35,826 matches
-
din satele învecinate, catrință țesută în stative cu vârste în culori verde și negru, poale care au același motiv național ca și cămașa, colțuni împletiți cu motive tradiționale și opinci din piele de vacă, legate cu șnur din păr de cal. Moștenește talentul de a cânta de la mama sa, Maria Puha, rapsod popular din Bucovina. Vine dintr-un colțișor de rai, din Rădăuți unde este adăpostită cropnița Mușatinilor, la Mânăstirea Bogdana și unde este găzduit Festivalul Internațional de Folclor „Arcanul”. A
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
unui exotism oriental, întrupare a vechilor hani, iar prin flexibilitatea cu care dansează par niște spiriduși pasionați de dansul modern. Cântecul „Rozprichaite hlopți coni” prezintă o veche poveste de dragoste ce se desfășoară într-un cadru rustic: „1. Deshămați băieți caii/Și mergeți de vă odihniți,/Iar eu o să merg în livadă/ Și-am să sap fântâna.// Refren: Marusia 1,2,.3 și calena (o floare specifică ucrainienilor). Eu sunt fată negruță/Ce în livadă strângea căpșuni.// 2. Săpam, săpam fântâna
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
în livadă strângea căpșuni.// 2. Săpam, săpam fântâna./ În livada de vișini/ Oare nu iese fata dimineața după apă?// Refren//3. A ieșit fata dimineața să ieie apă,/ Iar eu după ea ca un cazac m-am dus să adăp calul./ Îi ceream, îi ceream din mână găleata,/Dar ea nu mi-a dat-o./ Iar eu îi dădeam din mână inelul,/Dar ea nu l-a luat.// Refren” În cântecul „Oi ciornaia seciorna” de o domnișoară negruță se îndrăgostește un
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
Pirtac Publicat în: Ediția nr. 1553 din 02 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului „Când a rupt Mielul pecetea a patra, am auzit glasul făpturii a patra zicând: - Vino și vezi ! M-am uitat și iată că s-a arătat un cal gălbui. Cel ce sta pe el se numea Moartea și împreună cu el venea după el Locuința Morților. Li s-a dat putere peste a patra parte a pământului, ca să ucidă cu sabia, cu foamete, cu molimă și cu fiarele pământului
COMPLEXUL „ÎNGERUL MORŢII” de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1553 din 02 aprilie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1427992428.html [Corola-blog/BlogPost/367979_a_369308]
-
Acasa > Versuri > Spiritual > NOAPTEA-I ULTIMA MONADĂ Autor: Lilia Manole Publicat în: Ediția nr. 2007 din 29 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Noaptea-i ca un vuiet de tramvaie, Ziua, cai pe pajiști se înfrățesc, Zorii în aghiasma lor sorb din văpaie, Mieii gândului cu inima-mi vorbesc. S-a deschis în ziuă vocea gurii, Aprige simțiri în azimut zvâcnesc, Împământenită mi-e lacrima iubirii, Zbor din ea și moartea cuceresc
NOAPTEA-I ULTIMA MONADĂ de LILIA MANOLE în ediţia nr. 2007 din 29 iunie 2016 by http://confluente.ro/lilia_manole_1467187103.html [Corola-blog/BlogPost/381368_a_382697]
-
parcă dintr-un basm de Andersen, iar pentru noi, copiii, era Raiul. Un Rai vesel, nevoie mare, în care râsetele de bucurie străpungeau aerul rece. Bucuroși, ieșeam cu toții afară, să ne bulgărim, să mânuim săniile, pregătite și nerăbdătoare ca niște cai sălbatici. Ne rostogoleam pe toboganele albe, pe bucăți de celofan, sau pe câte un lighean vechi de plastic, din capul derdelușului și până la vale, unde se auzea pe sub pojghița de gheață, gârla curgând în șoaptă. Gârla pe care ne avântam
NINGE... E ALB, E IARNĂ, DUMNEZEU E MILOSTIV CU NOI! de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1844 din 18 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_stroia_1453122779.html [Corola-blog/BlogPost/380509_a_381838]
-
să bea direct din găleată, până când animalul refuză să mai soarbă, îndepărtând plictisită capul într-o parte. În tot acest timp, Ralița trebăluiește de zor în bucătărie. Fierbe în ibric cafeaua pentru ea, iar într-o crăticioară, ceaiul de coada calului, pentru Neculai. Bărbatul nu mai consumă cafea de mai bine de cinci ani, de când a constatat că-i dă palpitații, bea în schimb ceai de coada calului, pe care i l-a recomandat cu încredere doctorul Șerban - medicul de familie
PRIMA PRAŞILĂ (FRAGMENT) de LIVIU GOGU în ediţia nr. 996 din 22 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Prima_prasila_fragment_liviu_gogu_1379850500.html [Corola-blog/BlogPost/360698_a_362027]
-
Fierbe în ibric cafeaua pentru ea, iar într-o crăticioară, ceaiul de coada calului, pentru Neculai. Bărbatul nu mai consumă cafea de mai bine de cinci ani, de când a constatat că-i dă palpitații, bea în schimb ceai de coada calului, pe care i l-a recomandat cu încredere doctorul Șerban - medicul de familie al lui, al neveste-si și al întregului sat -, după ce, tot cam pe-atunci, descoperise, în urma unor analize, că are niște drăguțe de pietricele la rinichi. După ce
PRIMA PRAŞILĂ (FRAGMENT) de LIVIU GOGU în ediţia nr. 996 din 22 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Prima_prasila_fragment_liviu_gogu_1379850500.html [Corola-blog/BlogPost/360698_a_362027]
-
grăbită din casă, anunțată probabil de pocnetele rezultate din închiderea capotei și portbagajului, despre încheierea activităților premergătoare plecării în cursă. Duce în brațe sticla de jumătate de litru cu cafea și pe cea de doi litri cu ceai de Coada calului, pe care le aruncă pe bancheta din spate a mașinii și fugi să deschidă porțile mari de la drum, întrucât Neculai deja băgase în viteză (Ralița cunoaște foarte bine cârâitul acela, ca de mașină de curățat porumb, care se revarsă din
PRIMA PRAŞILĂ (FRAGMENT) de LIVIU GOGU în ediţia nr. 996 din 22 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Prima_prasila_fragment_liviu_gogu_1379850500.html [Corola-blog/BlogPost/360698_a_362027]
-
inginer de la Gostat la brigada din Valea Mieilor, care era pe malul Cricovului Sărat la vreo 20 kilometri distanță. În acea dimineață a sosit inginerul și a început înhămarea lui Cezar care trebuia să tracteze șareta. Când au luat harnașamentul calului au văzut că lipsesc hățurile! Grăjdarul șef Simonică a luat alte hățuri și șareta a plecat. În momentul când toți se întrebau unde sunt hățurile cu pricina, apare și ajutorul Palade. A sărit ca ars strigând la cei prezenți să
ÎNSCENAREA de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 739 din 08 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Ciclul_tunica_si_suman_inscenarea_mihai_leonte_1357634828.html [Corola-blog/BlogPost/346303_a_347632]
-
aprinsă în mână, dovada că fără lumină și apă nimeni nu se poate purifica, nimeni nu descoperă calea adevărată. Obiceiurile de iarnă ajung la final în săptămâna Sfântului Teodor, prima din Posul Paștelui. Această săptămână este marcată și de prezența cailor Sfântului Teodor, începând cu marți seara, timp de șapte zile. Femeile care muncesc în sâmbăta Sfântului Teodor oferă prilej cailor să le atace. Fetele în apa utilizată pentru a se spăla pe cap, în sâmbăta Sfântului Teodor, pun iederă, grăind
OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE IARNĂ ÎN BANATUL MONTAN de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1456 din 26 decembrie 2014 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1419613505.html [Corola-blog/BlogPost/357619_a_358948]
-
de iarnă ajung la final în săptămâna Sfântului Teodor, prima din Posul Paștelui. Această săptămână este marcată și de prezența cailor Sfântului Teodor, începând cu marți seara, timp de șapte zile. Femeile care muncesc în sâmbăta Sfântului Teodor oferă prilej cailor să le atace. Fetele în apa utilizată pentru a se spăla pe cap, în sâmbăta Sfântului Teodor, pun iederă, grăind „Sân. Teoadere, Sân. Teoadere, / Dă cosița fetelor / Ca și coada iepelor.“ Tot în această săptămână, de Sfinții 40 de mucenici
OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE IARNĂ ÎN BANATUL MONTAN de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1456 din 26 decembrie 2014 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1419613505.html [Corola-blog/BlogPost/357619_a_358948]
-
Șerban Vodă către Cimitirul Bellu. Nu a rămas nicio fotografie a înmormântării, singurul document care a fixat în tuș evenimentul a fost un desen al lui Jiquidi-tatăl, în momentul opririi cortegiului în fața Universității. În imediata apropiere a dricului tras de cai se observă mergând pe jos Mihail Kogălniceanu, Toderiță Roseti( fratele Elenei Cuza), Titu Maiorescu, Lascăr Catargiu, gazetarul Grigore Ventura, Traian Demetrescu, nedespărțitul prieten, Alexandru Chibici- Râvneanu, doctorul Ion Neagoe, tineri studenți, intelectuali, profesori universitari, elevi, orășeni. În fața statuilor lui Eliade
MOARTEA POEŢILOR DRAGI- EMINESCU ŞI VERONICA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 893 din 11 iunie 2013 by http://confluente.ro/Moartea_poetilor_dragi_emine_ion_ionescu_bucovu_1370958254.html [Corola-blog/BlogPost/363379_a_364708]
-
au atins de nenumărate ori pe tăblia lăcuită a mesei, iar picioarele noastre s-au aflat într-o continuă căutare de contact fizic cu celelalte două. Ne doream reciproc. Hormonii tropăiau prin corpurile noastre, mai ceva ca o herghelie de cai sălbatici aflată într-o goană nebună prin prerie. Am simțit o imensă bucurie și ușurare atunci când, cu o voce voalată, m-a întrebat: - Unde mergem? La tine sau la mine? Aveam, la hotelul unde eram cazat, o cameră cu un
IUBIREA ESTE UN ÎNGER DE LUMINĂ CU O SINGURĂ ARIPĂ de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1430843781.html [Corola-blog/BlogPost/379730_a_381059]
-
ei abia acum / Luci vederii noastre... (EP, I 169) etc. Mitul comprimării timpului - desemnat în folclorul valah / dacoromânesc prin sintagma anul de trei zile - se relevă în basmele cogaionice ca și în «Făt-Frumos din lacrimă», de Mihai Eminescu: pentru obținerea calului năzdrăvan („cu șapte inimi“), Făt-Frumos-din-Lacrimă se angajează un an de trei zile să ducă la păscut cele „șapte iepe negre strălucite“ ale Babei Cotoroanțe; în prima noapte reușește să își salveze capul (cerut de al șaptelea par care ținea loc
DE LA ANUL DE TREI ZILE LA MITUL COMPRIMĂRII TIMPULUI ÎN CREAŢIA LUI EMINESCU de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2318 din 06 mai 2017 by http://confluente.ro/ion_pachia_tatomirescu_1494060691.html [Corola-blog/BlogPost/380066_a_381395]
-
din multe primejdii pe care ți le gătește baba.“ Ea scoase din fundul unei lăzi hârbuite și vechi o cute, o perie și o năframă. [...] de dimineață i se împlinise lui Făt-Frumos anul. Baba trebuia să-i dea unul din cai și-apoi să-l lase să plece cu Dumnezeu. Pe când prânzeau, baba ieși până în grajd, scoase inimele din câteșișapte cai spre a le pune pe toate într-un tretin slab, căruia-i priveai prin coaste. Făt-Frumos se sculă de la masă
DE LA ANUL DE TREI ZILE LA MITUL COMPRIMĂRII TIMPULUI ÎN CREAŢIA LUI EMINESCU de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2318 din 06 mai 2017 by http://confluente.ro/ion_pachia_tatomirescu_1494060691.html [Corola-blog/BlogPost/380066_a_381395]
-
o perie și o năframă. [...] de dimineață i se împlinise lui Făt-Frumos anul. Baba trebuia să-i dea unul din cai și-apoi să-l lase să plece cu Dumnezeu. Pe când prânzeau, baba ieși până în grajd, scoase inimele din câteșișapte cai spre a le pune pe toate într-un tretin slab, căruia-i priveai prin coaste. Făt-Frumos se sculă de la masă și după îndemnarea babii se duse să-și aleagă calul ce trebuia să și-l ieie.» (EP, II, 274); se
DE LA ANUL DE TREI ZILE LA MITUL COMPRIMĂRII TIMPULUI ÎN CREAŢIA LUI EMINESCU de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2318 din 06 mai 2017 by http://confluente.ro/ion_pachia_tatomirescu_1494060691.html [Corola-blog/BlogPost/380066_a_381395]
-
Pe când prânzeau, baba ieși până în grajd, scoase inimele din câteșișapte cai spre a le pune pe toate într-un tretin slab, căruia-i priveai prin coaste. Făt-Frumos se sculă de la masă și după îndemnarea babii se duse să-și aleagă calul ce trebuia să și-l ieie.» (EP, II, 274); se subînțelege că sfătuit de fecioara de la casa Babei Cotoroanțe, Făt-Frumos reușește să obțină murgul cu șapte inimi („tretinul / calul cel slab“). Ca majoritatea feți-frumoșilor din basmele valahe și Făt-Frumos-din-Lacrimă crescuse
DE LA ANUL DE TREI ZILE LA MITUL COMPRIMĂRII TIMPULUI ÎN CREAŢIA LUI EMINESCU de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2318 din 06 mai 2017 by http://confluente.ro/ion_pachia_tatomirescu_1494060691.html [Corola-blog/BlogPost/380066_a_381395]
-
de la masă și după îndemnarea babii se duse să-și aleagă calul ce trebuia să și-l ieie.» (EP, II, 274); se subînțelege că sfătuit de fecioara de la casa Babei Cotoroanțe, Făt-Frumos reușește să obțină murgul cu șapte inimi („tretinul / calul cel slab“). Ca majoritatea feți-frumoșilor din basmele valahe și Făt-Frumos-din-Lacrimă crescuse la palatul părintesc «într-o lună cât alții într-un an» (EP, II, 263). Deosebit de interesantă este înrăzărirea eminesciană a mitemelor temporalității din «Scrisoarea I», din sonetul «Trecut-au
DE LA ANUL DE TREI ZILE LA MITUL COMPRIMĂRII TIMPULUI ÎN CREAŢIA LUI EMINESCU de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2318 din 06 mai 2017 by http://confluente.ro/ion_pachia_tatomirescu_1494060691.html [Corola-blog/BlogPost/380066_a_381395]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > TABLOURI CU INFANTE Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 278 din 05 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului O neputință, iz de mucegai De ape clipocind peste tenebre Și-un dor nespus de herghelii de cai Vânduți necunoscutei din algebre - Nu mai găsim curaj în anuare Dar ne mințim că el ne tot sporește Privighetori cântând a disperare Pe cer un nor ia forma unui clește Aceiași din blamați se tot implică La împărțitul zilnic de
TABLOURI CU INFANTE de ION UNTARU în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Tablouri_cu_infante.html [Corola-blog/BlogPost/355494_a_356823]
-
fiert pe plită-n ceainic Și bocesc amar și jalnic Că s-a dus viața de lainic! Care plânge cea mai tare Ia-o-n brațe, dă-i o floare Și pe gură-o sărutare Sui-o-n șa pe cal călare S-o desfaci la cingătoare Și s-o bagi în scăldătoare S-o gătești de sărbătoare! Măi băiete, Dragobete, Cât de drag le-ai fost la fete! Mulți poeți le-au scris sonete Că-s frumoase și discrete Minunate
MĂI BĂIETE DRAGOBETE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 421 din 25 februarie 2012 by http://confluente.ro/Mai_baiete_dragobete_george_safir_1330166929.html [Corola-blog/BlogPost/346331_a_347660]
-
pot face... Le sudez cu greu... să văd dacă-mi place Și de are cin' să le-nțeleagă ! Mă uit cu uimire la confrații mei (Mai cu seamă la Cercel Valeriu!) Are dânsu-n cap un întreg imperiu Ca și-un cal troian cu soldați-ahei! L-am numit aici pe Valeriu , doară, Chiar dacă-n Canada scrie cu folos! Aparține Vrancei, un loc luminos, Iar în suflet poartă a lui țară !... Revenid la mine, tare mai scriu greu ! Început-am dis-de-dimineață ! Pixul care
NU POT SCRIE LA... COMANDĂ! de VIRGIL URSU în ediţia nr. 1710 din 06 septembrie 2015 by http://confluente.ro/virgil_ursu_1441558109.html [Corola-blog/BlogPost/381889_a_383218]
-
Acasa > Poeme > Meditatie > ȘTEFAN DUMITRSCU - POEME PROFETICE Autor: Ștefan Dumitrescu Publicat în: Ediția nr. 1897 din 11 martie 2016 Toate Articolele Autorului Motto: „Noi vom muri asasinațI Într-un apus adânc de soare Pe țărmurile unui veac Gesticulând a disperare!” CALUL TROIAN AL LUMII, AMERICA SAU LUCEAFĂRUL [1] De n-aș fi ființa pură străină de frumoasă în lumea asta-n care nimic nu este viu și-ar exista o Lege ce m-ar iubi nebună eu aș voi în lume
POEME PROFETICE de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 1897 din 11 martie 2016 by http://confluente.ro/stefan_dumitrescu_1457672031.html [Corola-blog/BlogPost/368475_a_369804]
-
mănâncă [4] Și mi-aș aduce-aminte apoi într-un târziu cum că de fapt în veacuri iluzie eu sânt metaforă pe cerul unei specii mioape fata morgana-n veacuri străină apărând [5] Născut eu sânt la poarta bătrânei Europe un Cal Troian de aur în sinea lui plângând astfel cei din cetate în spasmele lor sumbre mă zăreau trist pe zare lucind din când în când [6] Calul Troian al unei Cetăți închisă-n sine duhnind a hoit în lume și
POEME PROFETICE de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 1897 din 11 martie 2016 by http://confluente.ro/stefan_dumitrescu_1457672031.html [Corola-blog/BlogPost/368475_a_369804]
-
-n veacuri străină apărând [5] Născut eu sânt la poarta bătrânei Europe un Cal Troian de aur în sinea lui plângând astfel cei din cetate în spasmele lor sumbre mă zăreau trist pe zare lucind din când în când [6] Calul Troian al unei Cetăți închisă-n sine duhnind a hoit în lume și-n veșnicul noian cel apărut din mâluri cel apărut din cețuri spre-a se-ntrupa în forma unui alt Cal Troian [7] Și se-auzea departe ca
POEME PROFETICE de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 1897 din 11 martie 2016 by http://confluente.ro/stefan_dumitrescu_1457672031.html [Corola-blog/BlogPost/368475_a_369804]