2,283 matches
-
În jurul casei se afla o curte destul de mare, o livadă, bisericuța familiei, o fântână, grajduri pentru animale, hambare pentru cereale și alte anexe gospodărești. În anul 1847, soția căminarului, Raluca (Iurașcu) Eminovici (1816-1876) a cumpărat mica bisericuță de lemn din cătunul Ipotești, cu 250 de galbeni, de la boierul Theodor Murguleț. Acest lucru este menționat într-o scrisoare din 14 aprilie 1909 a lui Matei Eminovici către Corneliu Botez (""Biserica din Ipotești era proprietatea mamei, o cumpărase mama cu 250 de galbeni
Biserica Sfinții Voievozi din Ipotești () [Corola-website/Science/320902_a_322231]
-
fiica agăi Ion Bălăceanu și nepoata voievodului Șerban Cantacuzino, văduvă și ea la acea dată. La 29 iulie 1743 biserica este terminată și dată spre folosință. Inițial rolul acesteia, așa cum rezultă din pisanie, era, ori de biserică de mir a cătunului de clăcași ce slujeau pe moșiile Manoileselor, ori chiar de biserică de curte a acestora căci profesorul Victor Brătulescu află că in imediata apropiere a bisericuței, aproximativ 60m mai la nord, s-ar fi aflat și conacul ctitorilor, astăzi complet
Mănăstirea Zamfira () [Corola-website/Science/301204_a_302533]
-
una datând din 1833) și o școală mixtă cu 28 de elevi. Anuarul Socec din 1925 consemnează desființarea comunei Dealu Lung și includerea ei în comuna Lacul lui Băban, cu satele Cocoșari, Constandoiu, Gura Caliței, Peletic, Plopu, Poenile, Tinoasa și cătunele Bălănești, Groapa Tufei, Rașca și Șotărcari, populația totală fiind de 2812 locuitori. Ea era arondată plășii Plăginești a aceluiași județ. În 1950, comuna a fost transferată raionului Focșani din regiunea Putna, apoi (după 1952) din regiunea Bârlad și (după 1956
Comuna Gura Caliței, Vrancea () [Corola-website/Science/301876_a_303205]
-
avea 995 de locuitori. Apropierea de Târgșorul Vechi, centru administrativ și comercial medieval, influențează și dezvoltarea satului Târgșorul Nou. La 1902, satul Târgșorul Nou era construit în jurul mănăstirii Târgșorul, și era reședința unei comune ce cuprindea, pe lângă satul principal, și cătunul Țigănia. Comuna avea 1.127 de locuitori și era reședința plășii Târgșorul, din care făcea partea ea și comuna Nedelea. În 1925, comuna Ariceștii Rahtivanu (denumită astfel pentru a o deosebi de cealaltă comună prahoveană denumită pe atunci Aricești) făcea
Comuna Ariceștii Rahtivani, Prahova () [Corola-website/Science/301637_a_302966]
-
fostul pârcălab de Cetatea de Baltă. La 3 aprilie 1560, domnitorul Alexandru Lăpușneanu (1552-1561) a dat un hrisov prin care a împărțit satul Boian între copii și nepoții frațior Stârcea. Cele trei părți ale Boianului erau partea de sus (actualul cătun Hlinița), partea de mijloc (pe locul cătunului Hucău) și partea de jos (vatra actualului Boian). În următoarea sută de ani, părțile de mijloc și de jos ale Boianului au fost vândute de mai multe ori, trecând pe la diverși proprietari. În
Boian, Noua Suliță () [Corola-website/Science/311756_a_313085]
-
3 aprilie 1560, domnitorul Alexandru Lăpușneanu (1552-1561) a dat un hrisov prin care a împărțit satul Boian între copii și nepoții frațior Stârcea. Cele trei părți ale Boianului erau partea de sus (actualul cătun Hlinița), partea de mijloc (pe locul cătunului Hucău) și partea de jos (vatra actualului Boian). În următoarea sută de ani, părțile de mijloc și de jos ale Boianului au fost vândute de mai multe ori, trecând pe la diverși proprietari. În anul 1636, Isac Stârcea a fost obligat
Boian, Noua Suliță () [Corola-website/Science/311756_a_313085]
-
are 4.425 locuitori, preponderent moldoveni. În prezent, în Boian există trei biserici, două școli (printre care Gimnaziul "Ion Neculce", cu acest statut de gimnaziu în 1990), în care se predă în limba română și o grădiniță de copii în cătunul Hlinița. Aici există un modern hotel ("Bukovinska zirka") - deschis în anul 2003, un supermarket ("Izvorașul") - cu un restaurant ("Prinț") și mai multe magazine, o bază de odihnă ("Slonecnaya dolina") - în pădurea Boianului, un parc de distracții ("Zorepad"). În sat funcționează
Boian, Noua Suliță () [Corola-website/Science/311756_a_313085]
-
fiecare spectator, pentru a putea adecva spectacolele și proiectele proprii nevoilor comunitare. Teatrul Ariel este al tuturor copiilor și tinerilor. Este necesar să cunoști grupe de publicuri cu profiluri distincte: copii cu nevoi speciale, copii din medii defavorizate (din sate, cătune, care nu au posibilitatea să ajungă la teatru), copii defavorizați social (fără familii stabile), copii ai străzii etc. Pentru fiecare dintre aceste publicuri e important să creezi (promovezi) proiecte specifice profilului individual și de grup. Atâta timp cât fiecare dintre ei se
Al cui este teatrul pentru copii și adolescenți? () [Corola-website/Science/295713_a_297042]
-
versantul drept al Bratcutei, la cca. 30 m de firul văii, se deschide o peșteră puțin adâncă într-un perete înalt de stâncă. Localnicii îi mai spun "Peșteră colorată". În apropriere se află locul numit Preluca Ciunii. Este situată în cătunul Tipleoaia, în apropriere de Peșteră cu apă sau Peșteră Marzu, este mai mult o grota. Este cunoscută din anul 1985 și are o lungime de peste 4 km, ocupând locul 9 între Peșterile din munții Apuseni. Se gaseste între Valea Rusului
Bratca, Bihor () [Corola-website/Science/300848_a_302177]
-
Peșteră cu apă sau Peșteră Marzu, este mai mult o grota. Este cunoscută din anul 1985 și are o lungime de peste 4 km, ocupând locul 9 între Peșterile din munții Apuseni. Se gaseste între Valea Rusului și Valea Boiului în cătunul Poiana Bratca. Galeria are o denivelare de 295 m de la suprafață, din acest punct se situează pe locul 2. Este accesibilă doar persoanelor cu echipament adecvat pentru a putea coborî. De la suprafața traseul urmează câteva puțuri până la galeria în plan
Bratca, Bihor () [Corola-website/Science/300848_a_302177]
-
Balaci este o comună în județul Teleorman, Muntenia, România, formată din satele Balaci (reședința), Burdeni și Tecuci. Satul Balaci este format din cătunele (cartierele) Braniște, Odorog și Săracani. Situat în zona geografică "Găvanul Burdea", denumită astfel din cauza că este presărată cu dese mici depresiuni, ca niște "găvane" (găvan = farfurie din lemn scobit). Satele sunt situate în general în astfel de depresiuni. Localitatea se
Comuna Balaci, Teleorman () [Corola-website/Science/301783_a_303112]
-
cu 125 de elevi. În 1925, după ce satul Florica a fost trecut la comuna Mihăilești, în comuna Glodeanu Sărat, aflată acum în plasa Glodeanurile a aceluiași județ, trăiau 3340 de locuitori, în satele Glodeanu Sărat, Pitulicea, Căldărușanca, Cufuritu și în cătunul Ileana. În 1931, lege administrației locale marchează unirea satelor Pitulicea și Cufuritu, sub numele de "Pitulicea-Cafurita". În 1950, comuna a fost inclusă în raionul Mizil al regiunii Buzău și apoi (după 1952) al regiunii Ploiești. În 1968, comuna a revenit
Comuna Glodeanu Sărat, Buzău () [Corola-website/Science/300817_a_302146]
-
prima localitate din județul [[Prahova]] care s-a ridicat la luptă în 1888, fiind centru de răscoală. Deoarece mișcarea socială a fost înfrântă, mulți țărani fulgeni au fost judecați și acuzați de rebeliune. În această perioadă, comuna era formată din cătunele [[Fulga de Sus]] și [[Fulga de Jos]], la fel ca și astăzi. Ea făcea parte din plaiul Câmpul al [[Județul Prahova (interbelic)|județului Prahova]], cu 3515 locuitori, având câte o biserică în fiecare din sate, (cea din Fulga de Sus
Comuna Fulga, Prahova () [Corola-website/Science/301674_a_303003]
-
o moară de vânt, două de apă, două școli cu 101 elevi, și cinci biserici. Anuarul Socec din 1925 o consemnează în plasa Codru a aceluiași județ, având 2668 de locuitori în satele Budești, Mogoșești, Hadâmbu și Mânjești, și în cătunul Schitu Hadâmbu. În 1950, comuna a fost transferată raionului Iași din regiunea Iași. În 1968, a revenit la județul Iași, reînființat. Singurul obiectiv din comuna Mogoșești inclus în lista monumentelor istorice din județul Iași ca monument de interes local este
Comuna Mogoșești, Iași () [Corola-website/Science/301293_a_302622]
-
aparținând culturii Foltești din Epoca Bronzului, și așezarea eneolitică de la „Pietroasa”, la 600 m sud-est de satul Găiceana, aparținând culturii Cucuteni A. Celelalte două obiective sunt clasificate ca monumente de arhitectură: (1908) și biserica de lemn „Adormirea Maicii Domnului” din cătunul Recea (1808, reconstruită în 1864), ambele aflate în satul Găiceana.
Comuna Găiceana, Bacău () [Corola-website/Science/300671_a_302000]
-
a noilor ținuturi, din moșia pogăneșteană au fost rupte 4000 desetine de pământ și date celor 49 coloniști germani aduși în regiune, care au format colonia Marienfeld, românii numeau colonia Regina Maria, care și astăzi se păstrează sub forma unui cătun mic în valea râului Lăpușnița. „Inițial coloniștii germani și-au ales loc pentru sat la „Dumul Mingirului” un toponim de pe moșia Pogănești, dar negăsind apă potabilă ei și au mutat colonia în valea Lăpușniței. Aceste pământuri așa și nu au
Pogănești, Hîncești () [Corola-website/Science/305233_a_306562]
-
conațional în circumstanțe stranii. După omor, nimeni nu ar fi bănuit ce dramă avea să declanșeze acestă crimă la mii de kilometri distanță. Tânărul albanez provenea din zona Malësia e Madhe, din nordul Albaniei, iar familia sa locuia într-un cătun muntos în care legile nescrise ale kanun-ului, încă existau. Mai exact, provenea din familia Cefa. Cel mai cunoscut membru al acestei familii, regizorul Ndoc Cefa, era în momentul acela directorul Teatrului dramatic “Migheni” din orașul Shkodër și președintele consiliului local
Kanun () [Corola-website/Science/316977_a_318306]
-
coroană murală cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate: Împărțirea scutului în două semnifică unirea vechii așezări Crihana și a noii vetre Vâlcova, prima remarcându-se din vechime prin stăpânirea de câmpuri și pășuni întinse, iar a doua fiind un cătun de pescari situat pe malul bălților. Cele două cârlibane încrucișate, ambele având mânerele tradiționale în chip de stindard dacic: capul de lup și coada de balaur, semnifică atât una dintre ocupațiile străvechi de bază ale locuitorilor satului, cât și legătura
Crihana Veche, Cahul () [Corola-website/Science/305143_a_306472]
-
nr. 7, coloana 2 va avea următorul cuprins: "Drum comunal Coasta Mare", iar coloana 3 va avea următorul cuprins: "Este situat în partea de S-E a localității, în partea dreaptă față de axul drumului DJ 712 și face legătura între cătunul Între Dealuri și satul Aluniș. Lungime - 1.785,89 m."; - la poziția nr. 13, coloana 2 va avea următorul cuprins: "Drum comunal Pietrari-Valea Câmpului", iar coloana 3 va avea următorul cuprins: "Este situat în parte de S-V a localității
EUR-Lex () [Corola-website/Law/233126_a_234455]
-
art. I din ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 63 din 6 septembrie 2006 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 792 din 20 septembrie 2006. 16. intersecție - orice încrucișare, joncțiune sau bifurcare de drumuri la nivel, inclusiv spațiile formate de acestea; 17. localitate - cătunul, sătul, comuna, orașul și municipiul ale căror intrări și ieșiri sunt semnalizate în conformitate cu prevederile legale; 18. masă totală maximă autorizată - masă maximă a unui vehicul încărcat, declarată admisibila în urmă omologării de către autoritatea competența; 19. mijloc tehnic certificat - dispozitivul care
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181407_a_182736]
-
înmatriculare pentru o perioadă determinată; -------------- Pct. 16^3 al art. 6 a fost introdus de pct. 3 al art. I din LEGEA nr. 6 din 9 ianuarie 2007 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 30 din 17 ianuarie 2007. 17. localitate - cătunul, sătul, comuna, orașul și municipiul ale căror intrări și ieșiri sunt semnalizate în conformitate cu prevederile legale; 18. masă totală maximă autorizată - masă maximă a unui vehicul încărcat, declarată admisibila în urmă omologării de către autoritatea competența; 19. mijloc tehnic certificat - dispozitivul care
EUR-Lex () [Corola-website/Law/208393_a_209722]
-
fondului inferior a făcut și a săvârșit lucrări aparente destinate a înlesni trecerea și scurgerea apei în proprietatea să. Articolul 581 Proprietarul izvorului nu-i poate schimba cursul când izvorul da apă trebuincioasa locuitorilor unei comune unui sat sau unui cătun. -------------- A se vedea și art. 135 alin. 4 al Constituției României. Articolul 582 Acela, a cărui proprietate este pe marginea unei ape curgătoare, afară de apele care sunt declarate dependente de domeniul public prin art. 476 la titlul Despre distincțiunea bunurilor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/132342_a_133671]
-
documentar ca sat prima oară, cu numele Moarile (datorită numeroaselor mori de pe valea Cricovului Dulce) sau Moara Rateșului, Moara Nouă, Moara Sasului. Din 1661 este cunoscută cu numele actual. Administrativ, comuna Moreni apare în 1864. În 1868, în Moreni, existau cătunele, ca în 1876 să existe și satele Neagra, Piscuri, Pleașa, Râpa, Țuicani. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna rurală Moreni făcea parte din plasa Filipești a județului Prahova, și era compusă din satele Moreni, Tisa, Stavropoleos, Țuicani și Pleașa
Moreni () [Corola-website/Science/297001_a_298330]
-
din satele Glodu, Gonțești, Negoșina, Păcurile, Pârlita, Poenari, Pletari, Șuchea și Valea Verzei, totalizând 1570 de locuitori. Satul Cănești era în acel moment pe cale de dispariție, din cauza unei alunecări de teren care îi obligase pe localnici să se mute în cătunul Pârlita (care mai târziu avea să-și ia el însuși numele de Cănești). În comună funcționau 5 biserici și o școală cu 35 de elevi (din care 3 fete). În 1925, comuna era alcătuită din aceleași sate, inclusă în plasa
Comuna Cănești, Buzău () [Corola-website/Science/300804_a_302133]
-
era foarte importantă, ea constituind a doua cale de legătură cu Austria, prin Orșova-Timișoara, prima fiind prin Ardeal. Distanță medie între stațiile de poștă era de 20 km (lungime de o poștă). Satul Tecuci-Kalinderu la început era format din două cătune deosebite între ele, Tecuciul de Sus și Tecuciul de Jos, forma care se găsește în acte până în 1843, iar de atunci și până în 1876 sub numele de Tecuciul din deal și Tecuciul din vale. În anul 1876 comună s-a
Tecuci, Teleorman () [Corola-website/Science/301844_a_303173]