2,267 matches
-
că unii dintre aceștia au sonorități onomatopeice, caracteristice limbilor primare, păstrând din virtuțile lor native. În zona locuințelor rupestre din subcarpații Buzăului, cu vestigii lingvistice și arheologice geto-dace, se află pârâul Fisici, cu izvoare ce piștesc din malurile sale și cătunul Fâsâiți. Tot onomatopeice sunt denumiri din nordul Olteniei, veche vatră bine conservată, de felul Vîja, Țuțuroiu, Bolboroasa. Și, desigur, mai sunt și altele. Afluenții mari ai Dunării. Scrierile geografice și istorice vechi ne oferă cea mai sigură posibilitate de a
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
fie soartă bună. Un minimum de efort empatic ne poate așeza în pielea acestui personaj matur, pățit și frământat, care este un om oarecare. Ni-l putem imagina acasă, în Itaca, în liniștea palatului modest ca o casă țărănească din cătunul meu Dobridor, depănând singur sau împreună cu „preaînțeleapta” (perifronensis) Penelopa amintiri și gânduri despre cum se derulează firul vieții, cum se țese trama destinului și cum se taie firul vieții când vine moira Atropos însoțită de zeul psihopomp - cel care va
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
pp. 78-101). Aplicate anonimilor cotidianului, inclusiv celor mai obscuri dintre ei, analizele proprii acestei istorii - ca, bunăoară, cea prin care Giovanni Levi ne-a restituit extraordinar de interesanta biografie a lui Giovan Battista Chiesa, preot, exorcist și vindecător într-un cătun din Piemontul celui de-al XVII-lea veac (1988) - arată în ce fel participanții la ea puteau fi, în același timp, obiect și subiect al marilor evenimente și procese, făurindu-și, într-o anumită măsură, propria lor istorie (cf.Lüdtke
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
țăran și-a instalat culcușul într-un plop, profesorul de desen de la o școală oarecare umblă desculț și nu răspunde oamenilor la salut, în schimb salută vitele și câinii, un alt personaj, fără să aibă înclinațiile zoofile ale băiatului din Cătunul lui Faulkner, ce aleargă dement după o vacă, își adoră capra și nu iese nicăieri fără ea, iar o femeie, sărind noaptea pe o fereastră, nimerește într-un pom și adoarme agățată de crengi. Este vorba despre un sat în
POPESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288929_a_290258]
-
Din Țara lui April (1970), conținând versuri pentru copii, și o antologie de autor, Scrisori de primăvară (1972). Originea rurală și formația de normalist îl îndrumau pe tânărul P. spre tradiționalismul clasic, cu năzuința de a broda tabloul idilizat al „cătunului bătrân” într-o comuniune totală cu natura și cerul. Întrucâtva caracteristic în Scrisori de primăvară este tonul luminos, optimist, trimițând la George Coșbuc, urmat pe alocuri și în versificație. Curând, în Amintiri și în Depărtări, se întrevede și tensiunea dintre
PIETRARI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288811_a_290140]
-
o fîșie de livadă/ În tăcuta ta ogradă...”), dar mai ales în multiplicarea imaginilor, a căror construcție amintește imediat pe „iconari”. Rezultatele sunt uneori notabile: „S-a închis amurgul ca un trandafir. Noaptea mușcă lacom din obrazul serii/ Și peste cătunul cu basme-n chimir/ Își scutură cerul frunzele tăcerii” sau „M-aș vrea-n cătunul meu cu porumbei/ S-adun în piept căpițe mari de soare”. Alunecarea în artificiu („Vulpea serii/ A intrat în cortul zilei/ Și-n gingiile tăcerii
PIETRARI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288811_a_290140]
-
căror construcție amintește imediat pe „iconari”. Rezultatele sunt uneori notabile: „S-a închis amurgul ca un trandafir. Noaptea mușcă lacom din obrazul serii/ Și peste cătunul cu basme-n chimir/ Își scutură cerul frunzele tăcerii” sau „M-aș vrea-n cătunul meu cu porumbei/ S-adun în piept căpițe mari de soare”. Alunecarea în artificiu („Vulpea serii/ A intrat în cortul zilei/ Și-n gingiile tăcerii/ Sparge sâmburii luminii”) și în manierism diminuează totuși mult efectul scontat. O înnoire e încercată
PIETRARI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288811_a_290140]
-
str. G-ral Florescu 8, str. Cameliei 35. 8072. Vasilescu Karpen Nic., 8 apartamente, București, str. Herăstrău 5, str. Brezoianu 7, b-dul Mărăști 31. 8073. Vlachide M. Valeria și Victoria Cantemir, 9 apartamente, București, str. Argentina 22, Bușteni, sos. Națională, Otopeni, Cătunul Odăile 8074. Vadoviu Cosma, 9 apartamente, București, str. Episcopul Radu 47. 8075. Vladoianu Neli Dora, 10 apartamente, București, str. G-ral Praporgescu 29. 8076. Vămi Elenă, 8 apartamente, București, str. Momuleanu 15, 22 8077. Vasilescu Toma Stoian, 9 apartamente, București, str.
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
Sextil Pușcariu, „Helianta”, DR, 1921-1922; Constanța Hodoș, „Legenda”, ALA, 1923, 120; F. Lohr, „Amazoana”, DMN, 1925, 6689; Lovinescu, Scrieri, II, 129-132, IV, 404-405; Romulus Dianu, [Natalia Negru], RP, 1928, 3276, 1929, 3309, 3314, 3316, 3322, 3324; Constantin Virgil Gheorghiu, Tecucel, cătunul poeților, RML, 1939, 2; Constantin Virgil Gheorghiu, 25 de ani de la sinuciderea lui Dimitrie Anghel, RML, 1939, 33; G. Ursu, Tecuciul literar, Bârlad, 1943, 129-134; Corespondență, îngr. și pref. Horia Oprescu, București, 1969; Ciopraga, Lit. rom., 214-215; Micu, Început, 238
NEGRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288412_a_289741]
-
leagănul de vis - și visul din leagăn - al ciocoiului Dinu Păturică. În anul 1864, Nicolae Filimon, care fusese - poate nu întâmplător - fiu de popă și epitrop al bisericii Enei din București, nota cu regret următoarele: Am alergat prin sate și cătune, am vorbit cu țărani bătrâni și tineri; ce e drept, sunt plini și ei, sărmanii, de mârșăvii până între urechi, dar n-am găsit nici între dânșii pe oamenii ce căutam. Am intrat în locașul lui Dumnezeu, am observat cu
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
nu putea comite o crimă oribilă, de genul celei căreia îi căzuse victimă soția sa, Sylvia. Și atunci? De ce era necesar ca Terry să fugă, recunoscând implicit că el era asasinul? Nici primirea scrisorii-confesiune a lui Terry - aflat într-un cătun din Mexic - nu-l convinge pe de-a-ntregul că omul în fața căruia renunțase să poarte platoșa obișnuită de cinism, sarcasm și ironie mușcătoare putuse să-l înșele atât de năprasnic. Un Terry Lennox asasin nu putea fi prietenul cuiva ale
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
țării, de la Ploiești, Cluj, Tr. Severin, Brașov, Mizil, Cernăuți, Brăila, Oradea Mare, Arad, Chișinău, Sibiu, Alba-Iulia etc. Iar ziua de 1 Decembrie a fost prilej de sărbătorire pentru parlament cum și pentru toate orașele și satele, până la cel mai umil cătun. S-a dovedit că oricât patimile ca și greșelile politice, ne-ar despărți, chestiunea națională este în inima, în mintea și în sufletul tuturor românilor și că unitatea sufletească este mai desăvârșită decât se credea. S-a dovedit și cu
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
emoționantă din pricina rarității faptului, ci cauza însăși care a determinat-o este impresionantă: Horea s-a născut în anul dramatic 1943. Singurătatea lui Horea amintește de război, de moarte, de jalea femeilor lăsate acasă, de mizeria în care se scufundă cătunul. Poezia este centrată, așadar, pe ideea că războiul înseamnă moarte, distrugere: Și-n anii cei grei n-au venit pe lume prunci. Dar poezia este intitulată Horea nu mai este singur. În partea a doua este exprimată o altă idee
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
pe același front (...). Astăzi, terenul celor mai vii colaborări de acest fel este cântecul de masă. Începând cu Imnul R.P.R., turnat parcă din același material de Matei Socor și Aurel Baranga, toate cântecele noastre valoroase, care au străbătut până la ultimul cătun din munți, prezintă o melodie geamănă poeziei. Versurile maestrului A. Toma, ale poeților noștri de frunte ca Minai Beniuc, Eugen Jebeleanu, Maria Banuș, Eugen Frunză, Dumitru Corbea și alții, trec astfel din gură în gură, pe aripile melodiei. Dar chiar
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
în colaborare cu Ada Steinberg); Bogdan Hamera, Pilda lui Plewa, București, 1952 (în colaborare cu Iulian Kalinowski); P. I. Ceaikovski, Despre operă, București, 1953; Arkadi Gaidar, Ținuturi îndepărtate, București, 1953; N.V. Gogol, În noaptea de ajun, București, 1953, Serile în cătunul de lângă Dikanka, pref. Tamara Gane, București, 1961 (în colaborare cu Ada Steinberg); Boris Gorbatov, Donbas, București, 1953; Mirza Ibrahimov, Veni-va ziua, București, 1953 (în colaborare cu V. Popescu); L. N. Tolstoi, Prizonierul din Caucaz, București, 1954; Alexei Iugov, Nemurire
BOLDUR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285805_a_287134]
-
a fost șef de pădurari. Din cauza unui incendiu, familia se mută la București, unde copilul face clasele primare, fiind înscris apoi la Liceul „Cantemir Vodă”. La șaptesprezece ani părăsește școala și își câștigă existența ca învățător suplinitor la țară, în cătunele Vârteju, Dârza, Ciorogârla. Abia în 1913 avea să-și ia, la „Sf. Sava”, diploma de absolvent. Licențiat, în 1921, în limba și literatura franceză, începe un lung șir de peregrinări ca profesor - Pitești, Mizil (aici obține definitivatul), Piatra Neamț, Buzău, Oltenița
BOTEZ-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285831_a_287160]
-
, George (1.IV.1900, Rubla, j. Buzău - 6.IX.1972, București), istoric literar, bibliograf și editor. Este fiul Mariei și al lui Pavel Băiculescu, învățător. B. a urmat școala primară în cătunul natal și apoi la Râmnicu Sărat, unde a făcut și liceul, absolvit în 1921. În ultima clasă, răspundea de revista elevilor, „Zori de zi”, și era secretarul societății „Junimea culturală”. În timpul primului război mondial a fost „cercetaș” și administrator de
BAICULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285545_a_286874]
-
Cheiul la răsărit? Teribilul incendiu? Nu. Ca mulți alți amatori, doctorul Phil Își Închipuia că singurul subiect adecvat pentru artă era un peisaj pitoresc, fără nici o legătură cu experiența lui. Picta perspective marine pe care nu le văzuse niciodată și cătunuri din păduri pe care nu le vizitase nicicând, cu tot cu o siluetă care fuma pipă, odihnindu-se pe un butuc. Doctorul Philobosian nu vorbea niciodată despre Smirna și ieșea din cameră ori de câte ori cineva aborda acest subiect. Nu pomenea niciodată de prima
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
sa. De asemenea, au văzut pe bucata veche de hârtie că există niște tuneluri care duc în interiorul unei incinte împrejmuite de garduri. Cea mai apropiată intrare în acestea se găsea în pădure, la vreun kilometru distanță. Au lăsat în urmă cătunul și au alergat spre lizieră. Acolo trebuia să fie mai feriți de vântul aspru și de ger. Ajungând lângă primii copaci, s-au putut minuna de imensa înălțime a acestora, întrucât țâșneau înspre văzduh câte vreo cincizeci, o sută de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
născut? Unde a fost declarat copilul? Lecoeur conducea interogatoriul cu minuțiozitate, poate din cauza prezenței ilustrului său coleg parizian. — Nu voiam să se știe. — Și unde v-ați dus? — În Bourgogne. — Unde, mai exact? — Mesnil-le-Mont. — E un sat? — Mai curând un cătun. — Exista acolo un medic? — Nu era pe vremea aia. — Și ați ales să nașteți Într-un cătun fără medic? — Cum credeți că nășteau mamele noastre? — Dumneavoastră ați ales locul? Mai fuseserăți acolo? Nu. M-am uitat pe o hartă rutieră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2055_a_3380]
-
parizian. — Nu voiam să se știe. — Și unde v-ați dus? — În Bourgogne. — Unde, mai exact? — Mesnil-le-Mont. — E un sat? — Mai curând un cătun. — Exista acolo un medic? — Nu era pe vremea aia. — Și ați ales să nașteți Într-un cătun fără medic? — Cum credeți că nășteau mamele noastre? — Dumneavoastră ați ales locul? Mai fuseserăți acolo? Nu. M-am uitat pe o hartă rutieră. — V-ați dus acolo singură? — Mă Întreb cum Îi interogați pe vinovați, dacă Îi torturați așa pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2055_a_3380]
-
Întâmplător. Nu știați unde lucrează. Ar fi putut să fie Întreținută. — Asta nu mă privea. — Nu țineați una la alta. Relațiile erau cât se poate de reduse, dar Își părăsea brusc locul de muncă pentru a vă Însoți Într-un cătun pierdut din Bourgogne! Ea nu găsi nimic de spus. Cât ați stat acolo? — O lună. — La hotel? — La han. Ați fost ajutată de o moașă? — Nu știu dacă era moașă, dar ajuta toate femeile Însărcinate din ținut. — Cum o cheamă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2055_a_3380]
-
Setmanii-Mici, Seimenii-Mari, Seragia-Mare, Seragia-Mică, Susuz-Alibei, Talâșman, Taspunar, Tortoman, Vlahkioi 586. Plasa Hârșova cuprindea 15 comune, după cum urmează: Calfa, Capugi, Cartal, Dăeni, Eni-Serai, Gârliciu, Ghizdărești, Groapa Ciobanului, Hârșova, Muslu, Ostrovu, Șiriu, Topalu, Topologu, cu satele Doiran, Topologu-Cerchezesc și Topologu-Tătăresc, Uzum-Bei, cu cătunele Hairaclar și Șamșiler 587. Plasa Silistra-Nouă cuprindea 40 de comune, după cum urmează: Aliman, Almanlâu, Asarlâc, Bairam-Dede, Bazarghian, Beilic, Bugeac, Gadikioi, Calaicci, Calnia, Kara-Aci, Caranlâc, Carvan, Câșla, Ciucurkioi, Ciungiuc, Coslugea, Cara-Orman, Cusgun, Demircea, Dobromir din Deal, Dobromir din Vale, Esekioi, Galița
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
la Potur, 42 la Toxof și 45 la Zebil 782. Comuna Alibeikioi era așezată în bazinul râului Taița, la 30 km sud-vest de orașul Tulcea și la 28 km de Isaccea și cuprindea satele Alibeikioi și Ac-Cadân783. Se învecina cu cătunele Cineli, aparținând comunei Bașkioi, și Dautcea, aparținând comunei Ortakioi, în partea de sud. Spre est se învecina cu Nalbant, cu Telița și Meidankioi, spre nord, iar spre vest cu Balabancea. Primăria comunei era situată în satul Alibeikioi de care depindea
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Camber așezate în bazinul inferior al râului Taița, la 10 km nord-vest de Babadag și 36 km sud-vest de Tulcea. Ambele sate erau traversate de șoseaua Babadag-Măcin. Armutli se învecina spre nord și vest cu comuna Bașkioi, spre sud-vest cu cătunul Slava Cerkeză, iar spre nord și est cu teritoriul orașului Babadag. În partea de est se învecina cu satele Hagilar și Satu Nou din cadrul comunei Congaz 786. La sfârșitul secolului al XIX-lea în comună existau: 192 de case, 15
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]