3,031 matches
-
conduc la sensul înnoirii creștine veșnice. Învierea Domnului Hristos a devenit Chemarea și Alegerea tuturor creștinilor nemuritori. Învierea lui Hristos este țelul suprem al omenirii, cum spunea și purtătorul luminii lui Hristos, Sfântul închisorilor-Valeriu Gafencu: „Eu consider că țelul de căpetenie al vieții noastre trebuie să fie Învierea. Tot ce facem noi în această viață trecătoare trebuie să fie o permanentă pregătire pentru ziua Învierii creștine, când oamenii și neamurile se vor înfățișa înaintea judecății supreme, cu faptele lor bune și
PRIMĂVARA ÎNFLORITĂ ÎN LUMINA ÎNVIERII DOMNULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2298 din 16 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379269_a_380598]
-
lua locul în Ținutul Geto-Dacilor și al Uriașilor, laolaltă cu slugile lor, născuți în corturi și din colb de copite. Astfel, din Gheena Iadului cel Adânc și Întunecat, s-a născut un duh malefic, numit Vrăjmașul Negru, ce a devenit căpetenia Îngerilor Căzuți. Acest duh, era înconjurat de toți criminalii, setoși de sânge din stirpe divină, iar slugile lui fidele erau toți cei care fuseseră născuți din păcat, laolaltă cu sodomiștii și gomoriștii. Prin tertipuri, înșelăciuni și minciuni, Vrăjmașul Negru, a
LEGENDA LUI GETIC- COPILUL CU INIMĂ DE AUR de ARON SANDRU în ediţia nr. 1907 din 21 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369150_a_370479]
-
după Matei. Dar de ce tocmai acum s-a cutremurat Ierusalimul, că doar și în alte dăți sau momente apariția lui Iisus Hristos era însoțită de minuni și semne cerești? Textul evanghelic ne face să credem că, de fapt, fariseii și căpeteniile sunt cei care s-au cutremurat! Iar nu din cauza pildelor, vindecărilor sau tămăduirilor lui Iisus Hristos, ci din aceea a entuziasmului popular cu care a fost întâmpinat. Sufragiul mulțimii, al necăjiților, oropsiților, leproșilor, ologilor, săracilor, dezmoșteniților sorții, al celor străfulgerați
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR [Corola-blog/BlogPost/362092_a_363421]
-
să fie neînfrânați. Și el poate nu numai să se înfățișeze pe sine că ascultă de Evanghelia lui Iisus Hristos și de cei ce o vestesc pe ea; dar el poate, de asemenea, să supună Bisericii lui Iisus Hristos și căpeteniilor ei pe cei ce nu vor să asculte de ea. Și aceasta nu numai prin puterea și slobozenia pe care a dobândit-o de la Dumnezeu, dar poate să devină pildă pentru cei supuși lui și mai prejos de el în
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR [Corola-blog/BlogPost/362092_a_363421]
-
să asculte de ea. Și aceasta nu numai prin puterea și slobozenia pe care a dobândit-o de la Dumnezeu, dar poate să devină pildă pentru cei supuși lui și mai prejos de el în toate faptele bune. Căci devin asemănători căpeteniei lor cei supuși și conduși de aceasta. 5. Așadar este nevoie de osteneală și de silință și de luare aminte din partea tuturor, dar nu de la toți deopotrivă. Căci pentru aceia ce se află în slăvire, în bogăție și în cârmuire
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR [Corola-blog/BlogPost/362092_a_363421]
-
pe care o avem și fericita apropiere de Mirele cel duhovnicesc. Așa precum, înainte de patima Sa cea mântuitoare, nu numai poporul își așternea veșmintele înaintea Domnului Care intra în Ierusalimul cel de jos, dar și cei ce erau cu adevărat căpetenii ale neamurilor, adică Apostolii Domnului, tot astfel și noi, cârmuitori și cârmuiți, să așternem veșmintele noastre înnăscute, adică trupul nostru și dorințele acestuia, înaintea Duhului nostru Iisus Hristos. Iar aceasta nu numai ca să ne învrednicim să vedem și să ne
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR [Corola-blog/BlogPost/362092_a_363421]
-
de legionari, Marcellus și abia dacă s-au mai întors vre-o zece mii la Roma! Acest război a fost, după cum a spus ilustrul Cicero, nulla causa (fără nici o justificare). Dar e adevărat că Crassus a fost trădat de Ariamnes o căpetenie arabă care l-a atras în deșert unde Surena îi aștepta. -Cunoașteți bine faptele mărite guvernator! -Oh! Nu cunosc decât implicațiile acestei bătălii, Marcellus. În urma morții lui Crassus, Iulius Cezar și Gnaeus Pompeius au ajuns la luptă fățișă. Dar ce
ANCHETA.(FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A TREIA- AL SAPTELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378610_a_379939]
-
și idei deja bine cunoscute lui. Cum se știe, sîntem la începutul unei lupte fratricide, Arjuna, șeful unei cete, împreună cu vizitiul divin Krsna, înaintează în mijlocul a două armate potrivnice; vede aliniați împotriva lui (și alor săi) rude, căpetenii, prieteni, tovarăși și simte că leșină cuprins de tulburare Krsna, care, în cele din urmă, se dovedește a fi zeul suprem, îi expune tainica învățătură a identității tuturor ființelor cu Divinitatea, învățătură care îi va risipi luptătorului
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
din acest joc al Călușarilor, totul ținând de „funcția ritualică a spectacolului“. Adrian Fochi explică acest obicei al călușarilor, care se potrivește întocmai cu acțiunea romanului: „o grupă de călușari se compune din 7 inși și doi lăutari; îmbrăcați românește, căpetenia este « mutul ». Sunt legați pe 10 zile. Luarea în călușari se face prin jurăminte făcute în[tr-]un câmp pustiu. Căpetenia 10 zile nu vorbește. Au puterea de a vindeca frigurile“. Damian este informat că durata călătoriei este de trei
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
potrivește întocmai cu acțiunea romanului: „o grupă de călușari se compune din 7 inși și doi lăutari; îmbrăcați românește, căpetenia este « mutul ». Sunt legați pe 10 zile. Luarea în călușari se face prin jurăminte făcute în[tr-]un câmp pustiu. Căpetenia 10 zile nu vorbește. Au puterea de a vindeca frigurile“. Damian este informat că durata călătoriei este de trei ore, însă se observă și aici că timpul se contractă, căci: „în realitate, a durat mai puțin“. Damian pierde inițierea, căci
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
de relațiuni de reciprocitate cu celelalte. Traducând această comparație luată din mecanică în termenii vieții statului, vom vedea lesne că frâul prea lung, ca să nu zicem desfrâul, lăsat partizilor, punerea mecanismului statului la discreția lor esclusivă a fost cauza de căpetenie a compromiterii intereselor statului în afară și-nlăuntru. În aparență legalitatea cea mai perfectă a domnit, Camerele se convocau regulat la epocele prescrise în Constituțiune, mesagele domnești așterneau regulat programele diferitelor ministerii - încît s-ar fi părut că prin acele programe
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
și sinceră a țării legale. Prin Constituțiunea noastră, conform aceasta și cu tradițiunile parlamentare din alte țări, miniștrii sânt supuși la un îndoit control: la acela al țării legale și la acela al șefului statului. Greșeala noastră cea mai de căpetenie a fost că diferitele partizi, succedîndu-se la putere, fiind lăsate față în față, în învierșunarea luptelor politice le-a fost permis de-a nimici pe adversarii lor și de-a anihila prin urmare controlul binefăcător al unei opoziții parlamentare. Dar
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
despre cari sânt convinși și guvernamentalii în acelaș grad în care sîntem convinși noi, cu singura deosebire că noi le spunem pe față, nefiind nici în interesul nici în maniera noastră de-a le ascunde, pe când, din contra, interesul de căpetenie al adversarilor a fost pururea și trebuie să fie de-a ascunde aceste adevăruri și de-a ameți lumea cu fraze sforăietoare despre o libertate în alegeri cari nu există decât atunci cel mult când Coroana o asigură prin propria
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
rău daca unele persoane din partidul conservator simt necesitatea de-a se deosebi într-un chip sau într-altul de noi. Ceea ce - după "Presa" și "Romînul" - e un defect al partidului ar trebui din contra considerat ca virtutea sa de căpetenie. Această deosebire fundamentală stabilită între lot ce e roșu și tot ce e conservator, între tot ce trăiește din și prin politică și între toate elementele sănătoase pentru cari politica nu este mijloc de existență, ci numai mijloc de-a
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
de d. Moldovanu în "Timpul" și în "Binele public". Din studiul comparativ al depozițiunilor rezultă contraziceri, se văd scuze cu lipsa de memorie, se văd aserțiuni ipotetice ca "nu-mi aduc aminte" ș. a. m. d. Se-nțelege că misterul de căpetenie este următorul: cum notarul public din Odessa a putut legaliza o traducere în românește în sensul cu totul invers, cu premeditate adăogiri, și cum acel notar - cu toate acestea - n-a fost dat judecății pentru un fapt atât de grav
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cultură". Și de aci conchide că noi nu sîntem conservatori, ci reacționari și retrograzi. Dacă acești domni, zice "Romînul" în naivitatea lui, sânt în adevăr conservatori și prin urmare voiesc să conserve instituțiunile de astăzi ale țărei, de ce articolul de căpetenie al crezului lor politic este ura acestor instituțiuni? Daca voiesc să le conserve, de ce fac tot ce pot spre a le descredita, acuzîndu-le de tot răul, real sau presupus, ce esistă în această țară? Și mai jos adaogă: Logica și
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Și țara ne știe și ea, care, după propria voastră mărturisire, s-a lăsat de atâtea secole sub mâna noastră, slabă câteodată, dar totdeuna românească. Ce vă faceți dar că nu ne cunoașteți? Dar, afară de această prefăcută naivitate, argumentul de căpetenie al "Romînului" contra noastră. rămâne tot insinuațiunea calomnioasă pe care am demascat-o într-unul din numerile trecute: "Camerile nu sânt cu voi! Țara nu e cu voi! De la cine oare cereți guvernul? Publicul va cugeta". Noi sîntem vânduți străinilor
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
a face una cu alta. Confrații noștri vor înțelege lesne de ce e vorba. Statul nostru nu are altă rațiune de a fi decât aceea că e stat românesc, deci dezvoltarea elementului românesc este și cată să fie ținta noastră de căpetenie. Oricari ar fi măsurile - fie cât de frumoase și mari - cari ar împiedica dezvoltarea acestui element, fie din considerația pentru idei importate, fie sub pretextul acestor idei, ele sânt a se privi ca stricăcioase și contrarii ideii statului nostru. Nu
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
scrise conform științei pedagogice se datorau preotului de mir pe atunci Samoil Andreievici Morariu. I se mai datoresc apoi manuale pentru învățămîntul religios secundar, precum și o colecție de frumoase predici dominicale și a altor sărbători de peste an. Meritul pedagogic de căpetenie al noului mitropolit este că într-adevăr cel dentîi a scris cărți pentru învățămîntul primar în limba română după un sistem bine definit, conform cu experiențele pedagogice ale timpului sau, pe când cărțile scolastice ale altor autori erau lipsite de sistem și
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ba, ziceau alții, ministrul președinte ar fi fost provocat de a-și pune condițiile. D. Brătianu, mai zicea o versiune, nici n-a gândit la adecă să facă pe România de a intra în alianța celor doi împărați; scopul de căpetenie al călătoriei sale e de a câștiga pentru principele său coroana regală" și atât în Viena cât și în Berlin i s-a dat a înțelege că sânt gata de a-i îndeplini dorința aceasta dacă noul regat se va
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
că dezvoltarea priincioasă a Principatului n-o pot afla decât în păzirea conștiințioasă a tractatelor europene. Ca dovadă cât de puțin teren are azi o alianță rusească în populațiunea României merită să relevăm faptul că Grigorie Sturza, actualmente partizanul de căpetenie al Rusiei în România, trebuie să sufere să i se zică de către aproape toată presa română că e cumpărat de Rusia (?! Nimeni n-a zis asta). Dar nu numai partizanii Rusiei, ci și apostolii doctrinelor revoluționare au pierdut toată influența
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
împlinește principala condițiune preliminară a misiunii ce i s-a pus și, dacă vor mai veni vreodată complicațiuni internaționale, ea poate conta cu încredere că Europa, în al căreia interes va fi lucrat România, va crede de cea mai de căpetenie a sa datorie de-a opri orice vătămare a intereselor române. Nici o alianță secretă, oricât de sărbătorește ar fi consacrată prin documente, nu va putea să-i dea României o protecție egală cu aceea pe care i-o garantează o
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cauzată prin neînțelegeri ulterioare în afacerile interne ale împărăției sau trebuie s-o căutăm în alte întîmplări cu cari să poată avea vreo conexitate - iată întrebarea. Demn de recunoscut rămâne în toată mișcarea aceasta că trei deja din actorii de căpetenie ai Tractatului de la Berlin s-au retras de pe scena politică și al patrulea, cel mai însemnat, e pe calea de a se retrage; acest din urmă e însuși principele de Bismarck, președintele Congresului, ceilalți trei sânt contele Andrassy, care se
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
zicem de celelalte județe, unde cronologia dinastiilor prefectoriale trebuie să fie și mai încurcată. Și ce mai model de administrație cată să fi domnind în ele cu această fenomenală stabilitate a personalului. [ 29 martie 1880] [""NORDDEUTSCHE ALLGEMEINE ZEITUNG", ORGANUL DE CĂPETENIE... "] "Norddeutsche Allgemeine Zeitung", organul de căpetenie al prințului Bismarck, discută votul care a motivat faimoasa demisie. Șasesprezece state mici erau reprezentate de către doi membri numai din Consiliul Federal. Foaia dovedește neajunsurile ce rezultă din împrejurarea că statele mici au dreptul
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
dinastiilor prefectoriale trebuie să fie și mai încurcată. Și ce mai model de administrație cată să fi domnind în ele cu această fenomenală stabilitate a personalului. [ 29 martie 1880] [""NORDDEUTSCHE ALLGEMEINE ZEITUNG", ORGANUL DE CĂPETENIE... "] "Norddeutsche Allgemeine Zeitung", organul de căpetenie al prințului Bismarck, discută votul care a motivat faimoasa demisie. Șasesprezece state mici erau reprezentate de către doi membri numai din Consiliul Federal. Foaia dovedește neajunsurile ce rezultă din împrejurarea că statele mici au dreptul de-a da prin delegațiune voturile
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]