4,175 matches
-
nr. 3, cîțiva dintre cei mai buni traducători de literatură străină de la noi sînt solicitați să scrie despre munca lor. Cronicarul are o mare prețuire și recunoștință pentru munca dificilă, lipsită de glorie și prost plătită a acestei categorii de cărturari, pe nedrept considerați inferiori scriitorilor propriu-ziși (deși majoritatea sînt și eseiști, prozatori, critici literari, poeți). Pentru a fi un bun traducător de literatură e necesar un cumul de înzestrări mai rar decît talentul nativ: inteligența pătrunzătoare a exegetului, acribia documentaristului
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7376_a_8701]
-
genul a mai rezistat până spre sfârșitul secolului 19, datorită lui Grigore Alexandrescu. La începutul secolului douăzeci căzuse deja în desuetudine... Ionel Gologan vrea să relanseze fabula. El este încurajat, în această întreprindere de Gheorghe Bulgăr și de Nicolae Balotă, cărturari de seamă, care nu se știe din ce cauză îl laudă cu multă convingere. "Ionel Gologan - afirmă Gheorghe Bulgăr - îmbogățește prin aceste Fabule peisajul nostru literar de azi." Iar Nicolae Balotă adaugă: "Cu o deosebită inteligență artistică, autorul inventează noi
Tichia de mărgăritar by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/6857_a_8182]
-
mai acordau nici o importanță. Dar pentru că cele aflate din textul telegramei distonau atât de categoric cu personalitatea lor, așa cum mi s-a înfățișat mie - Păstorel cu amabilitatea, sclipitoarea-i inteligență și talentu-i de povestitor, iar Al. Dimitriu-Păușești, ca un autentic cărturar și om cu vederi largi - am fost incitat să descopăr cum stăteau cu adevărat lucrurile. Și am fost, mai întâi, ajutat de data indicată de ștamplia poștei de pe telegramă: 20.IX.1929. Iar întrucât știam că Ion Călugăru fusese pe
Acum optzeci de ani - Bătaie la „Cuvântul" by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/6762_a_8087]
-
pe cine, în viziunea lui N. Breban, mai ales că de la început prozatorul ne trimite la faimoasa La trahison des clercs a lui Julien Benda. Un reper lămuritor. Eseistul francez deplânsese, în anii 30 ai veacului trecut, angajarea intelectualilor, a cărturarilor (les clercs) în disputele politicii ale vremii, tot mai înverșunate, în polemicile sociale, în loc să se ocupe mai departe, cum ar fi fost bine, și cum crede și Nicolae Breban, „de principiile artei lor, de litera și spiritul etern al imperiului
Trădarea criticii? by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/6796_a_8121]
-
drumuri. Nu vrem să-l scriem pe veselul â timp de 20 de ani? Foarte bine! Se vor crea dublete grafice și confuzii, mici fisuri care vor grăbi spargerea unui vas și-așa peticit cu greu și înfrumusețat alene de cărturari care au reușit să dea la un moment dat direcția limbii vorbite. Și ŕ propos de asta: se întâmplă, greu și rar, dar totuși se întâmplă ca limba scrisă să determine uneori corecții subtile asupra comunicării orale. Bunicul meu îl
Nemulțumirea lui Vladimir by Doina Ruști () [Corola-journal/Journalistic/7425_a_8750]
-
Gina Sebastian Alcalay Mi-am pus, mereu și mereu, în funcție de experiențele existențiale punctuale prin care treceam, aceleași întrebări, mai mult sau mai puțin retorice, despre incompatibilitatea - când nu e chiar dihotomia dintre operele, adesea strălucite, ale unor scriitori, artiști sau cărturari, și personalitatea lor individuală și socială, nu o dată acuzate de fapte din cele mai degradante. Despre Arthur Koestler, marele căutător al adevărului, demascatorul proceselor trucate de la Moscova, autorul faimosului Zéro et l'infini, un biograf al său a relatat că
Operã și artist by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/7945_a_9270]
-
câte le cunosc, (din fericire există și ele, chiar dacă puține) cele ale unor scriitori și gânditori (fie laici, fie credincioși) de o probitate morală exemplară excluzând orice fisură între operă și viață: regretatul Mare Rabin Alexandru Șafran, poeta Ana Blandiana, cărturarul Nicolae Balotă, cu toții de o bunătate, generozitate și delicatețe sufletească fără cusur. în acest spirit, aș dori să închei rândurile de față cu un citat din Caietul Albastru din jurnalul prof. Balotă (catolic practicant) exprimând repulsia acestuia față de antisemitism, mișcarea
Operã și artist by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/7945_a_9270]
-
lui Petru Caraman, aflate la Securitatea din Iași, alături de scrisori primite de el de la Mioara Avram, Ovidiu Bârlea, Octavian Buhociu, Eugen Coșeriu, C. C. Giurescu, Ion Mușlea, I. D. Ștefănescu ș.a. Deci, într-o măgulitoare companie. Ion H. Ciubotaru, Petru Caraman. Destinul cărturarului, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza", Iași, 2008, 657 p.
Destinul unui cărturar by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/7954_a_9279]
-
cărora simți cum, pe alocuri, nu mai poți ține pasul cu cadența impusă de autor. Mai mult, în fața buclelor largi, de întindere barocă a cuvintelor sale, simți nu o dată nevoia de a relua lectura. Așadar, iată cazul straniu al unui cărturar care nu pune preț pe calitatea estetică a expresiei. Mai mult chiar, lui Ion Papuc îi repugnă scrisul frumos, acea însăilare atrăgătoare sub care autorii își camuflează de obicei lipsa unei culturi temeinice. Pentru autor, literații sunt pecinginea culturii, acea
În mijlocul cărților by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7967_a_9292]
-
din Arezzo, un Guinizzelli format la Universitatea bologneză, față-n față cu coloșii metalici ai civilizației moderne. Transfigurat de patima Cărții, supremă eucharistie, dar fiind nevoit să traverseze, ca într-un periplu inițiatic, vălmășagul lumii, obligat la ritmuri alegre, tânărul cărturar se arată mai tentat de lectura febrilă, bine diriguită. În Pretextul la primul său volum, Exerciții de lectură, în pofida unei gravități funciare, se răsfață, neașteptat, o ludică afișare a modestiei apropo de nimicnicia "exercițiilor" sale, sub motivul că actul critic
Marian Papahagi, critic literar by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/7970_a_9295]
-
Virgil Nemoianu Cînd la București, la începutul anilor '60 profesorii Mihai Pop, Alexandru Rossetti și Tudor Vianu au decis să deschidă un "Cerc de stilistică și poetică" i-au urmat cu entuziasm, cu admirație loială pe acești dascăli și cărturari străluciți un număr de tineri care tocmai absolviseră; un bun număr dintre aceștia au emigrat apoi și s-au afirmat în străinătate; printre participanți se numărau, desigur și tinere cadre didactice care se bucurau de un renume timpuriu, cum ar
Matila Ghyka în America by Virgil Nemoianu () [Corola-journal/Journalistic/7807_a_9132]
-
cercetat al lui Mihai Sorin Rădulescu despre faza finală a vieții lui Matila Ghyka și rudeniile sale cu înaltă aristocrație engleză sau anglo-irlandeză. Aș vrea să adaug informații despre un scurt episod al șederii americane a ofițerului, diplomatului și bogat-eruditului cărturar. Specialist în viața și opera lui Matila Ghyka tot n-am devenit între timp, dar anume detalii, cîte sunt, aș vrea totuși să le împărtășesc. O fostă doctorandă a mea, Theresa Kennedy, a devenit profesoară și sefă de catedră la
Matila Ghyka în America by Virgil Nemoianu () [Corola-journal/Journalistic/7807_a_9132]
-
crunți și fără omenire șed legați pe tronuri înfocate, bând sânge fierbinte din potire; iar din mațele lor spintecate fac dracii cârnați și sângereți ș-alte mâncări pentru drăculeți... Simplițianu, - pe care adineauri îl credeam făcând parte și el dintre cărturari, - o dă în bară, criticându-l pe Parpanghel pe motiv că dracii ar face drăculeți, - copii adică. Erudițianul intervine și el zicând, din contră, că au făcut dracii niște prunculeți, - și că aceștia fuseră hunii. Ei, ca să vezi! Ce-nseamnă
Ce mai spun cărturarii mintoși ai țiganilor pletoși? - variantă - by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/7827_a_9152]
-
care singura formă de inteligență admisă e cea de tip lingvistic. O inteligență a cărei hrană sunt cuvintele și pentru care aerul, ca să fie respirabil, trebuie neapărat să fie alcătuit din noțiuni. Protagonistul cărții - Moise Maimonide - este el însuși un cărturar de tip lexical. Pentru un astfel de învățat, universul e pretextul de care are nevoie pentru a-și crea propria lume filologică: una ridicată pe etimologii, pe jocuri de cuvinte și pe textele din care s-a inspirat spre a
O călăuză de încredere by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7562_a_8887]
-
Maimonide este o figură greu de clasificat. A spune că a fost influențat de Al-Farabi și de Avicenna înseamnă a te ascunde în spatele unor trimiteri de dicționar, indicînd niște înrîuriri exterioare care nu pot da seama de profilul interior al cărturarului. Madeea Axinciuc înclină să privească filozofia lui Maimonide ca pe nodul de intersecție a trei tradiții culturale: filozofia greacă, paradigma arabă și tradiția iudaică. Din încrucișarea celor trei cîmpuri culturale a ieșit un text ca cel pe care îl putem
O călăuză de încredere by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7562_a_8887]
-
a reușit, la fel și Spinoza, Mann, Primo Levi, Leon Ginzburg, Tarkovski etc. Aveți vreo explicație pentru prestigiul în declin al intelectualului umanist? Nu cred că astăzi mai există foarte mulți intelectuali umaniști. În plus, trădarea nu a fost a cărturarilor; ea a venit din partea acelor intelectuali care nu credeau decât în politică. A fost trădarea nihiliștilor care au refuzat orice responsabilitate!
Rob Riemen „Educația este noblețea spiritului“ by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7582_a_8907]
-
de talia lui Eminescu nu i se potrivește decît o lectură integrală. Au spus-o atîția înaintea ei, de la Călinescu pînă la Noica. Nu asta contează, ci faptul că o autoare de 23 de ani reia pe cont propriu ideea cărturarilor. Nu poți intui valoarea lui Eminescu decît supu-nîn-du-l unei citiri exhaustive. A-l citi parțial, mărginin-du-te doar la parcela poeziei sau la cea a prozei, înseamnă a-l desfigura fără voie. Or, lucrul îngrijorător la care asistăm astăzi este că
Poetul desfigurat by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7589_a_8914]
-
și ar fi depus armele, retrăgîndu-se între hotarele unui trai liniștit și sedentar. În schimb, Itterbeek a ales proiectul stresant și anevoios al organizării unui colocviu chiar pe locurile natale ale lui Cioran, dovedind astfel că poți avea stofă de cărturar și, în același timp, vîrtuți organizatorice. Dar toate calitățile sale nu ar fi dat roade dacă în Sibiu nu și-ar fi găsit niște parteneri de dialog pe măsură. Iar dintre ei, colaboratoarea cea mai apropiată este Mihaela-Gențiana Stănișor, lector
Istoria unei reviste by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7286_a_8611]
-
Avînd atari propensiuni fruste, bardul se dovedește consecvent și prin "idilele" sale zgrunțuroase precum niște suprafețe de șmirghel. De notat din nou o particularitate transilvană adusă în pagină cu o grație gravă: preocuparea livrescă. Nălucirea venustății e împletită cu deprinderile cărturarului. Asemenea unui magnet, ea atrage sensuri tipografice, asocieri culturale: "o țîță de muiere înfiptă-n ușa / bibliotecii centrale universitare / și o pereche de pantaloni raiați de barșon gri-cafeniu / mulați pe trupul tăiat cu dalta / de un maestru postrenascentist // atîta a
O sensibilitate transilvană by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7337_a_8662]
-
teme care se ofereau strămoșilor noștri, aceleași motive și laitmotive le dibuim, le surprindem în această universală fierbere", se deschide spre un orizont mai larg, dîndu-și seama de zădărnicia supraaprecierii efortului personal: "Cît mi se pare uneori de artificială viața cărturarului, care se muncește să-și explice și se străduiește să convingă și pe alții de minunile care îl fixează hipnotic de pretutindeni. Unii scriitori vor să fie originali cu orice preț și se dau peste cap ca să uimească, să deconcerteze
Un „trăirist” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7363_a_8688]
-
da Vinci e frumos, informat și viu. Deloc encomiastic, fără a ni-l înfățișa pe Leonardo după detestabila schemă a geniului providențial lipsit de cusururi, studiul Roxanei Melnicu ne pune în fața unui renascentist proteiform și contradictoriu: pe de o parte, cărturar, om de știință, artist, vrăjitor, inventator, mag, inginer, alchimist și spirit ateu; pe de altă parte, analfabet și nehotărît, dislexic și homosexual, neglijent și superficial, rebel și incult, răutăcios și farsor, capricios și incapabil. Prodigios în metehne și sclipitor în
Trei trufe salvatoare by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7240_a_8565]
-
Teodor Vârgolici Pentru a salva de la deteriorare principalele reviste românești, apărute cu începere din primele decenii ale secolului al XIX-lea, consultate necontenit în Biblioteca Academiei Române și în marile biblioteci din țară, o seamă de cărturari, istorici literari și editori și-au asumat nobila misiune de a le oferi cercetătorilor în reproduceri facsimilate sau anastatice, textul original în alfabetul chirilic sau de tranziție aflându-se în paralel cu textul transliterat în alfabetul latin, cu respectarea riguroasă
B.P. Hasdeu și revista Aghiuță by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/7266_a_8591]
-
Teodor Vârgolici Cu prilejul Centenarului nașterii lui Ovidiu Papadima, un eminent discipol al său, istoricul literar I. Oprișan, a readus în circulație trei din fundamentalele lucrări ale marelui nostru cărturar, însoțindu-le de substanțiale prefețe, la Editura Saeculum I.O. Prima este o extrem de interesantă sinteză analitică și comparată privitoare la Anton Pann, "Cântecele de lume" și folclorul Bucureștilor. Pornind de la fermecătoarea Povestea vorbei, subintitulată De la lume adunate și iarăși
Studii de Ovidiu Papadima by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/7134_a_8459]
-
câte știu, este prima expunere analitică detaliată a acestui episod pe care autorul îl definește cu scientistă obiectivitate ca fiind o dispută între "legitimitatea teologală vs legitimitatea filologic-intelectuală" și totodată "prima înfruntare deschisă între un ierarh al Bisericii și un cărturar laic, în chestiuni de interes cultural și național major." În ultimele două capitole apoi, dl Eugen Munteanu adoptă el însuși tonul polemic. În primul, d-sa pleacă de la constatarea că teonimul Isus Cristos nu are încă în ortografia noastră " o
Cultura cuvintelor by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/7154_a_8479]
-
să lase vreo adresă, mi-am închipuit că și asta făcea parte din programul ei de evaziune dialogică. În fine, coboram Copoul spre Universitate să ascult conferințe, care pe vremea aia erau destul de multe, ieșite din mințile strălucite ale unor cărturari care păreau închiși pe dinăuntru cu cinci sute de lacăte, iar, printre ei, mi-i aduc aminte pe Nicolae Baran, Maria Marinescu Himu, Cicerone Poghirc, care era și preferatul meu, și pe venerabilul Petru Caraman, singurul disponibil și interesat să
Previziunea d-nei Toltea by Doina Ruști () [Corola-journal/Journalistic/7159_a_8484]