550 matches
-
verticale, iar din spatele scenei un val năvălește cu putere, luându-i În brațele sale pe instrumentiști. Sala se umple cu apă. Violoncelele plutesc ca niște sicrie cu trup de femeie, cele trei tromboane se scufundă lent, În formație, cu grația căluților de mare. Sub apă, omul cu talgerele Își agită brațele, Încercând inutil să apropie cele două tipsii, ca o pasăre care plutește printr-un aer vâscos. — Interesant. Continuă. — Atât. După aceea mă trezesc plângând. Nici măcar În vis nu pot merge
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
pe Clint, trimițându-l În locul lui. Din acest moment, Hollywoodul Îl recunoaște drept noul erou al filmelor de acțiune. Sub numele de Brent Westwood, joacă În seria XXX Thirty Harry și regizează câteva westernuri pentru copii, din ciclul Aventuri pe căluțul de lemn. Primește o scrisoare de la Clint Eastwood, În care acesta Îl imploră să se Întoarcă, Întrucât soacra și soția Îl chinuiesc cumplit, obligându-l să-și vadă filmele. Acceptă un rol din viitor, Într-o peliculă apocaliptică, În care
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
șeful. Într-o zi, la prânz îi spune lui Kenan: - În pauză, ce-ar fi să mergem peste drum?! în paranteză canal. Am văzut niște nuci în depărtare... vreau să fac diseară dulceață! Am aflat că este grozavă! - Este nemaipomenită, căluțul abia așteaptă... la drum! îi răspunse nerăbdător Kenan. Și astfel au plecat în zarea zărilor blazate, iar când au ajuns la destinație lui Kenan, neînsurat, nu îi ardea de nuci: - Eu mă culc! își face semnul drept credincioșilor și se
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
repede să se alăture conversației din cealaltă parte a încăperii. Între timp, sus, în camera copiilor sunt alți doi membri care vor avea un rol în istoria familiei. Roddy și Hilary, de nouă și șapte ani, s-au plictisit de căluțul de lemn, de trenulețul electric, de setul de ping-pong, de păpuși și marionete. S-au plictisit de încercările de a o trezi pe bona Gannet, gâdilând-o sub nas cu o pană. (Pana respectivă aparținuse anterior unei vrăbii pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
grăjdarilor să le dea drumul pe rând, ca să poată galopa spre linia de start, să-i vadă toată lumea. Abia ajunseseră la start, că și bătu gongul și Îi văzui dincolo de peluză, cum pornesc toți deodată la grămadă, de parcă erau niște căluți de jucărie. Îi urmăream cu binoclul și Țarul era mult În spate, ritmul fiind dat de un murg care era În frunte. Goniră prin fața noastră și apoi ocoliră pista; când trecură din nou prin fața noastră, Țarul era tot În spate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
Să te ajut să urci în căruță, Toadere? Lasă că am să încerc singur - a răspuns Toaibă, opintindu-se din greu să urce. După ce Maranda a scos căruța în drum, i a cerut hățurile: Ia să văd eu cum merge căluțul nostru. De mult n-am mai mânat un cal. 93 După ploaia de alaltăseară, drumul era greu, dar calul, odihnit și bine hrănit, mergea fără dificultate... Ajunși în târg, au găsit cabinetul doctorului știut de Maranda și au coborât. Doctorul
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
lucru cu paharul, a vorbit, ca pentru sine: Măi! Când îi să ai noroc... ai! Când îi să nu-l ai, nici șapte babe nu ți-l pot aduce. Uite cum fulgeră afară. Acușica începe să toarne ploaia, iar tu, căluțule stai în colibă boierește. Nici nu-ți pasă că în jur îi potop. Ce tot vorbești de fulgere și ploaie, Toadere? Dacă ar fulgera s-ar auzi și tunând. Da’ nu se aude nici musca. Când am intrat eu în
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
Toaibă l-au năpădit gânduri și gânduri... Întâi s-a gândit la zbuciumul bietului cal ca să scape de urgia focului. Apoi cine știe pe unde aleargă încă îngrozit? Cel mai tare îl durea faptul că nu-și va mai vedea căluțul niciodată. Sub apăsarea acestor gânduri își turna pahar după pahar. La o vreme, a ieșit până în prag, să se mai dezmorțească și să dea de mâncare orătăniilor care cârâiau și cotcodăceau de zor în cotețul rămas încă închis... Tocmai deschidea
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
încă închis... Tocmai deschidea portița de la coteț când i s-a părut că aude sforăit de cal. A tresărit și a privit în jur clipind des, ca să-și alunge vedenia care îi cuprinsese închipuirea... I s-a năzărit că bietul căluț se afla dincolo de poartă, așteptând să i se deschidă. A privit cu mare atenție spre poartă, dar dincolo de ea sufla doar vântul prevestind vreme rea. Când s-a întors cu grăunțe pentru orătănii și le arunca chemându-le la „masă
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
roților pe pietrele cubice ale caldarîmului nu se mai auziră. Era duminică; mîncai ceva pregătit de doamna Pavel din ajun și-mi făcui o cafea. - Pămînt de flori... Pămînt de flori! În urechi Îmi răsuna vocea căruțașului fără clienți, cu căluțul obosit de hamuri și povara pe care-o trăgea după el. Deodată podelele camerei alăturate scîrțîiră și prin ușa uitată deschisă, Keti apăru În prag zîmbind, Îmbrăcată cochet Într-o rochie lungă, de culoare albastru-Închis, asemeni uniformelor școlărești pentru fete
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
penele porumbeilor s-ar putea să fie de la îngerașii care se zbenguie noaptea, când nu-i vede nimeni) ; viața cu Copilul care-mi spunea în fiecare seară, înainte de culcare, că sunt un Căluț-de-mare (și de fiecare dată era altul - de la căluț de globuri la căluț bomboniu, de la căluț de puf, de catifea, la căluț de nori, de sclipici, zburător sau mai știu eu cum); Copilul care cânta tare în autobuz cântece în engleză și franceză, n-avea treabă, eu încercam să
Poveşti cu scriitoare şi copii by Simona Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1778]
-
putea să fie de la îngerașii care se zbenguie noaptea, când nu-i vede nimeni) ; viața cu Copilul care-mi spunea în fiecare seară, înainte de culcare, că sunt un Căluț-de-mare (și de fiecare dată era altul - de la căluț de globuri la căluț bomboniu, de la căluț de puf, de catifea, la căluț de nori, de sclipici, zburător sau mai știu eu cum); Copilul care cânta tare în autobuz cântece în engleză și franceză, n-avea treabă, eu încercam să mă scuz, cânta tare
Poveşti cu scriitoare şi copii by Simona Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1778]
-
de la îngerașii care se zbenguie noaptea, când nu-i vede nimeni) ; viața cu Copilul care-mi spunea în fiecare seară, înainte de culcare, că sunt un Căluț-de-mare (și de fiecare dată era altul - de la căluț de globuri la căluț bomboniu, de la căluț de puf, de catifea, la căluț de nori, de sclipici, zburător sau mai știu eu cum); Copilul care cânta tare în autobuz cântece în engleză și franceză, n-avea treabă, eu încercam să mă scuz, cânta tare de tot și
Poveşti cu scriitoare şi copii by Simona Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1778]
-
când nu-i vede nimeni) ; viața cu Copilul care-mi spunea în fiecare seară, înainte de culcare, că sunt un Căluț-de-mare (și de fiecare dată era altul - de la căluț de globuri la căluț bomboniu, de la căluț de puf, de catifea, la căluț de nori, de sclipici, zburător sau mai știu eu cum); Copilul care cânta tare în autobuz cântece în engleză și franceză, n-avea treabă, eu încercam să mă scuz, cânta tare de tot și poate deranja ; Copilul care venea seară
Poveşti cu scriitoare şi copii by Simona Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1778]
-
erau colorate. Fiecare sat de jucărie avea un Moș de jucărie. Dar cel din satul acesta era și el acum cenușiu, ca și jucăriile din sacul lui cenușiu, și globulețele, și brăduțul - nici măcar Crăciunul nu mai era o sărbătoare frumoasă. Căluții de lemn, care au dat o raită prin sat, au văzut că numai căsuța lui Pinocchio păpușa de lemn - mai era colorată. Și au dat sfoară în tot satul de lucrul acesta. Atunci s-au dus cu toții la el și
Poveştile mele de pe vremea când nu ştiam să scriu by Drago ş -Sebastian Meri ş ca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91582_a_92386]
-
trebui să-și sărute nevasta, cel puțin pe ea, dar își opri dorința, ca nu cumva să tragă a rău sau să o sperie mai mult. Ieșind, făcu mai slab: ― Rămâneți sănătoși! În fața postului de jandarmi era căruța cu doi căluți a lui Lupu Chirițoiu. Învățătorul întrebă cu o tresărire: ― Încotro, moș Lupule? ― Nu știu, dom' Nică! răspunse bătrânul. Mi-au poruncit dumnealor să viu cu căruța și cu merinde pentru cai și a trebuit să viu! Plutonierul Boiangiu îl aștepta
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
același lucru... Atunci când zici să plecăm? ― Cât mai repede! așa-mi sună ordinul! spuse plutonierul. Dacă însă vrei să-ți aducă ceva de acasă, mai putem zăbovi vreo oră, dar mai mult nu, căci până la Pitești e cale lungă și căluții lui moș Lupu... ― Foarte bine... Întrerupse învățătorul, căutând să păstreze o ținută demnă, mai cu seamă simțind că începea să se clatine. Auziși, tată, porunca?... Acu du-te degrabă și dă întîi drumul copiilor acasă, că i-am lăsat singuri
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
plac, afară de clădirea principală, pe care Gogu Ionescu o restaurase acum câțiva ani și o rezervase pentru el și soția sa. Platamonu întrebuința numeroasele acareturi de aici mai mult ca magazii și depozite. Grajdurile și cotețele stăteau aproape goale. Un căluț pentru îngrijitorul conacului, Dumitru Chiliei, o vacă de lapte, câteva păsări, ca să aibă boierii, când vin pentru câteva zile sau măcar pentru trebuințele imediate. Dacă stau mai îndelung, arendașul se îngrijește să trimită de la Gliganu completările necesare. În toată hărăbaia
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
am mai putut să cumpărăm cu ei niște cratițe de inox... Hei, strigă apoi, ține-te bine, pornim ! Fata se prinse de bară cu amândouă mâinile, adăpostindu-și geanta în poală. Râse, dându-și capul pe spate, și chiui când căluțul începu să salte. Cu basmaua înnodată de două ori sub bărbie, avea o față care parcă te privea dintr-un cerc decupat în zid. Nasul mic, cu vârful bont, parcă neterminat, buzele rotunde care, puțin strânse, ar fi încăput în
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
Abia după câteva ture, Petrache își dădu seama de potriveala gleznelor și a brațelor ei. Aurica dansa în ritmul muzicii care se auzea ca o flașnetă. Mai continuă câteva clipe și după ce călușeii se opriră. Poate că aștepta ceva, pe căluțul ei, legănându-și capul și înălțând umerii, când unul, când celălalt, și atunci Petrache se încu metă, întinse brațele și o luă de subsuori. Fata chicoti, stătură așa, câteva clipe, îmbrățișați, obrajii li se lipiră, dar bărbatul nu mai știu
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
împing spre patul bolnavului. Își numește tatăl o pacoste și o dată îndrăznește chiar să-i strige: „Hei, om gol pe dinăuntru!“, Trage de cearșafurile lui Hsien Feng și aruncă în el cu perne. Vrea să se joace de-a „Călărește căluțul“ cu cel aflat pe moarte. Nu există nici măcar o fărâmă de compasiune în trupul lui micuț. Îl plesnesc pe Tung Chih. Timp de o săptămână, în loc să-l las cu Nuharoo, îmi petrec timpul cu el, observându-l. Descopăr cauza relei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
contra turcilor din secolul al XV-lea, un fel de epopee crudă: "Valahii nu își pierduseră încă dorința de a lupta. Pe vreme de pace, ei se antrenau la vînătoare, gîndindu-se la război. Cavaleria lor era întotdeauna renumită. Urcînd pe căluții sprinteni ca vîntul și iuți ca trăznetul, ei treceau peste rîuri și torente, și, netemîndu-se deloc de dușman, îl hărțuiau din toate părțile, dispărînd într-o clipă și apărînd în alt loc la fel de repede. Armele lor erau arcul, lancea, sabia
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
măi Ilie, ce mă tot fereai? Să nu calc pe coadă o idee de cal? Ilie: (calm) Ești prost. Prost și vulgar. Ștefan: Bun, frate, de acord și cu asta... dacă-i convingerea ta. Rămîi la ea, dar renunță... la căluț. Ilie: Dacă e nevoie să renunț la ceva, are cine să mă convingă. Ștefan: Măi, Iliuță, mă rugai de-o pilă... Am eu un doctor care cică face minuni. Vorbesc eu cu el. Mina: Ștefane, te rog să încetezi. Ilie
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
utilizată de J. Verne și constă în atenuarea caracterului indescifrabil al unei nomenclaturi științifice prin diferite procedee: adăugarea la nomenclatura indescifrabilă a unui predicat (adjectiv, apoziție, relativă...) cu rol de clarificare: (33) Am observat [...] placenii cu valve mici și inegale [...] căluți de mare zburători, [...] pești-porumbei cu coada acoperită de numeroase inele solzoase. J. Verne, p. 198 adăugarea la nomenclatura indescifrabilă a unui predicat comparativ/metaforic sau de reformulare, considerat ca făcînd parte dintr-un fond de cunoștințe comune: (34) [...] mai erau
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
amestec dintre elemente cosmice și antropomorfice, cu rol apotropaic (figuri stilizate ale strămoșilor, ochiul, palmele deschise, șarpele casei, însemnele astrale soarele, luna, stelele, cai solar), sintetizate foarte bine într-un cântec popular: "ridicai bordei în soare / cu mânuțe de-nchinare, / cu căluți de apărare / cu stele de luminare, / cu ochi de înfățișare, / pe fruntarii de pitvoare." 83 Puterea magică a omului, de a însufleți casa, de a-i da viață din viață proprie, este reflectată și în poezia populară din Bucovina, elementele
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]