a_346765]
-
reguli mai crude decât cea a necuvântătoarelor. Și că ne-prietenii ajung să fie mai loiali decât cei pe care îi numim prieteni. Și uite așa ajunge omul să „sape” azi pe unul, mâine pe altul până când se împiedică și cade în propria lui groapă. Că după atâta osteneală, merităm și noi măcar un aconto din partea soartei. Și tot așa trecând din eșec în eșec, entuziasmul juvenil ni s-a cam spulberat dar am învățat să punem noi contre altora. Să
DE CEALALTĂ PARTE A BARICADEI de ION UNTARU în ediţia nr. 1105 din 09 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/De_cealalta_parte_a_baricadei_ion_untaru_1389236212.html [Corola-blog/BlogPost/346515_a_347844]
-
povestea impresionantă din spatele ei. Diana Zeyneb Alhindawi s-a născut în România și și-a petrecut primii șapte ani din viață la bunici, la Moinești. „Am avut o copilărie frumoasă, ca în basme. Îmi amintesc zăpada mare, fulgii uriași care cădeau din cer, țurțurii de la streașină și ecoul tobelor de la repetițiile pe care le făceau cetele de urși, în zona aceea înconjurată de munți și de dealuri”, spune fotografa Diana Zeyneb Alhindawi. A purtat peste tot în lume amintirea colindătorilor îmbrăcați
Fabuloasa viață a Dianei Zeyneb Alhindawi, fotografa care i-a scos în lume pe urșii dansatori de pe Valea Trotușului by https://republica.ro/fabuloasa-viac-a-a-dianei-zeyneb-alhindawi-fotografa-care-i-a-scos-in-lume-pe-urc-ii-dansatori-de-pe-valea [Corola-blog/BlogPost/337886_a_339215]
-
adormit din nou să-i crească iarba mănoasă pe piele, de atâta risipă de timp, rămăsese ne păscut un bou ... Muza Muza trece pe sub perciunii mei Cum fumul îl respiră nasuri deformate Astfel zările dispar ca florile de tei Ce cad mai întotdeauna pe-nserate. Muza trece pe trotuarul de vis-a-vis Cum trece toamna în iarna care vine Alungând clipele albastre în nostalgii Și anotimpul în iubirea pentru tine. Al.Florin Țene Referință Bibliografică: Poezii de Al.Florin Țene / Al Florin Țene
POEZII DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1331 din 23 august 2014 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1408766607.html [Corola-blog/BlogPost/376482_a_377811]
-
el și să-i care de colo până colo, ba la Ada-Kaleh, ba la Turnu Severin, ba pe la sârbi ... Ei bine, de acolo, de la sârbi, i s-a cășunat lui în cele din urmă să-și aducă nevastă. I-a căzut lui cu tronc aia și basta! Ca să vezi ce ți-e și cu destinul omului!... Era unica fată a unui bogătan din Pojarevăț. Frumoasă și ea, frate!... Phuuu!... Am cunoscut-o îndeaproape puțin mai târziu. Avea ceva straniu femeia asta
MEDEEA DE PE ISTRU (2) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 564 din 17 iulie 2012 by http://confluente.ro/Medeea_de_pe_istru_2_dan_florita_seracin_1342536751.html [Corola-blog/BlogPost/366788_a_368117]
-
Avender de s-a declanșat o asemenea explozie, nu știu. Cineva mi-a spus ulterior că poate pregăteau să arunce trotil în șalupa urmărită, s-o facă praf cu tot cu ocupanții din ea. Secunde bune după explozie nu mai conteneau să cadă în Dunăre, ca după un foc de artificii, bucăți arzânde din barca sfărâmată. Cealaltă barcă a încetat urmărirea și cei dintr-însa au început să caute rămășițele omenești, înainte de a fi înghițite de ape. Am vrut să le ofer și
MEDEEA DE PE ISTRU (2) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 564 din 17 iulie 2012 by http://confluente.ro/Medeea_de_pe_istru_2_dan_florita_seracin_1342536751.html [Corola-blog/BlogPost/366788_a_368117]
-
așa, ca într-o străfulgerare a minții, s-o întreb dacă nu fusese fratele ei un tip înalt, cu statură atletică, purtând el barbă ... Da, da, mi-a confirmat grăbită, l-ați cunoscut pe Sașa cumva?... Și atunci mi-a căzut fisa. O fisă grea ca plumbul. Individul acela voinic, vikingul care se ținea în picioare la prora bărcii navigând bezmetică, omul dezmembrat sub ochii mei, de i-au strâns însoțitorii părțile corpului risipite în apă, fusese frate-său!... Cucaras tăcuse
MEDEEA DE PE ISTRU (2) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 564 din 17 iulie 2012 by http://confluente.ro/Medeea_de_pe_istru_2_dan_florita_seracin_1342536751.html [Corola-blog/BlogPost/366788_a_368117]
-
închisă într-un ospiciu!... Apoi, eliberată de acolo, întâmplarea a făcut că l-a întâlnit, prin intermediul ei, pe fratele Anicăi, tocmai rămas văduv ... . Atunci când lemnăria popicăriei începuse să se dezmembreze, frânturi din ea luând calea largului mării, când asupra noastră căzuse brusc un soi de întuneric sfâșiat de fulgere, aproape tot atât de dese ca primele picături de ploaie, se auzise o voce întrecându-se cu vuietul stihiei: Istrate, unde mama dracului ești, Istrate?!... În lungul plajei pustii, cu nisipul răscolit, ținându-și
MEDEEA DE PE ISTRU (2) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 564 din 17 iulie 2012 by http://confluente.ro/Medeea_de_pe_istru_2_dan_florita_seracin_1342536751.html [Corola-blog/BlogPost/366788_a_368117]
-
că asist la o piesă de teatru, vizionez o expoziție de pictură sau fotografie, ori pur și simplu mă plimb braț la braț cu dorul, pe străzile orașului. Da, merită să călătorești prin toamnă, pentru a descoperi frumusețea frunzelor ruginii căzute precum fulgii de nea, prin parcurile Iașului. 5 noiembrie 2014. Virgil Stan Referință Bibliografică: Călătorind prin toamnă / Stan Virgil : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1739, Anul V, 05 octombrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Stan Virgil : Toate Drepturile
CĂLĂTORIND PRIN TOAMNĂ de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1739 din 05 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1444058191.html [Corola-blog/BlogPost/347152_a_348481]
-
șahului. Stătea mult în cameră pentru a citi, dar și ieșirile în natură erau tot mai numeroase. Își vedea iar chipul imaculat în apele râului și a simțit că are din nou speranță în viitor. Peste un timp, Rashia a căzut la pat. Nu se știa foarte bine ce are, dar medicul i-a prescris repaus și o cură cu niște ceaiuri din plante. Prințesa a zăcut astfel câteva săptămâni. Furios, la un moment dat șahul a intrat în încăperea Sorayei
O NOUĂ ŞEHEREZADA de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 by http://confluente.ro/mihai_iunian_gindu_1480734635.html [Corola-blog/BlogPost/350222_a_351551]
-
care avea să-i ofere un moștenitor pentru regatul său. Iar Soraya a rămas la palat, în calitate de confidentă și ajutor cel mai de preț al Rashiei, pentru mult timp. Astfel, regatul nu a fost distrus, dar necugetatul său stăpân - da, căzut, fatal, victimă a propriilor sale pasiuni. Ceea ce arată că cel mai de temut dușman al oricărui om, oricât de puternic, acel dușman care nu poate fi învins se află acolo unde este căutat de obicei cel mai puțin - în el
O NOUĂ ŞEHEREZADA de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 by http://confluente.ro/mihai_iunian_gindu_1480734635.html [Corola-blog/BlogPost/350222_a_351551]