1,915 matches
-
așa îi spuneam eu de pe la 13 ani (poate pentruca Meea și "mama" aveau aceeași inițială),si asa au strigat-o și nepoții. In sfarsit, am ajuns la nepoți, adică la fiii mei.Si eu că și părinții mei, am dat cate 2 prenume băieților mei,desi i-am strigat tot timpul cu diminutive, decise chiar de la inceput.Cel puțin să aibă ei, dacă eu n-am avut așa cum aș fi vrut! Fiul meu cel mare e David Robert:David după tata
NUMELE DIN FAMILIA NOASTRĂ- ISTORIE ȘI ANECDOTE de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1726 din 22 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381827_a_383156]
-
doctorant la ASEM Tudor Cristea, un băiat chipeș, frumos, care pe tot parcursul călătoriei ne-a distrat cu diferite istorioare hazlii, iar Dl. Vasile, primarul ne-a servit că navigator, având la telefonul său GPS. Dar, ajungând la primăria comunala, necătând, că era sâmbătă dimineață, acolo se află doamna Maria, lucrător tehnic, care ne-a întâmpinat cu mare bucurie, informându-ne, că suntem așteptați de toți locuitorii comunei, care în majoritate se află la biserică „Sfanțul Gheorghe”, ce se află alături
UN VIS CÂT O VIAŢĂ DE MARE de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1944 din 27 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380448_a_381777]
-
a mai spus, că am supărat-o pe însoțitoarea dumneaei, de origine ucraineancă... Le-am accentuat, că chiar de împărtășim ideologii diferite, nimeni nu ne impune să ne dușmănim ca oameni și că îi iubesc pe toți moldovenii la fel, necătând de ce etnie este. Și, dacă sărbătoarea este a iei, a iei noastre românești și nu e cazul de supărare. Ce să vă mai spun? Mi-a fost trist pe suflet după aceasta? Deloc! Fiindcă de care colectiv nu mă apropiam
ZIUA UNIVERSALĂ A IEI ROMÂNEŞTI SAU SĂRBĂTOAREA PORTULUI NAŢIONAL? de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2007 din 29 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380489_a_381818]
-
ETERNĂ Autor: Edi Peptan Publicat în: Ediția nr. 1844 din 18 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului DACIA ETERNĂ Curge Dunărea,năvalnic Cu pescari,cu bărci cu tot, Lângă ea stă mândru,falnic Ce-a fost pod și-i numai ciot. Cate-a mai vazut sârmanul Și câți vrură să-l străbată, Zgândărind cu teaca ,jarul, Dacia s-o lase lata. Nu a reușit niciunul Să mi-i bată pe străbuni, Chiar de-au ocupat cătunul, Doar vremelnic,far' de răni. Din
DACIA ETERNA de EDI PEPTAN în ediţia nr. 1844 din 18 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380587_a_381916]
-
imaginii: http://mied.ro/page/3/ să cresc în ghiocul cu celule arse - e dar sau spaima când firida primește taina libertății și pasu-ncerci să îl descrii și atunci scrii și scrii și scrii ca un nebun în palma sorții cătând spre cer un semn secunda în care mir din ploi te spală de toate-aceste patimi umbre rugina spațiilor vechi și cele noi prieteniei le lași să-ncurce socoteli te doare. urli-n tine-ncet mușcă din tine tigrul firii visezi
MIED ŞI FOC de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1412 din 12 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379365_a_380694]
-
cu care te-ai născut, Trăiește demn,să poți să fii mireasă Celui ce dor de tine l-a durut. Dacă nu poți,nu e nicio problemă, El pentru doi va hotărî solemn De-a nu mai accepta nicio dilemă Cătând spre zodiac încă un semn... Nu ai răbdare și cu simț pragmatic, Ce îți dorești,vrei ca să ai rapid. Vai ție dragă,astfel voi ști tactic A ocoli un suflet insipid. Puteam să te iubesc.Numai pe tine... Însă e
ADIO de DAN MITRACHE în ediţia nr. 1581 din 30 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379530_a_380859]
-
2015 Toate Articolele Autorului Goneam pe-asfaltul umed spre amintiri uitate Și retrăiam alături crâmpeie de demult. Tu, povestea-i de oameni, de locuri și de fapte. Imensă e plăcerea când stau să te-ascult. Sorbind nemărginirea, privirea ta avidă, Căta în depărtare pe strămoșeasca glie, Un petic de uitare, o grea sinusoidă De-ntoarcere în vremuri l-a ta copilărie. La casa părintească, imaginea te-apasă, Cu-acele ziduri strâmbe ce stau a prăbuși. Ce-așteaptă parcă-n chinuri să
ACASĂ... de NICOLAE STANCU în ediţia nr. 1706 din 02 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381067_a_382396]
-
Le-or judeca la Vamă , când trecem, de Acei, Ce sunt fără de pată, în albe pelerine... Nu suntem noi nici îngeri , nu suntem dumnezei. De-arunci cumva cu piatra, nu satisfacem ura Și-n pulberea de stele, neghina n-o căta. Butoiul cu păcate nu-l da la mort de-a dura, Că s-ar putea întoarce chiar împotriva ta. În sfântul purgatoriu, e timp de chinuire, Pe-acel ce stă la Vamă e trist să-l ocărăști. Să știe toată lumea
NICOLAE STANCU [Corola-blog/BlogPost/381075_a_382404]
-
puține.Le-or judeca la Vamă , când trecem, de Acei,Ce sunt fără de pată, în albe pelerine... Nu suntem noi nici îngeri , nu suntem dumnezei.De-arunci cumva cu piatra, nu satisfacem urași-n pulberea de stele, neghina n-o căta.Butoiul cu păcate nu-l da la mort de-a dura,Că s-ar putea întoarce chiar împotriva ta.În sfântul purgatoriu, e timp de chinuire,Pe-acel ce stă la Vamă e trist să-l ocărăști.Să știe toată lumea
NICOLAE STANCU [Corola-blog/BlogPost/381075_a_382404]
-
din 02 septembrie 2015. Goneam pe-asfaltul umed spre amintiri uitate Și retrăiam alături crâmpeie de demult. Tu, povestea-i de oameni, de locuri și de fapte. Imensă e plăcerea când stau să te-ascult. Sorbind nemărginirea, privirea ta avidă, Căta în depărtare pe strămoșeasca glie, Un petic de uitare, o grea sinusoidă De-ntoarcere în vremuri l-a ta copilărie. La casa părintească, imaginea te-apasă, Cu-acele ziduri strâmbe ce stau a prăbuși. Ce-așteaptă parcă-n chinuri să
NICOLAE STANCU [Corola-blog/BlogPost/381075_a_382404]
-
și greu ... Citește mai mult Goneam pe-asfaltul umed spre amintiri uitateși retrăiam alături crâmpeie de demult.Tu, povestea-i de oameni, de locuri și de fapte.Imensă e plăcerea când stau să te-ascult.Sorbind nemărginirea, privirea ta avidă,Căta în depărtare pe strămoșeasca glie,Un petic de uitare, o grea sinusoidăDe-ntoarcere în vremuri l-a ta copilărie.La casa părintească, imaginea te-apasă,Cu-acele ziduri strâmbe ce stau a prăbuși.Ce-așteaptă parcă-n chinuri să vină
NICOLAE STANCU [Corola-blog/BlogPost/381075_a_382404]
-
avea măsură.... XVI. DORINȚĂ..., de Nicolae Stancu, publicat în Ediția nr. 1680 din 07 august 2015. Când umbrele din ceruri crează dulci mistere Și noaptea-ntinde vălul pe-ntreaga răsuflare, Mă infășor în taine, speranțe și-n tăcere Să zbor cătând în stele iubire și-alinare. Pe-oceanele de lacrimi mă plimb cu nesfârșitul În barca făr’de cîrmă, cu pânzele din vise, Rugându-mă la Domnul să-mi lase gaj, iubitul Să-mi dea nemărginirea cuvintelor nescrise. Ma-ntorc apoi
NICOLAE STANCU [Corola-blog/BlogPost/381075_a_382404]
-
Să umplu cu speranță dorință și-mplinire, Acele riduri goale ce chipul mi-a umbrit. Citește mai mult Când umbrele din ceruri crează dulci mistereși noaptea-ntinde vălul pe-ntreaga răsuflare,Mă infășor în taine, speranțe și-n tăcereSă zbor cătând în stele iubire și-alinare.Pe-oceanele de lacrimi mă plimb cu nesfârșitulîn barca făr’de cîrmă, cu pânzele din vise,Rugându-mă la Domnul să-mi lase gaj, iubitulSă-mi dea nemărginirea cuvintelor nescrise.Ma-ntorc apoi în timpuri
NICOLAE STANCU [Corola-blog/BlogPost/381075_a_382404]
-
în pădurea de pe deal. Avea el un loc anume, unul foarte special, Plin de crengi uscate bine ce mai cad de la copac. Când, în față îi apare unul mare, un malac, Ce c-o voce tunătoare îl întreabă îmbufnat: -Ce cați în pădure cioară? Ai venit iar la furat? -Ce să fur dom’ păduraru? Nu vedeți? Pădurea nu-i... Am luat vreo două vreascuri ca să dau și eu la pui. Să mai ciugulească scoarța, că e scumpă rău măliga Spune plângăcios
NICOLAE STANCU [Corola-blog/BlogPost/381075_a_382404]
-
în pădurea de pe deal.Avea el un loc anume, unul foarte special,Plin de crengi uscate bine ce mai cad de la copac.Când, în față îi apare unul mare, un malac,Ce c-o voce tunătoare îl întreabă îmbufnat:-Ce cați în pădure cioară? Ai venit iar la furat?-Ce să fur dom’ păduraru? Nu vedeți? Pădurea nu-i...Am luat vreo două vreascuri ca să dau și eu la pui.Să mai ciugulească scoarța, că e scumpă rău măligaSpune plângăcios țiganul
NICOLAE STANCU [Corola-blog/BlogPost/381075_a_382404]
-
a privit cu ochii răi Și mi-a zis c-o voce tunet: -Ia ascultă-aicea băi! Ce tot umbli pe coclauri? Ce tot cauți? Ce mai vrei? Ești cu un picior în groapă, dar cu ochii la femei... Ori îți cați de treab’acasă și îți îngrijești carcasa, Ori mă duc la dracu-n praznic și aduc îndată coasa. -Ce să fac băbuțo dragă, dacă dracu-n ele zace Și femeia ... deh! femeia și lui Dumnezeu îi place. Sufletul mi-e
NICOLAE STANCU [Corola-blog/BlogPost/381075_a_382404]
-
m-a privit cu ochii răiși mi-a zis c-o voce tunet: -Ia ascultă-aicea băi!Ce tot umbli pe coclauri? Ce tot cauți? Ce mai vrei? Ești cu un picior în groapă, dar cu ochii la femei...Ori îți cați de treab’acasă și îți îngrijești carcasa,Ori mă duc la dracu-n praznic și aduc îndată coasa.-Ce să fac băbuțo dragă, dacă dracu-n ele zaceși femeia ... deh! femeia și lui Dumnezeu îi place.Sufletul mi-e veșnic
NICOLAE STANCU [Corola-blog/BlogPost/381075_a_382404]
-
Merg îndemnat. Din când în când fac un scurt popas, cei mici să se mai hârjonească-ntre ei ori să se alinte, ea să se mai răcorească rostogolindu-se prin zăpada subțire. Mânată de foame și grijă, apucă iar calea, cătând mirosuri prielnice... Ajunși spre capătul banchizei, cei trei se opresc. Din loc în loc, petece de gheață desenează pe liniștitul albastru al apei broderii albe, devenite surii cu cât depărtarea crește. În dreapta, mult mai aproape, brunul dungii ce-ntruchipează țărmul... Țărmul
ATIQTALIK de ANGELA DINA în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381438_a_382767]
-
-i, Cuprins al necuprinsului din carte Să fie srisă- n limba nimănui? Atât de tristă fie viața noastră În a ei greu rănită pasăre de foc, Ce se dorește pasăre măiastra Dar care poate mâine nu va fi deloc? Întreb cătând în mine o speranță, Că dacă eu sunt simplă viața mea Și dacă timpul, în suprema-i aroganță Este doar limită puterii de a vrea, Aș mai putea renaște- n propria viață Mult după ce de fapt am fost murit, Pot
LIBERUL ARBITRU de SILVANA ANDRADA în ediţia nr. 2220 din 28 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381513_a_382842]
-
Măști cu toate de renume din comedia minciunii.(...) Toți pe buze-având virtute, iar în ei monedă calpă,/ Quintesență de mizerii de la creștet până-n talpă. (Scrisoarea III). Rele-or zice că sunt toate câte nu vor înțelege.../ Dar afară de acestea, vor căta vieții tale/ Să-i găsească pete multe, răutăți și mici scandale -/ Astea toate te apropie de dânșii... Nu lumina/ Ce în lume-ai revărsat-o, ci păcatele și vina,/ Oboseala, slăbiciunea, toate relele ce sunt/ Într-un mod fatal legate
INTERVIU CU MIHAI EMINESCU de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374561_a_375890]
-
în pat nu mai zăbovesc, colegii de grădiniță stau și-i aștept la portiță. Drumul, plini de voie bună, îl parcurgem împreună, trecând prin rama ușiței umplem curtea grădiniței. Ne întâmpină în prag doamna noastră, ce cu drag, dându-ne cate-un pupic ne spune : -Bine-ați venit! Stă în ușa și zâmbește, Se vede ca ne iubeste, Cum nu ne-a văzut demult Lacrimi pe obraji îi curg. Referință Bibliografică: Nu mai sunt un prichindel / Valeria Iacob Tamaș : Confluențe Literare, ISSN
NU MAI SUNT UN PRICHINDEL de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 1887 din 01 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373366_a_374695]
-
cenușa din cortex: Se spulberă năzuința-i în vortex, Să scrie noile legi într-un codex, Să-și vindece rana din index. Mă zgârie pisica timpului mort, Mă mușcă dulăul prezentului spart, Dar mă vindec într-al „pot”-ului cort, Cătă vreme visu-mi rămâne în cart. Cu peștii mă rog, cu roua în brațe tot fug: Îmi tot arseră tot din mine, din jur! Sunt geamătul brazdei rostite-n sperjur, Și lemn refuzând să ardă pe rug! ---------------------------------------------------- POPESCU Daniela Madrid, Spania
VERSURI (2) de DANIELA POPESCU în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373395_a_374724]
-
infernul Nu lăsa occidentalii ca pe cap să ți se suie * N-ai de-ales frate române pune mâna pe secure Căci ne jefuiesc Carpații de aur și de pădure Conspirații mondiale vinovate de păcate Obligând și România să-și cate și-n iad dreptate. Virgil Ciucă București 14 martie 2017 . Referință Bibliografică: Un roman catre popor / Virgil Ciucă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2270, Anul VII, 19 martie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Virgil Ciucă : Toate Drepturile Rezervate
UN ROMAN CATRE POPOR de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2270 din 19 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373443_a_374772]
-
s-a Botezat ! S-a hotărât ca mai întâi, să-nceapă să întemnițeze Cu cei 2, iară ceilalți acestora să le urmeze ! Teoprasie, Achindin, Conducătorul de Cetate, Severian și Agatonic, Creștinii din Comunitate, Toți au fost întemnițați...iar Dregătoru-n Pont căta Să afle și-alți închinători în IISUS...și-i aresta ! Cu corabia ajuns, la Carpin, unde-ancorat Pe Zotic cu Ucenicii, a poruncit de i-a legat ! Ucenicii puși pe Cruce, acolo i-a răstignit Iar la Nicomidia, pe Zotic.l-
SF.PROOROC SAMUEL de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1693 din 20 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373494_a_374823]
-
tăifăsuiesc Și-ngână glasu-ți îngeresc. Din boltă, strălucindul car Așează pacea-n Rășinar. Se-ngroapă casele-n tăcere, Sub lina lunii mângâiere. Doar ici și colo câte-un muget Mai strică liniștea. În cuget Și pe sub sarici vine tihna Ciobanilor cătând odihna. Cuvântul tău înalți sublim Din Rășinari, din țintirim, Spre stele ce tăifăsuiesc Și-ngână glasu-ți îngeresc. *** Rășinarii după Goga (II) Pășteau deasupra casei tale Turme de nori și-n urma lor, Luceafărul doinea agale Rășinărenilor, de dor. Tăcute licăriri
RĂŞINARI de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373536_a_374865]