11,853 matches
-
2-1, Partizan Belgrad - Dinamo București 3-1. Vineri, 17 septembrie l Comisia de disciplină a Federației Române de Rugby l-a suspendat patru etape pe stelistul Marius Tigora, care a fost eliminat în meciul Steaua - Minerul Lupeni (93-8), după ce și-a călcat un adversar pe figură. Programul competițiilor sportive l După un debut dezastruos (21-45 cu Silcotub Zalău, în deplasare) în etapa a doua a Ligii Naționale de handbal feminin, Universitatea Timișoara va evolua în fața propriilor suporteri, având-o ca adversară pe
Agenda2004-38-04-Sport () [Corola-journal/Journalistic/282900_a_284229]
-
dintre cele mai bune handbaliste din Liga Națională se vor transfera în străinătate. Echipa ce se confruntă cu cele mai importante plecări este Rapid C.F.R. București, care va rămâne aproape sigur fără trei jucătoare de bază. Pe urmele echipei feroviare calcă „U“ Jolidon Cluj, „U“ Remin Deva, Oltchim Râmnicu Vâlcea, Selmont Baia Mare, Rulmentul Brașov și C.S.M. Sebeș. Principalele destinații sunt Franța (unde în prima ligă evoluează 18 românce), Spania (12) și Ungaria (8). pronosport Pronosticurile redacției AGENDA pentru concursurile Pronosport din
Agenda2004-28-04-Sport () [Corola-journal/Journalistic/282640_a_283969]
-
catolici și ortodocși să se poată împărtăși împreună la aceeași Sfântă Masă“. Audiențe la Suveranul Pontif Potrivit canoanelor, episcopii catolici se prezintă o dată la cinci ani la Sf. Părinte pentru o dare de seamă cu privire la activitatea desfășurată și pentru a călca pragul Bazilicii San Pietro. Cea mai recentă vizită „ad Limina Apostolorum“ a Conferinței Episcopilor Catolici din România ( C.E.C.R. ) a avut loc la Vatican în perioada 24 februarie- 1 martie a.c. Cu această ocazie, episcopii romano-catolici și greco-catolici din țara noastră
Agenda2003-14-03-a () [Corola-journal/Journalistic/280878_a_282207]
-
plin de energie și de tandrețe. Curaj, nebunie? Cel mai scump vis al omului bun și de treabă care este Adriana Trandafir este să-și vadă copiii împreună, acasă. Până atunci, acasă, Adriana Trandafir e un om aproape obișnuit: spală, calcă, gătește și pune niște murături delicioase! Interzisă la TV De curând, Adriana Trandafir a fost amfitrioană de suflet a showului în care „Miliardul de la Agenda“ a ajuns la norocoșii cititori ai săptămânalului nostru. Și-a pus atâta suflet în a
Agenda2003-14-03-c () [Corola-journal/Journalistic/280880_a_282209]
-
semantice jucăușe pe care le-am remarcat încă din clipă când am deschis cartea reprezintă doar flăcările de deasupra comorilor. Nașterea, dragostea, moartea Să citim, de pildă, cu atenție scurtul poem șarpele boa prin paradis: "Esență femeii se concentrează/ în călcai. Suntem atrași de acest fruct,/ demult căzut, ca de-o bulboana cosmică./ Nu frumusețea formei ne absoarbe,/ ci pofta iminentei mușcături./ Bărbatul se târaște în urmă femeii/ că șarpele boa prin paradis." Cu toata aparentă să de discurs dezinvolt, poemul
Poet român, afirmat la sfârsitul secolului XX by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17691_a_19016]
-
dezinvolt, poemul are un dramatism sfâșietor, "rusesc", evocând dependența iremediabila și umilitoare a bărbatului de femeie. Esență femeii se concentrează nu în cap, nu în viscere și nici măcar în sex, cum și-ar fi imaginat un poet minor, ci în călcai, care este mai teluric decât oricare altă parte a corpului și care îl obligă pe "vânător" să se târască pe pământ, ca un șarpe. Privirea poetului străbate repede valurile care acoperă povestea iubirii, dar nu dintr-o banală dorința de
Poet român, afirmat la sfârsitul secolului XX by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17691_a_19016]
-
e firesc!". Sau o dezamăgire existențiala: "Păcat că nu văzui Dinescul, dar așa fu să fie. Păcat pentru mine, ca pe el nu-l interesa desigur decît folosul. Auzii însă că-și aranja pînă în urmă interesele și nu mai calcă prin Colonia". Ori această mostră a polemicii cu Marin Preda, în premieră: "Mă bucur nespus că vrei să ațe ieiă de Delirul și revista "Dialog" te întîmpină cu lauri în acest sens. Eu insumi ăm-am luată de Preda, inclusiv de
EPISTOLELE MARELUI EXPERT by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17710_a_19035]
-
că fascismul (cu toate variantele lui, inclusiv legionarismul) a fost un fel de isterie colectivă, declanșată din senin. În realitate, chiar dacă n-a reprezentat doar o reacție la comunism, fascismul a însemnat și așa ceva. Va rămâne veșnic o enigmă de ce calcă Z. Ornea în vârful picioarelor ori de câte ori se apropie de acest subiect. Cititorul care rescrie fiecare carte Volumul cu titlul Portrete este o culegere de articole, publicate inițial, în ultimii trei-patru ani, în periodice (și în primul rând în România literară
DOUă CăRTI DE Z. ORNEA by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17742_a_19067]
-
admirație pe care îndrăznesc s-o cred reciprocă, manifestată prin cronicile la cărți pe care ni le-am consacrat unii altora. Între București și Cluj sînt cinci sute de kilometri. Am fost la Cluj adesea, de prin 1958, cînd am călcat prima oara în orașul lui Blaga, cu prilejul unui simpozion studențesc. N-aveam cum să știu pe atunci de Ioana și Liviu, elevi încă, nu stiu la ce liceu, nu stiu daca măcar clujean. Ulterior, desigur, la Cluj ori la
O simplă amintire by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17757_a_19082]
-
confortabile, el critică sever creștinismul în varianta românească, socându-le pe gazde. În mod special îi stigmatizează pe conducătorii bisericii ortodoxe: "știți, voi, copii ce specimene au fost ierarhii ăștia, striviți sub vestmintele lor grele, orientale. Amețiți de mirosul de tămâie, călcau greoi și fără simțire pământul gingaș al patriei, spunând că-l apară, când în realitate erau primii care-l trădau ca sa-si umple mai bine burtă." Tot profesorul Bălan este cel care introduce în român o a doua istorie, aceea
UN MARE SCRIITOR SOLITAR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17760_a_19085]
-
ieșea în plină/ noapte sub luna/ arată cu degetul golul și cîntă// precis era un cîntec din spatele/ portativului// zgomote de aur strigă/ marele imperiu își retrage tentaculele/ și ar trebui să se retragă și carnea/ și doar sînge pre sînge călcînd" (sînge pre sînge călcînd). Marginea devine obsedanta că un factor vital al afirmării de sine a poetului. Pornind de la zeroul nonexpresivităti, eul specific al acestuia aspiră spre margine că spre o ideală autodefinire: "pentru început pot să-ți spun/ în
Retragere si expansiune by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17761_a_19086]
-
sub luna/ arată cu degetul golul și cîntă// precis era un cîntec din spatele/ portativului// zgomote de aur strigă/ marele imperiu își retrage tentaculele/ și ar trebui să se retragă și carnea/ și doar sînge pre sînge călcînd" (sînge pre sînge călcînd). Marginea devine obsedanta că un factor vital al afirmării de sine a poetului. Pornind de la zeroul nonexpresivităti, eul specific al acestuia aspiră spre margine că spre o ideală autodefinire: "pentru început pot să-ți spun/ în cunoștință de cauză/ că
Retragere si expansiune by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17761_a_19086]
-
unui biet cal;/ curcubeul pe hainele tale/ pătează orgoliul muntelui la orizont" (Dialog). În sînul materiei suverane sînt acceptate tot soiul de relații, de la cele pur analogice pînă la cele de ordin simbolic: Ca un prag pus anume să fie călcat/ stă frînghierul dormind/ la rădăcina stejarului,/ că însuși semnul odihnei/ din care nu mai iese nicicînd/ și primește drept firească inima/ un cărăbuș de piatră.// Că un prag pus anume/ stă el dormind/ că însuși semnul odihnei/ cu drept firească
Retragere si expansiune by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17761_a_19086]
-
rostește cu dificultate consoana "r" i se propun versuri în care tocmai această abundă. Din rîndul probelor mai generale - singurele relevante pentru ierarhia dificultăților limbii - cîteva sînt mai cunoscute în română, fiind reproduse (cu variantele normale) în diverse culegeri: "Capră calcă piatră/ Piatră crapă-n patru"...; "Bou breaz bîrlobreaz/ Din boii bîrlobrezenilor...". Dificultatea stă în general în a rosti grupuri fonetice care cer mișcări articulatorii mai complicate și mai ales in repetarea lor la distanță mică, cu cîte o ușoară variație
Încurcături de limbă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17832_a_19157]
-
de față, nici unul dintre cei denunțați drept semnatari ai documentului n-a recunoscut c-ar fi avut măcar știre de el. Și atunci? Cum își permite un personaj a cărui principala menire e să vegheze la respectarea legilor să le calce cu cinism în picioare? Fie că dl Constantinescu nu a citit Declarația cu pricina, și atunci înseamnă că e o simplă marionetă în mîna unor forțe obscure, fie a citit-o, și atunci e un provocator josnic. Cum altfel să
Jogging în tara "Scrisorii pierdute" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17824_a_19149]
-
fiul său. Alcandre magicianul ridică valul: a fost teatru, a fost iluzie! Am facut o vrăjitorie-regie, iar fiul Clindor este unul dintre actorii trupei. Pridamant, că foarte mulți dintre contemporanii noștri, nu înțelege ce este teatrul și lumea lui. Îi calcă în picioare valorile, nu are acces la magie! Traducerea dramaturgului Horia Gârbea și versiunea scenica a lui Alexandru Darie dau un ritm alert piesei și, implicit, spectacolului. Nu este prima colaborare între ei. Au lucrat și la Mephisto. Jocuri de
Aripa lui Strehler by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17816_a_19141]
-
să se repete și azi și că noile ăscoliă postmoderniste să nu observe că au în Ilie Purcaru un precursor strălucit și în bunica Beps o strămoașa adesea mult mai tanara și mai ăvieă decat nepoții și strănepoții ce-i calcă pe urme." * În pagina 12, e publicată o parte a unui interviu în serial cu Petru Dumitriu. (În paranteză fie spus, românul acestuia Vîrstă de aur sau Dulceața vieții - ale cărui capitole au fost publicate în 1959 în cîteva reviste
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17821_a_19146]
-
dracului acasă, cu holearca în ispol. Sampanskaia se bea și se bea prin solitóri. Că se numesc Ane (Vai, sireaca Ana lui Manole!...), limbriceni și alți ciomani, sfoiági se cheamă. Adică domn^ Pacepa.s...ț În timpurile cand vătaful își calcă juruința, rumânii se vlădiceau după tocmeala locului, orice s-ar spune. Țară castiga numai din turism cinci miliarde de dolari anual și încă opt-zece din export. Se văsneseau sălașe pentru amărăsteni, poduri peste Dunăre, hidrocentrale, irigații, orașele își schimbau față
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17821_a_19146]
-
mulți prieteni și colegi - pe-atunci eram student la Drept - ne-am dus la "Tineretul Liberal", cu sediul în vecinătatea casei mele. Șeful, Mihail Fărcăsanu, m-a întrebat cum mă cheamă și mi-a spus că se bucură că-i calc pe urme tatălui meu, un liberal convins. I-am răspuns că n-aș vrea să fac politică, ci doar țin să dau o mină de ajutor la ce se întîmplă. Fărcăsanu a rîs și... așa a decurs aderarea mea la
Ion IOANID: "în închisoare libertatea era mai mare decât afară" by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/17833_a_19158]
-
Iată cum din teroare pianul spală rufe/ și sar din pieptul nostru cameleoni de preț,/ iată cum scoate limba ceasul zvârlit în tufe/ că vipera aprinsă de fiere și dispreț, // iată cum umblă foamea prin cântec că o mamă / cum calcă pacea beata pe morții din transei,/ o mană scoate-n ceruri un înger de reclamă/ o altă zvârle molimi pe turmele de miei." (Actorul) Poezia lui Mircea Dinescu este plină de imagini ale degradării. Tot ceea ce era considerat cândva sublim
Poetul care acuză by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17888_a_19213]
-
ieftin, Păunescu a sesizat că în astfel de localități de care politicienii își păzesc tălpile pantofilor de lux există un potențial demn de exploatat. Nu țin minte ca prin Salonta, Buzău, Vaslui, Turda, Babadag, Ineu, Reghin sau Urziceni să fi călcat picior de liberal sau țărănist, ba chiar de udemerist, altfel decât în goana cu aspect de farsă numită "campanie electorală". Lăsați în voia sorții de o clasă politică iresponsabilă, locuitorii micilor orașe sunt prizonierii aventurierilor de tot felul. În astfel
Fanții catodici by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17190_a_18515]
-
Ca printr-un puternic schelet,/ Și se vede din depărtare/ Cum își desfac ei trupul dinadins/ Să li se scurgă icrele în mare.// Nu vă-ngroziți cînd pietrele trosnesc,/ Și dacă vi se rup de sub picioare,/ Ca oasele de pește călcate din greșeală,/ Să știți că vă aflați lîngă izvoare" (Sturionii). Peisajul funebral e uneori scufundat în melosul îmblînzitor, eminescian, doar părelnic domolit de acesta, vădindu-se cu atît mai terifiant cu cît se prezintă pus în surdină: "Ca ochiul moartei
Poezia Ilenei Mălăncioiu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17193_a_18518]
-
ori, e un duh, un strigoi care adastă la granița imprecisă dintre cele două lumi: "Parcă sîntem copii și te-aștept și nu vii/ Să jucăm baba-oarba și eu știu că-ți plăcea/ Și mă tem că în drum ai călcat din greșeală/ Peste aburul morților dintr-o vîlcea.// Dar oricît mă tem și oricît te chem/ Tu te-ai făcut abur și m-aștepți să vin/ Să descînt tot eu pe numele tău/ Și să mai încerc să te scap
Poezia Ilenei Mălăncioiu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17193_a_18518]
-
ai făcut abur și m-aștepți să vin/ Să descînt tot eu pe numele tău/ Și să mai încerc să te scap de chin" (Ritual). Cruzimea revine, în stadiul său de concretețe materială, cînd poeta, bolnavă fiind, dorește a fi călcată de un urs fabulos: Apoi să vină vindecarea, să ies din iarba tăvălită/ Și să-mi mai simt o vreme trupul înfierbîntat de pașii grei,/ Iar ursul să se-ndepărteze, călcînd încet peste pămînturi/ De parcă-ar merge mai departe pe
Poezia Ilenei Mălăncioiu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17193_a_18518]
-
concretețe materială, cînd poeta, bolnavă fiind, dorește a fi călcată de un urs fabulos: Apoi să vină vindecarea, să ies din iarba tăvălită/ Și să-mi mai simt o vreme trupul înfierbîntat de pașii grei,/ Iar ursul să se-ndepărteze, călcînd încet peste pămînturi/ De parcă-ar merge mai departe pe umerii unei femei" (Ursul). Caracteristic însă, iubitul prezumat are constituția unui spectru: " Apoi începe și el să mă cheme,/ Pe numele mic, și mi-e frică să strig,/ Aurelian, împăratule dă-
Poezia Ilenei Mălăncioiu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17193_a_18518]