539 matches
-
făcea o piruetă și o plecăciune, cu brațele ridicate spre cer, precum balerinii la final de spectacol, apoi imaginea unui copil (eu) recitând pe scena Căminului Cultural de la noi din sat un poem împotriva chiaburilor, cu finalul „iar pe voi, căpușe și ciocoi, uite-așa vă vom strivi și noi, cetățenii Lumii noi“ și făcând gestul hotărât de a strivi cu piciorul o gânganie mizerabilă. Versurile le scrisese Țoștea, bibliotecarul care preda și muzica la clasele ciclului doi, apoi... Mă pierd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
astfel de cazuri era zadarnic să încerci să scapi chiar și pierzându-te la capătul pământului, îngropându-te în cea mai înaltă dintre dune sau traversând pe jos iadul din Tikdabra. Acești gri-gri ți se lipeau de piele ca niște căpușe, ca mirosul sau vopseaua pânzeturilor, și acum targuí-ul avea impresia că pusese stăpânire pe el gri-gri-ul morții, cel mai încăpățânat și insistent dintre toți, acela de care un războinic putea scăpa doar dacă lupta cu alt războinic, al cărui duh
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
om, pe care le dăruiau așa cum se dăruiește o scoică, stăpâni, de asemenea, ai unor vele uriașe, fabricate din pânză cea mai rezistentă, flexibilă și uimitoare pe care și-ar fi putut-o imagina cineva, erau totuși plini de păduchi, căpușe și ploșnițe. Iar un alt parazit teribil le sapă tuneluri pe sub piele, obligându-i să se scarpine întruna, la orice oră din zi sau din noapte. Erau atât de murdări, cu toate că aveau marea alături, încât era absolut de neînțeles cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
catargelor și să prindă mai mult vânt decât ar fi putut visa vreodată orice Navigator-Căpitan din Bora Bora. Marara deveni atunci navă cea mai rapidă care traversase vreodată Micronezia și, după ce se asigurară că nu aveau la bord șobolani, păduchi, căpușe sau ploșnițe, fericiții polinezieni se despărțiră de urât mirositorii naufragiați spanioli, îndreptându-se, încă o dată, spre largul oceanului. În sfârșit, o insulă înaltă! exclama Miti Matái, paisprezece zile mai tarziu. —Unde? se miră Tapú Tetuanúi, ai cărui excelenți ochi nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
cer, pe când lianele se lăsau în jos căutând pământul, și țeseau astfel cu toatele o perdea deasă pe care trebuia să o sfâșie cu maceta dacă voia să păstreze cărările din totdeauna. S-au întors țânțarii, mai furioși decât înainte, iar căpușele au atacat, vârându-se sub piele ca să-și depună acolo ouăle; ouă care se vor transforma în larve și mai târziu în viermi; viermi care se vor hrăni cu carne vie, acoperind trupul cu răni puturoase. Erau zile de lupte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
când cu o lamă de ras, un ac și cu răbdare, trebuia să deschidă acolo unde se simțea prima mâncărime, să scormonească grijuliu, să rupă punga cu ouă, să le lase să iasă cu lichidul lor uleios, să urmărească acea căpușă până să o strivească și apoi să dezinfecteze rana cu spirt, iod sau zeamă de tutun. Tot corpul - în special picioarele și brațele - devenea atunci o hartă de răni supurând cu o durere surdă și permanentă, obiectiv predilect al muștelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
strivească și apoi să dezinfecteze rana cu spirt, iod sau zeamă de tutun. Tot corpul - în special picioarele și brațele - devenea atunci o hartă de răni supurând cu o durere surdă și permanentă, obiectiv predilect al muștelor și al țânțarilor. Căpușele erau cel mai mare blestem al desișului, unul din prețurile cele mai ridicate pe care Natura îi obliga să le plătească pe cei care doreau să locuiască în selvă. Căpușe, căldură umedă și țânțari, cele trei mari impozite ale selvei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
surdă și permanentă, obiectiv predilect al muștelor și al țânțarilor. Căpușele erau cel mai mare blestem al desișului, unul din prețurile cele mai ridicate pe care Natura îi obliga să le plătească pe cei care doreau să locuiască în selvă. Căpușe, căldură umedă și țânțari, cele trei mari impozite ale selvei. Dar plătea cu plăcere, acum, când încetaseră ploile. Puse caiacul pe apă și vâsli foarte domol până se opri în mijlocul lagunei, unde nu era decât tăcere, apa se vedea foarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
stăpânire pe ele atunci când vin. Asta este regula, și eu nu o urmez niciodată. Întotdeauna caut ceva mai mult, întotdeauna vreau să merg mai departe, fără să mă gândesc că nu există niciodată un mai departe... O să sfârșesc putrezit de căpușe; amibele vor face să-mi plesnească ficatul; muștele verzi îmi vor umple de larve pielea capului sau lepra îmi va roade chipul, dar eu voi fi în continuare aici, înăuntru, ascuns între acești copaci, pentru că nu voi fi niciodată în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
ca de obicei la documentare și iată ce am aflat. V-o spun și dumneavoastră pe gratis, fiindcă am la ora acesta un acces de filotimie și în asemenea situație dau pe gratis tot ce am în gușă, și-n căpușă. Homeopatia a luat naștere în mod foarte empiric, cândva pe la sfârșitul secolului al XVIII-lea, iar cele trei postulate principale au rămas cam aceleași de atunci: 1) pe principiul „cui pe cui se scoate", ceea ce provoacă un simptom poate să
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
genunchi, scoase o batistă și o Întinse peste capul cu părul tuns scurt al lui Francis Macomber. Sângele se scurgea-n pământul uscat și afânat. Wilson se ridică și privi bivolul căzut pe-o parte, cu picioarele Întinse și cu căpușele mișunând pe pântecele acoperit cu păr rar. „Al dracu’ de frumos bivol, se gândi mecanic. Are-un metru, dacă nu și mai mult, Între coarne. Da. Mai mult.“ Îl strigă pe șofer și-i spuse să Întindă o pătură peste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
cu picioarele ca niște fire de iarbă, și mai găseam viermi În buștenii putreziți. Găseam niște viermi albi, cu capete maronii, pe care nu puteai să-i Înfigi În cârlig și care se făceau nevăzuți În apa rece; mai găseam căpușe de copac sub bușteni, și uneori râme care lunecau În pământ de Îndată ce ridicam bușteanul. O dată am folosit o salamandră pe care o găsisem sub un buștean bătrân. Salamandra era foarte mică și drăguță, era agilă și avea o culoare superbă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
Belgia n-are. Cel mai trist articol din Săptămîna se cheamă „Vata noastră unde e?” De la Nistru pîn’ la Tisa, vata noastră dusu-ni-s-a. În Socialistul cetim ceva În sfîrșit mai altfel din punct de vedere zoologic: „Vă Îngrășați ca niște căpușe din sudoarea poporului”. Să precizăm Însă că acarianul din genul ixodes se hrănește numai cu sînge, apoi trebuie spus că sudoarea poporului, oricît de Îmbelșugată, atunci cînd nu-l lasă completamente indiferent (ori perplex), Îi produce acestei insecte o irepresibilă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
poporului”. Să precizăm Însă că acarianul din genul ixodes se hrănește numai cu sînge, apoi trebuie spus că sudoarea poporului, oricît de Îmbelșugată, atunci cînd nu-l lasă completamente indiferent (ori perplex), Îi produce acestei insecte o irepresibilă greață de căpușă. Pe de altă parte, acarianul transmite o boală numită piroplasmoza vitelor cornute. Și, după cum se vede, o face cu succes. Revenind la păsărele, vedem În La datorie că locotenent colonelul Vasile s-a supărat pe Mircea Mihăieș din pricina unui articol
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
care umblă ca cîinele cu goanga În ureche sau ca fluturele cu paiu-n curb.” (Ce caută litera b În coada ultimului cuvînt nu știu, deși, trebuie să recunosc, un fluture cu paiu-n cur n-am mai văzut de mult.) „Moluscă, căpușă, marțafoi, gînganie letală, dulău de flegmă care vinde prosoape la sîrbi, avorton cu colivă, omidă păroasă și păduchioasă” (revine omida). Toate aceste animale domestice sînt de fapt porcul. Și, În Universul Bucureștilor, depistez un titlu pastoral piscicol: „Războiul pentru rîme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
cu minciuni, pentru că te simt eu că arzi de nerăbdare s-o faci. Ești un băiat simțit, Dumitre, dacă simți tu așa o trebușoară delicată. Cum adică delicată? Eu știu că la tine ce-i în gușă-i și-n căpușă. De data asta, însă, îi o daraveră...cum să-ți spun eu ție să pricepi? Ii o chestie mai subțirică în ce îl privește pe Mitruță. Nu vrea să se lase el de cărăușie așa de florile mărului...Tu știi
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
mi-au potolit de atâtea ori setea și mi-au răcorit de atâtea ori așteptarea copilăriei, încununată cu apariția ta, mamă? Răspunsul, îmi șoptește valul, e vânare de vânt... Și sufletul meu, cel de acum, aleargă nebun: mare, mugur, frunză, căpușă, floare, fruct, holde, brumă și chiciuri... anotimpuri ale omului, anotimpuri ale vieții. Și foamea mea de acum e de alte țărmuri și setea e de alte depărtări ce tremură în mine și-atâtea aspirații... Involuntar, vinovăția-mi dă târcoale însă
ANTOLOGIE:poezie by Adela Cândea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_662]
-
pe mâna legilor... Se-mbuibă în salarii și pensii uriașe vechii activiști comuniști și hoții cei noi, iar voi, frați ai mei, dacă n-ați murit, cerșiți la porțile legii”. În „Baronii”: „Lăcuste ivite pe trupul și la sânul țării, căpușe hămesite, mereu flămânde și agresive, fără obraz și fără principii morale... Prinși nu pot suporta pușcăria... Dacă altădată pădurile erau ticsite de hoți și tâlhari, aceștia stau acum în orașe și operează la umbra legilor”. Cu cât sarcasm îi stigmatizează
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
după-amiază. După ce puse întreaga bucătărie la punct, mai având câteva ore bune până să ia drumul spitalului, se așeză pe pat, căutând să alunge cât mai departe de ea gândurile învolburate de care era năpădită. Acestea însă se țineau, precum căpușele, de sufletul ei. Era poate de vină singurătatea ce se instalase în întreaga cameră. Ina era bântuită de impresia că se sufocă; voia s-o alunge, nu ținea să-i ofere ospitalitate. Se hotărî să deschidă larg ferestrele. Imediat, o
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
birou și am cumpărat o caserolă mare de supă de broccoli cu cașcaval, m‑am Întors În trei minute și am dat de Miranda, care stătea la biroul ei, cu telefonul la cinci centimetri de față, de parcă era acoperit cu căpușe. Trebuia să plece la Milano În seara aceea, dar nu eram prea sigură că eu aveam să supraviețuiesc până atunci. Telefonul sună, Andrea, dar când ridic receptorul - că se pare că tu nu ai chef să o faci - nu vorbește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
doi. Su Shun susține că acționează în numele împăratului Hsien Feng. Prințul, enervat l culme, îl blesteamă: — Cel care crede despre sine că are vântul în spate și lumina lunii în mânecă, nu e decât o păpușă de lemn infestată de căpușe. Mă îngrijorează temperamentul prințului Kung. Dacă îl mânie și mai mult pe Su Shun, acesta ar putea să îl acuze de amestec în executarea testamentului imperial. — E vorba de dreptul meu din naștere, Su Shun! urlă prințul Kung. Su Shun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
baza concordanței dintre cuvintele românești și cele albaneze, s-a stabilit că 80-90 de cuvinte provin din substratul trac, iar 40 au o origine probabilă. Iată aceste cuvinte: baltă, balaur, barză, baligă, brad, brâu, brânză, brusture, bucurie, buză, cătun, căciulă, căpușă, călbează, ceafă, cioară, cioc, ciut, copac, coacăză, curpen, gard, gorun, ghionoaie, ghimpe, groapă, grumaz, gușă, gresie, leurdă, mal, mazăre, măgură, mărar, mânz, murg, măgar, mugur, năpârcă, pupăză, rânză, rață, sâmbure, strugure, strepede, șopârlă, țap, vatră, viezure.58 Baza latină a
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
mai ales dacă i se asociază și tulburări ale comportamentului și/ sau epilepsie). Asocierea unor semne de atingerea a trunchiului cerebral și a unei pleiocitoze prezente în lichidul cefalorahdian ne-ar face să suspectăm o sarcoidoză. Noțiunea de înțepătură de căpușă a unui eritem tranzitoriu însoțite de artralgii evocă o boală al lui LYME. Apariția de semne neurologice difuze la un pacient născut în Africa de Nord trebuie să ne ducă cu gândul la o boală Behcet. Analiza imaginilor de RMN ne va
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
nu mușcă. (Despre oamenii care nu simt nevoia să facă o deosebire Între ceea ce spun și ceea ce simt sau gândesc cu adevărat În sinea lor se spune că sunt sinceri, deoarece la ei „ce e-n gușă e și-n căpușă”.) A scoate castanele din foc cu mâna altuia. (Cei lipsiți de onoare nu-și fac nici un scrupul din a se folosi de alții atunci când trebuie să-și asume curajul sau responsabilitatea unei acțiuni foarte importante, dar periculoasă prin ea Însăși
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
monstruoasă cu siguranță, dar nu contradictorie. (31) Postul cel Mare, a început Xenoman, are părțile trupului astfel alcătuite (sau cel puțin așa le știam pe vremea mea): Creierul din aceeași plămadă și de aceeași mărime cu fudulia stîngă a unei căpușe de parte bărbătească. Ventriculul creierului cu un piron. Membranele ca o glugă de călugăr. [urmează 73 de organe interne] (32) Postul cel mare, a spus mai departe Xenoman, e destul de bine făcut, iar părțile trupului oarecum bine potrivite, afară de cele
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]