5,189 matches
-
proiecțiile unei ambianțe de viață intelectuală dintr-un moment care părea să fie unul fast, pentru noi, al istoriei, el fiind de fapt unul de gravă criză și de prăbușire națională iminentă, cum vor dovedi evenimentele următoare. Până atunci însă cafenelele bucureștene funcționau din plin ca incinte de cultură, spre a le spune astfel, frecventate de Ion Barbu, de Camil Petrescu, de Ion Vinea, de Șerban Cioculescu, de Vladimir Streinu, de Adrian Maniu și de alții din anturajul acestora, printre ei
O reeditare îmbogățită by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/2610_a_3935]
-
spre binele nostru, al cititorilor săi de peste ani, nesățioși să aflăm cât mai multe fapte concrete despre o lume astăzi propulsată în mit. Să spunem că rememorările lui Vlaicu Bârna trimit și în alte medii decât numai în acela al cafenelelor literare. Trimit în lumea politicii, în aceea a teatrelor, a gazetelor din Sărindar, a grupărilor literare și, în primul rând, dintre acestea, cum era de așteptat, în lumea „Sburătorului“ lovinescian. Sunt tot atâtea prilejuri de a-i evoca pe trăitorii
O reeditare îmbogățită by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/2610_a_3935]
-
literară bucureșteană (și nu numai), cu figurile ei exemplare, dar și pentru amatorii de cancanuri literare și amănunte picante din viețile scriitorilor, cartea poetului Vlaicu Bârna trage cortina lăsând la vedere unul dintre cele mai spectaculoase locuri ale lumii interbelice: cafeneaua literară. Volumul Între Capșa și Corso reunește, de fapt, două cărți: prima, purtând același titlu, a apărut în 1998, în timpul vieții autorului și îngrijită de acesta, a doua, Figuri din Parnasul interbelic, a rămas parțial inedită, doar câteva texte fiind
O microistorie a cafenelelor literare by Andreea Răsuceanu () [Corola-journal/Journalistic/2630_a_3955]
-
rămas parțial inedită, doar câteva texte fiind publicate la sfârșitul anilor ’90, în periodice. Pe firul rememorării și cu evident apetit confesiv, autorul recreează, prin notații savuroase și observații atente, deseori subiective și pline de umor, atmosfera unei vremi când cafeneaua e un topos esențial pe harta bucureșteană. Imperial, Strobel, terasa Otetelișanu, Kübler, Capșa, Corso sunt doar câteva dintre numele acestor spații care-i găzduiesc pe scriitori și se află, în diferite momente, într-o competiție acerbă. Scriitorii au preferințele lor
O microistorie a cafenelelor literare by Andreea Răsuceanu () [Corola-journal/Journalistic/2630_a_3955]
-
documentare legat de romanul lui Mateiu Caragiale, calculând și plasând acțiunea Crailor..., și căutând cu obstinație un martor al acelei epoci; de altfel, portretul lui Barbu, eteroman și erotoman în același timp, e unul din cele mai consistente ale cărții. Cafeneaua Corso, unde se întâlnește grupul de intelectuali din Întoarcerea din Rai, e un punct zero al lumii literare bucureștene, într-o eternă competiție cu Capșa, mai modernă și mai emancipată, frecventată de o lume mai eclectică decât cea de la cafeneaua
O microistorie a cafenelelor literare by Andreea Răsuceanu () [Corola-journal/Journalistic/2630_a_3955]
-
Cafeneaua Corso, unde se întâlnește grupul de intelectuali din Întoarcerea din Rai, e un punct zero al lumii literare bucureștene, într-o eternă competiție cu Capșa, mai modernă și mai emancipată, frecventată de o lume mai eclectică decât cea de la cafeneaua creată pe modelul localurilor vieneze - aici se întâlnește și grupul de la Criterion, mai ales, susține autorul, Mircea Vulcănescu, Dan Botta și Paul Sterian, „harnicii“ Petru Comarnescu și Mircea Eliade „detestând cafeaua“. Cafeneaua este, de altfel, o prelungire mai boemă și
O microistorie a cafenelelor literare by Andreea Răsuceanu () [Corola-journal/Journalistic/2630_a_3955]
-
de o lume mai eclectică decât cea de la cafeneaua creată pe modelul localurilor vieneze - aici se întâlnește și grupul de la Criterion, mai ales, susține autorul, Mircea Vulcănescu, Dan Botta și Paul Sterian, „harnicii“ Petru Comarnescu și Mircea Eliade „detestând cafeaua“. Cafeneaua este, de altfel, o prelungire mai boemă și relaxată a cenaclului sau salonului literar, și Sburătorul lui Lovinescu, din strada Câmpineanu colț cu Lutherană, e locul unde ne reîntâlnim cu fascinanta Ticu Archip, dar și cu o Hortensia Papadat-Bengescu ce
O microistorie a cafenelelor literare by Andreea Răsuceanu () [Corola-journal/Journalistic/2630_a_3955]
-
mai mari exploratori ai lumii, director, președinte de onoare al câtorva instituții străine, rector al unei Universități, senator cu mandat cultural, președinte al Academiei, Emil Racoviță e infinit mai puțin cunoscut publicului mare românesc decât cutare colecționar de spirite de cafenea și din revistele străine, pe care le lipește unele de altele ca să facă piese, și pare un anonim pe lângă sărbătoritul autor de mascarade teatrale. Numai această simplă constatare și e destul ca să ne dea măsura dezorientării culturale a publicului românesc
Aniversare Camil Petrescu () [Corola-journal/Journalistic/2635_a_3960]
-
iar evaluarea a durat mai bine de un an și șase luni. Valoarea totală a proiectului este de 30 milioane lei, iar asistența financiară nerambursabilă este de 22 milioane lei. Edilul Capitalei a menționat că nu va fi amenajată nicio cafenea sau restaurant pe terasa monumentului, așa cum se vehicula în urmă cu câțiva ani. Totodată, Primăria Capitalei și MDRT vor mai semna contracte și pentru consolidarea și reabilitarea Observatorului astronomic "Vasile Urseanu", pentru care este depusă cererea de finanțare din 18
Arcul de Triumf va fi restaurat cu 30 milioane lei din fonduri UE () [Corola-journal/Journalistic/25777_a_27102]
-
aici remarc un afiș păstrat de la concursul de Cante jondo organizat la inițiativa lui Federico Garcia Lorca în 12-13 iunie 1922. Și pagini de manuscris. Și desenele celor din Rinconcillo - grup de prieteni scriitori, pictori, compozitori, care se întâlneau în cafeneaua Alameda din Granada. Și ilustratele Annei-Maria Dali, dăruite cu greu casei în 1986, când sora poetului, Isabel, a avut inițiativa transformării locuinței părintești în muzeu. Și afișul cu Bodas de sangre în regia Margaritei Xirgu, spectacol jucat în Buenos Aires în
Gânduri despre Lorca by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/2586_a_3911]
-
avem cu întreg cartierul Pantelimon“, a explicat Oprescu. Edilul șef a mai asigurat că pentru meciul inaugural România-Argentina este pregătit personal calificat care va asigura managementul acestei activități. El a spus că la momentul deschiderii stadionului vor exista restaurante și cafenele, și că există în studiu un proiect de realizare a unor statui care vor reprezenta disciplinele olimpice. "Statuile se studiază de către un corp de artiști plastici și încercăm să găsim o soluție pentru reprezentarea disciplinelor olimpice", a spus Oprescu. El
Sorin Oprescu: Stadionul Naţional, mai frumos decât cele din Dublin sau Frankfurt () [Corola-journal/Journalistic/26014_a_27339]
-
harta Europei sau, după caz, a unei zone mai restrânse în față, nu ni se spune nimic. Prozatorul a optat pentru o narațiune simplă, scurtă (123 de pagini), cu număr de personaje redus la cinci camarazi de pescuit și de cafenea despre care vom ști ce li se întâmplă, dar foarte puțin din ce gândesc, ce simt; cinci vietăți azvârlite în „marea mută” expusă unei progresive sfârtecări. Acestora li se adaugă o tânără care-i așteaptă, ezitând în a alege, pe
La război ca la război by Constanța Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/2755_a_4080]
-
a fi protejat de zidul de sunete!”, mi-a răspuns criticul. Mai mult încă mă derutează cei care reușesc să scrie în locuri publice. Un talentat prozator stabilit în Elveția spunea că absolut toate cărțile lui au fost redactate în cafenele din apropierea casei unde locuiește. Un altul, romancier de perspectivă, mi-a povestit că tocmai precaritatea și imprevizibilitatea unui bar din centrul Timișoarei îl ajută să ajungă la întâlnirea cu Muza. Există numeroase legende privind viața de cafenea, dar ele se
Clondirul și călimara by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/2783_a_4108]
-
fost redactate în cafenele din apropierea casei unde locuiește. Un altul, romancier de perspectivă, mi-a povestit că tocmai precaritatea și imprevizibilitatea unui bar din centrul Timișoarei îl ajută să ajungă la întâlnirea cu Muza. Există numeroase legende privind viața de cafenea, dar ele se referă prea puțin la activitatea de creație propriu-zisă. Mitologia a reținut mai ales vorba de spirit și taclaua fină, și mai deloc exemplele în care scriitorii creau efectiv în atmosfera dominată de fum și alcool. Și iată
Clondirul și călimara by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/2783_a_4108]
-
pe metru, când salariul omului este de 150 de euro pe lună.” Lipscaniul, Centrul istoric al Capitalei, este la răscrucea dintre două tradiții: una, care aproape a murit, a meșteșugarilor de altădată și cealaltă, a teraselor. O ceasornicărie închisă, o cafenea cu numele „La ceasornicărie”, totul este o continuitate. Pe drum se pierde tradiția.
Meșteșugul și cârciuma din Centrul Istoric al Capitalei by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/22543_a_23868]
-
miercuri, a avut loc și proba orală la limba engleză din cadrul examenului de Bacalaureat. La ora 9, sălile de curs unde se suține examenul la matematică, s-au închis. Părinții care au venit să-și susțină odraslele au plecat spre cafenelele din zona Dorobanți. Vorbim despre Liceul Jean Monnet, din capitală. După ce curtea școlii s-a eliberat, au început să vină rând pe rând, absolvenții de liceu pentru a susține proba orală de Bac. Ușile s-au deschis pentru ei de la
Evaluarea Națională și Bacalaureatul, simultan la Jean Monnet by Delcea Arina () [Corola-journal/Journalistic/22607_a_23932]
-
Gheorghe Patricia Cafenele, pub-uri, magazine cu rochii de mireasă, clădiri pe jumătate dărâmate sau în curs de amenajare si îmbietorul miros de shawarma; pe toate le poți regăsi în al Bucureștiului. Avem de toate, dar nu și conștiința pericolelor din Lipscani. Unul
Centrul Vechi: Riscul de a fi pieton by Gheorghe Patricia () [Corola-journal/Journalistic/22618_a_23943]
-
privind utilizarea temporară a locurilor publice din Sectorul 2 al Municipiului București”-fiind vizate și terasele de vară,aprobată în 2009)care ar trebui să fie respectate cu privire la spațiul pietonal și cel pentru amplasarea teraselor,se pare că patronii de cafenele nu țin cont de aceste lucruri. Tot din această categorie de „delicii” mai găsim unul și anume în locul unde cândva era Curtea Veche, a fost refăcută o mică porțiune de stradă, acum fiind amenajată cu câteva băncuțe.Pe o parte
Centrul Vechi: Riscul de a fi pieton by Gheorghe Patricia () [Corola-journal/Journalistic/22618_a_23943]
-
dar Dan a rămas. Promisiuni de sus Dan locuiește în centrul vechi din 2005. Este scund și abia își cară două sacoșe cu de-ale gurii. „Când m-am mutat eu aici, era pustiu”, spune bărbatul, îndreptându-și privirea spre cafenelele de vizavi, unde parcă vedea trecutul. „Zgomotul este de nesuportat. Nu se poate sta aici”, adaugă Dan, confirmând opinia olandezului. Locatarii din centrul vechi au făcut numeroase petiții la Primărie. Vor să le găsească un alt loc în care să
Lipscani: Unde Anca simte muzică bună, Dan aude bubuitură by Delcea Arina () [Corola-journal/Journalistic/22616_a_23941]
-
aceste proces de comunicare. Despre NOIMA - www.noima.ro Grupul de pictura NOIMA a fost întemeiat în 2003 de pictorii Sorin Scurtulescu, Andrei Rosetti, Ciprian Bodea, Dan Gherman, Sorin Neamțu și Sorin Oncu. Noima a debutat expozițional în 2004 la Cafeneaua Literară Joys din Arad, în componența amintită. În același an, la Galleria 28, din Timișoara, are loc prima expoziție sub titulatura NOIMA. Actualmente activează în gruparea NOIMA pictorii Sorin Scurtulescu, Andrei Rosetti, Ciprian Bodea, Dan Gherman, Cosmin Frunteș. Pentru mai
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92529_a_93821]
-
ani de la apariție, noua serie a revistei „Albina” 2002 - Revista ,”Albina” devine ,,Albina românească” publicatie a Mișcării pentru Progresul Satului Românesc, cu un program consecvent de dezvoltare socio-economică și integrare europeană a ruralului românesc 2002 - până în prezent realizează emisiunea TV ,,Cafeneaua literară” 2003 - lansează în revista ,,Pluralitas” ipoteza Personalismului Diacronic și publică ,,Idei personaliste de actualitate în opera lui C. Rădulescu-Motru” 2005 - lansează conceptul de „Societate Civilă Transnațională” 2007 - creează un curs de „Meritocrație” aducând contribuții la aprofundarea termenului și aplicarea
Plecarea spre veşnicie a lui Corneliu Leu înseamnă un gol imens în spiritualitatea românească [Corola-blog/BlogPost/92772_a_94064]
-
Cafenele și ceainării Spazzio Caffe & Lounge Cred că ne imaginăm cu toții, în timp, cum ar arăta restaurantul ideal ori cafeneaua perfectă... Iar atunci când găsim așa ceva în realitate... dacă știți senzația, veți înțelege de ce am ținut neapărat să scriu despre o cafenea
Spazzio Caffe amp; Lounge [Corola-blog/BlogPost/98333_a_99625]
-
Cafenele și ceainării Spazzio Caffe & Lounge Cred că ne imaginăm cu toții, în timp, cum ar arăta restaurantul ideal ori cafeneaua perfectă... Iar atunci când găsim așa ceva în realitate... dacă știți senzația, veți înțelege de ce am ținut neapărat să scriu despre o cafenea anume... Spazzio Caffe & Lounge s-a deschis în Bistrița, pe strada Republicii (care este, emoțional și simbolic, elegant și
Spazzio Caffe amp; Lounge [Corola-blog/BlogPost/98333_a_99625]
-
Cafenele și ceainării Spazzio Caffe & Lounge Cred că ne imaginăm cu toții, în timp, cum ar arăta restaurantul ideal ori cafeneaua perfectă... Iar atunci când găsim așa ceva în realitate... dacă știți senzația, veți înțelege de ce am ținut neapărat să scriu despre o cafenea anume... Spazzio Caffe & Lounge s-a deschis în Bistrița, pe strada Republicii (care este, emoțional și simbolic, elegant și sofisticat...) La început, am crezut că este doar o nouă cafenea, unde se poate sta liniștit “în vitrina”, într-o pauză
Spazzio Caffe amp; Lounge [Corola-blog/BlogPost/98333_a_99625]
-
veți înțelege de ce am ținut neapărat să scriu despre o cafenea anume... Spazzio Caffe & Lounge s-a deschis în Bistrița, pe strada Republicii (care este, emoțional și simbolic, elegant și sofisticat...) La început, am crezut că este doar o nouă cafenea, unde se poate sta liniștit “în vitrina”, într-o pauză de pranz ori într-o sâmbătă dimineață, la o poveste cu amicii. Un lucru bun am remarcat însă de atunci: era prima cafenea din Bistrița care se adaptase arhitecturii și
Spazzio Caffe amp; Lounge [Corola-blog/BlogPost/98333_a_99625]