933 matches
-
clasă poate utiliza 10-20 de setci de scrumbie sau chefal și 15-30 de setci de calcan. Și în acest caz, sezonul de pescuit este limitat la circa 8-9 luni, primăvara se pescuiește scrumbia de Dunăre, iar vara se pescuiește chefal, calcan și guvizi. Autonomia redusă a ambarcațiunilor condiționează amplasarea uneltelor de pescuit fixe în zone din apropierea țărmului, până la adâncimea de 30-35 metri în sectorul nordic și 30-40 metri în sectorul sudic. Astfel, și pescuitul costier la scară redusă se confruntă cu
ORDIN nr. 107 din 10 mai 2010 privind aprobarea Planului de ajustare a efortului de pescuit. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/223206_a_224535]
-
Caracteristica principală a capturilor de pești din sectorul marin românesc este prezența unui număr mare de specii (peste 20), dintre care de bază sunt speciile de talie redusă (șprot, hamsie, bacaliar, guvizi). De remarcat este faptul că ponderea speciilor valoroase (calcan, rechin, sturioni, stavrid, zărgan, scrumbie de Dunăre, chefal, lufar) continuă să fie scăzută, cu toate că stocurile acestora au o tendință de refacere, menținându-se însă în stare critică. În ultimii ani, pe întreg ansamblul sectorului românesc și pe întreaga perioadă de
ORDIN nr. 107 din 10 mai 2010 privind aprobarea Planului de ajustare a efortului de pescuit. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/223206_a_224535]
-
cu toate că stocurile acestora au o tendință de refacere, menținându-se însă în stare critică. În ultimii ani, pe întreg ansamblul sectorului românesc și pe întreaga perioadă de pescuit (martie-noiembrie), dominantă în capturi a revenit în principal speciei șprot/Sprattus sprattus, calcan/Psetta maeotica și scrumbie/Alosa pontica, alături de care au mai apărut speciile tradiționale: bacaliar/Merlangius merlangus ponticus, hamsie/Engraulis encrassicolus, stavrid/Trachurus mediterraneus ponticus, guvizi/Gobiidae, rechin/Squalus acanthias, chefal/Mugilidae și alte specii. Dominantă capturilor realizate prin pescuitul cu
ORDIN nr. 107 din 10 mai 2010 privind aprobarea Planului de ajustare a efortului de pescuit. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/223206_a_224535]
-
encrassicolus, stavrid/Trachurus mediterraneus ponticus, guvizi/Gobiidae, rechin/Squalus acanthias, chefal/Mugilidae și alte specii. Dominantă capturilor realizate prin pescuitul cu unelte fixe este deținută de speciile tradiționale: hamsie (14,8%), șprot (12,8%), guvizi (11,7%), stavrid (10,8%), calcan (7,1%), bacaliar (9,6%) și aterină (0,6%), iar în cele realizate cu unelte active o deține șprotul (78,2%), alături de care a apărut bacaliarul (4,4%), labanul (0,5%) și chefalul (1,7%). 2.5. Starea stocurilor de
ORDIN nr. 107 din 10 mai 2010 privind aprobarea Planului de ajustare a efortului de pescuit. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/223206_a_224535]
-
în zona litoralului românesc s-au semnalat capturi rare și izolate ale celor două specii, ceea ce ar putea fi interpretat ca un semnal de apariție și, implicit, refacere timidă a stocurilor. b) Specii demersale ... Evaluările unei părți din stocul de calcan (aglomerări pescuibile, la litoralul românesc) s-au făcut prin metoda holistică a traulărilor de sondaj (metoda suprafețelor), aplicată pe arii restrânse, fără a ține cont de zona de distribuție a întregului stoc, și care folosește ca parametri: viteza navei, deschiderea
ORDIN nr. 107 din 10 mai 2010 privind aprobarea Planului de ajustare a efortului de pescuit. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/223206_a_224535]
-
fără a ține cont de zona de distribuție a întregului stoc, și care folosește ca parametri: viteza navei, deschiderea orizontală a traulului și timpul de traulare. Pentru sectorul românesc, în baza evaluărilor efectuate, în perioada 2003-2009, valoarea biomasei aglomerărilor de calcan a crescut ușor de la un an la altul, situându-se la o valoare de circa 980 t în anul 2004, la 1.080 t în 2005, la 1.150 t în 2006, la 1.300 t în 2007 și 2
ORDIN nr. 107 din 10 mai 2010 privind aprobarea Planului de ajustare a efortului de pescuit. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/223206_a_224535]
-
Sea coast area; Maximov V. și Radu Gh., 2009]. Pentru anul 2009, valoarea biomasei a fost estimată la circa 1.500 tone, fiind recomandat un TAC (din motive precauționare), pentru anul 2010, de 50 tone (tabelele nr. 3 și 4). Calcanul (Psetta maxima maeotica) Tabel nr. 5 Evoluția biomasei aglomerărilor pescuibile de calcan în Ucraina și Bulgaria, în perioada 2001-2008 Țara Rechinul (Squalus acanthias) - întâlnit în zona litoralului românesc, este o specie migratoare, cu un ciclu lung de viață, al cărei
ORDIN nr. 107 din 10 mai 2010 privind aprobarea Planului de ajustare a efortului de pescuit. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/223206_a_224535]
-
valoarea biomasei a fost estimată la circa 1.500 tone, fiind recomandat un TAC (din motive precauționare), pentru anul 2010, de 50 tone (tabelele nr. 3 și 4). Calcanul (Psetta maxima maeotica) Tabel nr. 5 Evoluția biomasei aglomerărilor pescuibile de calcan în Ucraina și Bulgaria, în perioada 2001-2008 Țara Rechinul (Squalus acanthias) - întâlnit în zona litoralului românesc, este o specie migratoare, cu un ciclu lung de viață, al cărei stoc este puternic influențat de mărimea efortului de pescuit. În ultimele decenii
ORDIN nr. 107 din 10 mai 2010 privind aprobarea Planului de ajustare a efortului de pescuit. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/223206_a_224535]
-
pentru o dezvoltare durabilă a pescăriilor românești la Marea Neagră se poate articula posibilitatea capturării, fără a afecta starea stocurilor de resurse vii marine, a următoarelor cantități: - specii de talie mică (șprot, hamsie și bacaliar) - 6.000/ 7.000 tone/an; - calcan - 50 tone/an, cu posibilitatea de extindere a TAC-ului, corespunzător celor 3.000 km din ZEE, recent stabilită; - rechin - 50 tone/an; - rapana - 5.000 tone an; - alte specii - 500 tone/an. 3. Cadrul juridic Prezentul PAEP a fost
ORDIN nr. 107 din 10 mai 2010 privind aprobarea Planului de ajustare a efortului de pescuit. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/223206_a_224535]
-
implementate prin acte normative emise de autoritatea publică competentă. Printre acestea enumerăm: - limitarea nivelurilor de captură (cote de pescuit) pentru unele specii. În prezent, sub incidența acestei reglementări naționale intră un număr de 5 specii marine, dintre care cotele de calcan și șprot sunt stabilite prin regulament al Consiliului European; - stabilirea dimensiunilor minime admise în pescuit pentru un număr de 9 specii de pești marini și nevertebrate ( Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale nr. 343/2008 ); - stabilirea sectoarelor și perioadelor
ORDIN nr. 107 din 10 mai 2010 privind aprobarea Planului de ajustare a efortului de pescuit. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/223206_a_224535]
-
nevertebrate ( Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale nr. 343/2008 ); - stabilirea sectoarelor și perioadelor de prohibiție, pe anumite intervale de timp (de regulă perioadele de reproducere maximă a peștilor, respectiv 1-2 luni). Sunt vizate aici specii importante, precum sturionii, calcanul, rechinul, scrumbia de Dunăre; - stabilirea unor zone de protecție speciale (de cruțare) pentru reproducere, hrănire, iernare, cum este cazul culoarelor marine pentru protecția sturionilor din dreptul gurilor Dunării (ordin comun al autorității centrale de pescuit și al autorității de mediu
ORDIN nr. 107 din 10 mai 2010 privind aprobarea Planului de ajustare a efortului de pescuit. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/223206_a_224535]
-
permanentă a activității de pescuit; - încetarea temporară a activității de pescuit; - investiții la bordul navelor și selectivitate în sensul direcționării pescuitului către speciile care prezintă o perspectivă bună în raport cu mărimea efectivelor și valorile fluctuației lor (pelagici: șprot și hamsie, demersali: calcan), fapt care ar permite o exploatare durabilă a resurselor pescărești din Marea Neagră. În scopul asigurării unei abordări unitare și integrate a pescuitului marin român în sistemul socioeconomic comunitar, PAEP trebuie urmat de acțiuni menite să creeze un sector piscicol eficient
PLAN din 10 mai 2010 de ajustare a efortului de pescuit. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/223208_a_224537]
-
o cerere redusă a pieței pentru astfel de debarcări. Aceste nave au fost concepute pentru a realiza pescuitul printr-o singură metodă, 17 fiind nave tip trauler costier, iar 3 dintre acestea fiind dotate numai pentru pescuitul cu setci de calcan. Obiectul principal al pescuitului prin traulare sunt speciile de talie mică, respectiv șprot, bacaliar, hamsie etc., specii deosebit de perisabile, în special în perioada de vară. Pentru a livra captura în stare proaspătă în condițiile dotărilor actuale, navele sunt obligate să
PLAN din 10 mai 2010 de ajustare a efortului de pescuit. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/223208_a_224537]
-
ultimii ani să nu depășească 500 tone/an. Peste 90% din debarcări reprezintă speciile de talie mică: șprot, stavrid, bacaliar. Un procent relativ semnificativ din capturile cu traulul îl reprezintă capturile complementare reprezentate de rechin (6-12 tone/an). Debarcările de calcan ale acestei clase de nave reprezintă în prezent 47-48 tone/an, fiind realizate cu cele circa 2.000 de bucăți setci din dotarea acestor nave. Se apreciază că, dacă toate aceste nave ar fi modernizate sau înlocuite cu altele noi
PLAN din 10 mai 2010 de ajustare a efortului de pescuit. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/223208_a_224537]
-
fiind dotate cu motoare de mică putere. Ambarcațiunile deservesc uneltele staționare: taliene, ave, setci fixe, paragate de rechin etc. Vârsta medie a ambarcațiunilor este de 15 ani. Dintre acestea, un număr de 128 de ambarcațiuni, respectiv 30%, practică pescuitul la calcan (tabelul nr. 2). Tabel nr. 2 Flota de pescuit costier la scară redusă care practică pescuitul la calcan Sursa: Planul național de control al pescuitului și debarcărilor de calcan în apele comunitare ale litoralului românesc al Mării Negre în anul 2010
PLAN din 10 mai 2010 de ajustare a efortului de pescuit. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/223208_a_224537]
-
etc. Vârsta medie a ambarcațiunilor este de 15 ani. Dintre acestea, un număr de 128 de ambarcațiuni, respectiv 30%, practică pescuitul la calcan (tabelul nr. 2). Tabel nr. 2 Flota de pescuit costier la scară redusă care practică pescuitul la calcan Sursa: Planul național de control al pescuitului și debarcărilor de calcan în apele comunitare ale litoralului românesc al Mării Negre în anul 2010, elaborat de Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură. Acest segment de pescărie a început să fie dezvoltat de către
PLAN din 10 mai 2010 de ajustare a efortului de pescuit. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/223208_a_224537]
-
un număr de 128 de ambarcațiuni, respectiv 30%, practică pescuitul la calcan (tabelul nr. 2). Tabel nr. 2 Flota de pescuit costier la scară redusă care practică pescuitul la calcan Sursa: Planul național de control al pescuitului și debarcărilor de calcan în apele comunitare ale litoralului românesc al Mării Negre în anul 2010, elaborat de Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură. Acest segment de pescărie a început să fie dezvoltat de către comunitățile pescărești după anul 1990, ca urmare a condițiilor socioeconomice aferente
PLAN din 10 mai 2010 de ajustare a efortului de pescuit. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/223208_a_224537]
-
aterină, barbun). Pe întregul litoral sunt înregistrate un număr total de 1.200 de bucăți de setci de scrumbie, 400 de bucăți de setci de chefal, 150 de bucăți de setci de guvizi, 2.500 de bucăți de setci de calcan și 400 de bucăți de setci de rechin. Fiecare ambarcațiune din această clasă poate utiliza 10-20 de setci de scrumbie sau chefal și 15-30 de setci de calcan. Și în acest caz, sezonul de pescuit este limitat la circa 8-9
PLAN din 10 mai 2010 de ajustare a efortului de pescuit. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/223208_a_224537]
-
bucăți de setci de guvizi, 2.500 de bucăți de setci de calcan și 400 de bucăți de setci de rechin. Fiecare ambarcațiune din această clasă poate utiliza 10-20 de setci de scrumbie sau chefal și 15-30 de setci de calcan. Și în acest caz, sezonul de pescuit este limitat la circa 8-9 luni, primăvara se pescuiește scrumbia de Dunăre, iar vara se pescuiește chefal, calcan și guvizi. Autonomia redusă a ambarcațiunilor condiționează amplasarea uneltelor de pescuit fixe în zone din apropierea
PLAN din 10 mai 2010 de ajustare a efortului de pescuit. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/223208_a_224537]
-
clasă poate utiliza 10-20 de setci de scrumbie sau chefal și 15-30 de setci de calcan. Și în acest caz, sezonul de pescuit este limitat la circa 8-9 luni, primăvara se pescuiește scrumbia de Dunăre, iar vara se pescuiește chefal, calcan și guvizi. Autonomia redusă a ambarcațiunilor condiționează amplasarea uneltelor de pescuit fixe în zone din apropierea țărmului, până la adâncimea de 30-35 metri în sectorul nordic și 30-40 metri în sectorul sudic. Astfel, și pescuitul costier la scară redusă se confruntă cu
PLAN din 10 mai 2010 de ajustare a efortului de pescuit. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/223208_a_224537]
-
Caracteristica principală a capturilor de pești din sectorul marin românesc este prezența unui număr mare de specii (peste 20), dintre care de bază sunt speciile de talie redusă (șprot, hamsie, bacaliar, guvizi). De remarcat este faptul că ponderea speciilor valoroase (calcan, rechin, sturioni, stavrid, zărgan, scrumbie de Dunăre, chefal, lufar) continuă să fie scăzută, cu toate că stocurile acestora au o tendință de refacere, menținându-se însă în stare critică. În ultimii ani, pe întreg ansamblul sectorului românesc și pe întreaga perioadă de
PLAN din 10 mai 2010 de ajustare a efortului de pescuit. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/223208_a_224537]
-
cu toate că stocurile acestora au o tendință de refacere, menținându-se însă în stare critică. În ultimii ani, pe întreg ansamblul sectorului românesc și pe întreaga perioadă de pescuit (martie-noiembrie), dominantă în capturi a revenit în principal speciei șprot/Sprattus sprattus, calcan/Psetta maeotica și scrumbie/Alosa pontica, alături de care au mai apărut speciile tradiționale: bacaliar/Merlangius merlangus ponticus, hamsie/Engraulis encrassicolus, stavrid/Trachurus mediterraneus ponticus, guvizi/Gobiidae, rechin/Squalus acanthias, chefal/Mugilidae și alte specii. Dominantă capturilor realizate prin pescuitul cu
PLAN din 10 mai 2010 de ajustare a efortului de pescuit. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/223208_a_224537]
-
encrassicolus, stavrid/Trachurus mediterraneus ponticus, guvizi/Gobiidae, rechin/Squalus acanthias, chefal/Mugilidae și alte specii. Dominantă capturilor realizate prin pescuitul cu unelte fixe este deținută de speciile tradiționale: hamsie (14,8%), șprot (12,8%), guvizi (11,7%), stavrid (10,8%), calcan (7,1%), bacaliar (9,6%) și aterină (0,6%), iar în cele realizate cu unelte active o deține șprotul (78,2%), alături de care a apărut bacaliarul (4,4%), labanul (0,5%) și chefalul (1,7%). 2.5. Starea stocurilor de
PLAN din 10 mai 2010 de ajustare a efortului de pescuit. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/223208_a_224537]
-
în zona litoralului românesc s-au semnalat capturi rare și izolate ale celor două specii, ceea ce ar putea fi interpretat ca un semnal de apariție și, implicit, refacere timidă a stocurilor. b) Specii demersale ... Evaluările unei părți din stocul de calcan (aglomerări pescuibile, la litoralul românesc) s-au făcut prin metoda holistică a traulărilor de sondaj (metoda suprafețelor), aplicată pe arii restrânse, fără a ține cont de zona de distribuție a întregului stoc, și care folosește ca parametri: viteza navei, deschiderea
PLAN din 10 mai 2010 de ajustare a efortului de pescuit. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/223208_a_224537]
-
fără a ține cont de zona de distribuție a întregului stoc, și care folosește ca parametri: viteza navei, deschiderea orizontală a traulului și timpul de traulare. Pentru sectorul românesc, în baza evaluărilor efectuate, în perioada 2003-2009, valoarea biomasei aglomerărilor de calcan a crescut ușor de la un an la altul, situându-se la o valoare de circa 980 t în anul 2004, la 1.080 t în 2005, la 1.150 t în 2006, la 1.300 t în 2007 și 2
PLAN din 10 mai 2010 de ajustare a efortului de pescuit. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/223208_a_224537]