571 matches
-
Est, la care mergea de sărbători sau mai venea din când în când acesta la dânsul. Totuși, Costel era singurul care avea serviciu ca administrator la spitalul din oraș și aducea în casă un salariu pe care coana Zitta se căznea să-l drămăluiască de la o lună la alta. În afara serviciului, Costel mai trebuia s-aprovizioneze casa cu lemne pentru iarnă. Să plătească angaralele către stat. S-aducă apă proaspătă zilnic de la izvorul din vale, de la cișmeaua de pe râul Deea. După ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
ca pe-un cal breaz, Coana Zitta s-a plâns surorii sale din RFG. Aceasta i-a chemat acolo. Au depus cereri de plecare definitivă din țară. Și ea. Și Costel. Și băiatul, Mirel. Era în perioada când Ceaușescu se căznea să lichideze datoria externă. Și strângea la maximum cureaua în interior. Încât viața devenea tot mai grea. Aprobarea le-a venit mai repede decât se așteptau. Au primit o despăgubire simbolică pentru casă și pământul ce-l aveau în seamă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
au mărit casa. I-au adăugat încă un etaj. Au introdus un nou sistem modern de încălzit, sperând și chiar zicând mereu că Bițu să se mute de la apartament, ca să fie cu toții laolaltă. Apoi, după 1989, același Florinel s-a căznit și a reușit să recâștige de la stat și casa bunicilor de pe Deea, pe care-a împărțit-o cu Mirel din Germania. Când a rămas fără Corina, Bițu avea 53 de ani. Era încă voinic, rotofei, cu o față rotundă și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
vadă În Întuneric, și nici pe ea n-o mișca balamucul din casă. — Și până la urmă te-ai Însurat? — Păi ce să-ți spun, Tanso, că noi doi ne iubeam foarte tare și am vrut să ne căsătorim. Părințelul se căznește și o tot lungește, oh, cum se Întâmplă de obicei, noi am decis să ne unim viețile. Părinții ei, ce să zic, nu erau deloc de acord. Dar până la urmă n-ar fi stat În calea fericirii unicei lor fiice
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
tocmai Îl salvase dintr-un cataclism și gesticula În toate părțile aruncându-și-l dintr-o mână În alta și gemea și mugea acompaniată de orăcăiala copilului care-i dădea apă la moară amplificându-i cu degetele În urechi. Se căznea parcă să i le destupe, s-o facă să-i audă plânsul, În timp ce Andrei Îi susținea și se amesteca În furtuna aia de țipete și mugete teribilă și incredibilă ca Însăși realitatea faptului că toți eram niște animale acolo-n
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
o mai fi și-n capul tău ăsta mare? Nu lăsa gândurile să-ți mănânce puța, și eu că uite-l cum amușină și cotrobăiește brotacul. Terminase colțul de pâine și răscolea iarăși prin haine și apoi l-am văzut căznindu-se să-și bage pe cap șorțul ăla negru pe care-l purta Andrei pe sub pantalonii de lucru. Felul cum mă uitam o făcu să-mi spună că n-am la ce să mă feresc de copil. El știe, e
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
era nici un dubiu. De asistenta aia se Îndrăgostise, de-acum nu mai avea nici un rost să nege. Oricum Ortansa nu se prea sinchisea să se mai ferească, dacă eu catadicseam să-i dau liber Încă de acum un an, tot căznindu-mă s-o fac să mi se spovedească. Știam că ele-și petrec multe ceasuri pe zi Împreună, la asistentă acasă sau aici, În lipsa mea. Abia de apucasem s-o văd În câteva rânduri preț de câteva minute pe fetița
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
fostă corectoare șefă care-și asumase răspunderea funcției de directoare amânându-și pensionarea pe termen nelimitat. N-ar fi fost mare lucru altminteri să observ și să consimt că printre astfel de oameni m-am Învârtit toată viața, și tot căznindu-mă să-i recunosc și să le fiu pe plac, ei s-au Îndurat Într-un târziu să mă facă scriitor. Ce știam despre directoarea Editurii Calende, Plumbeanu Doina pe numele ei, aflasem mai mult de la Ortansa. Ea mi-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
Și să-l frec În găoază până dă În gălbează! Maiorul Zlate se prăvălește pe scaun și bate palma În masă, făcând să salte sticla cu apă. Vrea să suspende ședința, vrea să ia cuvântul, bălăngăne capul În toate părțile căznindu-se să dea afară din el ce are de spus. Neli intră pe ușă cu cratița de fiertură de cartofi. - Ferește că te opărește! Ufff! Lasă-i nea Costică că ie beți. Îți dă ei banii mâine. Nu-ți pune
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
înțelege mintea noastră; căci, altfel cum am putea trăi de îndată ce am înțelege că viața, așa cum ni se pare că este, nu are sens!” Acolo, în tranșee a învățat să știe ce gândesc oamenii când tac, când mint sau când se căznesc să spună adevărul, și nu-l găsesc. Câte lucruri imposibile se întâmplă... câte?!, spuse el abia șoptit. Monstruosul fascinează în aceeași măsură, ca și sublimul!”, părea ca-și vorbește doar, sieși. „ Ah, da!..mă iertați, am deviat puțin!”, apoi continuă
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
mai face (NL.~1750−66: 10) b. cum s-au și mai zis și fără de gâlceavă (ACP.1714: 6v−7r) c. ce va hi mai scris și dela Aron vodă încoace (CLM.1700−50: 159r) (iii) a. și l-au căznit până va și muri(DÎ.1599:XVIII) b. Deci au și purces Ștefan-vodă în sus pe la Cernăuți (NL.~1750−66: 10) c. Și l-au și făcut boier, armaș mare pre Purece (NL.~1750−66: 10) d. Deci Ștefăniță-vodă, cum
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
cum Îi merge afacerea. După câtva timp, ne-am dat seama că amândoi vorbeam, de fapt, de același lucru: lumea se aplatizase și acest lucru se Întâmplase atât de rapid și Îi afectase afacerea atât de profund, Încât Încă se căznea să găsească un mod de a se adapta. Îi era clar că se confruntă cu presiuni exercitate de concurență și de politica de prețuri de un tip și de o intensitate nemaiîntâlnite până atunci. „Freelancer-ii (liber-profesioniștii) sunt de vină“, mi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
aproape că pârjolea tandrețea, să fie a mea, să o posed trup și suflet. Chiar din momentul recunoașterii, dorința fizică, stârnită, tulburată, se sucise și se răsucise în mine, simțurile fiindu-mi în permanent dialog cu gândurile, pentru că, pe măsură ce mă căzneam să contopesc imaginea ei din tinerețe cu cea de la bătrânețe, doream tot mai mult să o doresc. A ajunge la dorință însemna o încercare capitală, un calvar, o caznă prin care treceam de dragul ei. Acum, îmi dădeam seama că reușisem
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
Urâtă treabă, domnule Arrowby! — Da. — Eu te-am prevenit cu privire la mare, ții minte? — Da. — N-a putut să iasă, asta a fost. — Posibil. Eu l-am văzut, chiar cu o zi înainte, mă găseam pe lângă turn, și l-am văzut căznindu-se și tot căznindu-se să se cațăre pe stânca aia dreaptă de lângă casa dumitale, și mereu cădea iar în mare. A fost o nebunie curată să înoate pe cogeamitea valuri cât casa. P’ormă, nu știu cum a făcut de-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
Da. — Eu te-am prevenit cu privire la mare, ții minte? — Da. — N-a putut să iasă, asta a fost. — Posibil. Eu l-am văzut, chiar cu o zi înainte, mă găseam pe lângă turn, și l-am văzut căznindu-se și tot căznindu-se să se cațăre pe stânca aia dreaptă de lângă casa dumitale, și mereu cădea iar în mare. A fost o nebunie curată să înoate pe cogeamitea valuri cât casa. P’ormă, nu știu cum a făcut de-a reușit să ajungă sus
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
de conceput. Fuseserăm un scurt timp împreună; și venise la mine ca la moarte, ca la călăul lui. Pe ce stranie cale a întâmplării, plină de atâta alte posibilități, își croise drum către poalele acelei stânci abrupte, de care se căznise iar și iar să se agațe, pentru a se smulge din marea înșelătoare și ucigașă? Ar fi trebuit să-l avertizez, n-ar fi trebuit să plonjez alături de el în prima zi; îl nimicisem pentru că fusesem atât de încântat de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
tristă, ca să ți-o consumi inventând. Descrierea Cavarnei a făcut-o doi ani după ce a cunoscut locul, însă de aici nu reiese artificiul sentimentelor. „Aș vrea să se reție în această carte miraculoasă atmosfera de la Cavarna, pe care m- am căznit s-o redau cât mai bine. Spațiul imens care se întinde acolo în fața ta și pustietatea impresionantă. Noaptea nu auzeam decât zgomotul mării, al vreunei uși de la vreo magazie goală, bătută de vânt, și al șobolanilor care se jucau în
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
nici aerul nu-l împiedică să se analizeze și să-i analizeze pe ceilalți: “Căzături la fiecare pas și lașități când te înspăimânți de cel mai mic obstacol. Unul din schiuri mi s-a desprins de la picior și m-am căznit o mulțime să-l prind. Mă așezam pe zăpadă dar mă încurcam în cele doua lemne. Îmi scoteam mănușile, dar îmi înghețau mâinile...Hotărât sufletul meu era prost construit. Cred că eram singurul care, cu tot frigul și zăpada, continua
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
rând ,,fiecărei națiuni"12, apoi ,,acelor vechi aliați ale căror origini culturale și spirituale le împărtășim", ,,acelor noi state cărora le urăm bun venit la rangul de state libere", ,,acelor popoare din colibe și sate de pe întreg globul care se căznesc să se elibereze de lanțurile mizeriei colective", ,,republicilor noastre surori din sudul graniței", ,,Națiunilor Unite" și, ,,în sfârșit, acelor națiuni care s-ar transforma în adversarul nostru". În lunile care au urmat, el a atras atenția spre America prin crearea
Memorandum către președintele ales by MADELEINE ALBRIGHT () [Corola-publishinghouse/Science/999_a_2507]
-
sectorul privat și societatea civilă. Dumneavoastră veți participa de la Casa Albă, după ce ați hotărât că America ar trebui să fie un lider pe problema respectivă, dar cu excepția situației în care solicitați personal și în mod repetat altceva, departamentele se pot căzni luni de zile, chiar și ani, până să se pună de acord asupra manierei în care ar trebui exercitată acea conducere, ce consecințe ar trebui să aibă, cine ar trebui să suporte costurile și cum vor fi convinse Congresul și
Memorandum către președintele ales by MADELEINE ALBRIGHT () [Corola-publishinghouse/Science/999_a_2507]
-
grimase. Spre deosebire de adversarul său principal, Geoană a fost crispat. Decis să recupereze handicapul din sondaje față de Băsescu, a șarjat în permanență, depășind mereu timpul alocat, s-a apucat să răspundă și la întrebări care nu s-au pus. A râs căznit la poantele joase ale lui Mitică, dar în general a căutat camera, încercând să-și spună discursul direct către bucureșteni, cărora le spunea „voi“. Iarăși și-a făcut portretul de băiat de București, căsătorit în București, cu copii în București
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
-o Ciontu, să completeze volumul dislocuit. Pe fondul absenței lui Iliescu din jocul electoral, Vadim ar mai putea ciupi câțiva nostalgici și alegători sărmani de la PSD. Acum urmează circul, cum îi spune Geoană, și aici are ceva dreptate. Procedura e căznită rău, dacă nu chiar hilară: două guverne, sau unul și același, vor veni în fața Parlamentului solicitând să cadă. Dar așa e constituția noastră, pe măsura părintelui ei Iorgovan și Curtea cu juri cuirasați o păzește neclintit. Guvernul demisionar se va
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
Era ca o brățară de argint, alb și strălucitor peste tot; ochișorii lui străluceau de deșteptăciune". Pădurea ce freamătă de ciripitul păsărilor o încântă și o înveselește: "Și cu cât râdea scatiul, cu atât se adunau mai multe pasări împrejur, căznindu-se fiecare să prindă câte-o picătură. Și atunci începu în mijlocul pădurii un concert mare, condus de o ghionoaie, care bătea măsura. Și florile la auzul cântecului acesta își ridicară capetele și fagii împreună cu brazii strigară: Bine! Foarte bine! Înc-o
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
intrat în direct, după anunțarea primelor scoruri la europarlamentare, însoțiți de trupele de șoc. Ca niște diriginți care-și târâie elevii la recitări de sfârșit de an școlar, bocii, voiculeștii, tăricenii, stolojanii și tot neamul Șoimăreștilor de la PSD s-au căznit să umple cadrul camerei de filmat, luându-și figuri de învingători. În fața tuturor ședea El Lidero, încadrat, ca în carpetele cu căței jucând biliard, de prietenii și camarazii de nădejde. Dispuși pe rânduri, în spatele lor, erau „secunzii“. Se înțelege, cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]
-
Deakins și de alte neajunsuri: Jesse James a fost o vedetă mediatică încă din timpul vieții. Ce scria în ziare îl preocupa, iar ziarele au fost cele care i-au clădit soclul mitologic păstrat până azi, când Brad Pitt se căznește să-și înghesuie ego-ul în costumul prăfuit al acestui Robin Hood modern. Ca să fiu sinceră, m-a luat somnul la film. Stilul regizorului (scenarist) Andrew Dominik mi s-a părut fals, făcut, pretins poetic și introspectiv. Directorul de imagine Roger
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2194_a_3519]