18,750 matches
-
s-au mirat și n-au protestat apropiații poetului cînd un om perfect sănătos a fost dus la nebuni? cum de a acceptat o somitate ca dr. Șuțu să-l trateze dacă nu era bolnav? și cum ar putea fi calificat gestul lui Maiorescu de a-l ucide civil pe poetul pe care tocmai îl lansa ca pe cel mai de seamă al românilor? Boala scenariilor e, s-ar zice, de la o vreme, o boală națională.
Politizarea bolii lui Eminescu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16815_a_18140]
-
a dogmei. Efortul lui Faigley merită salutat datorită gradului său de dificultate, dacă nu felului în care e dus pînă la capăt. În ultimă instanță, a analiza un întreg teritoriu disciplinar și apoi și un subiect precum postmodernismul poate fi calificat drept nebunie curată. Fiecare în parte e mult prea vast pentru un volum de sub trei sute de pagini, iar împreună depășesc resursele unei vieți de om. Asta pentru cei ce nu concediază lejer compoziția ca simplă formă de învățămînt postliceal. Dar
Scrisul și postmodernismul by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16850_a_18175]
-
sumă de medalioane prin care se manifestă câte o predispoziție - creatoare sau de destin - pentru filosofare. Deloc întâmplătoare această concepție: căci ce poate fi mai adecvat în spațiul austriac decât mijlocirea biografică a unor varii probleme teoretice - care pot fi calificate (dintr-un început, sau numai dacă vrem) ca filosofice? Este aceasta modalitatea prin care ne apropiem în general și de alte domenii (literatură, muzică, pictură, arhitectură, urbanism), într-un mediu atât de convertit la nevroză. Inevitabil, în acest creuzet al
Filosofia de vacanță by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16948_a_18273]
-
prin revoluție, fie de la sine și prin sine, prin destrămare. Pentru a răspunde întrebării " Pe ce trebuie să se întemeieze puterea?", axiologia recurge la ideea și idealul de justiție. Justiția funcționează ca un fel de instanță superioară care judecă și califică, pozitiv sau negativ, puterea. Legitimitatea prin justiție reprezintă soluția cea mai elevată și convingătoare a tulburătoarei probleme de a ști ce justifică extraordinarul fenomen al dominației omului de către om. Din tot caleidoscopul legitimărilor, această rezolvare este singura în măsură să
LEGITIMITATEA PUTERII by Paul Alexandru Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/16938_a_18263]
-
G. Călinescu nu era indicat a scrie o Istorie a literaturii. Rândurile din E. Lovinescu ("Dl. Călinescu este un anxios, un susceptibil, stăpânit de mari ambițiuni, un spirit bănuitor, tenebros și extrem de combinativ, cu o lamentabilă instabilitate de caracter...") sunt calificate de curată delațiune. De o ghilotină are parte Perpessicius, tratat ca denigrator al Enigmei Otiliei, când îl refuzase, ca personaj verosimil, pe Stănică Rațiu. Inimiciția avea să-l coste scump pe eminescolog, peste ani, la mâna directorului Institutului. Aici, remarcabil
Călinescu for ever by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17036_a_18361]
-
cea mai la îndemînă pentru asemenea ambiții e evidentă: aroganță naivă. Departe de a rezolva însă problema, ea ne distrage atenția de la faptul că postmodernismul e, în parte, o chestiune de morgă, o atitudine filozofică și apoi o filozofie. Hacking califică, indirect, această atitudine drept belicozitate gratuită. Citind cartea lui Sokal și Bricmont ai fi tentat să crezi că o serie din temele postmoderniste cele mai la modă au fost lansate pur și simplu ca reacție la sobrietatea analitică și productivă
Păcatele postmodernismului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17080_a_18405]
-
la Figaro și ceea ce, în altă manieră, am continuat să fac la televiziune...". Tipul acesta de critică, implicînd totuși gust, selecție și judecată, nu permite elaborare analitică, argumentație, ci doar sugestie, referință, trezire ori canalizare a interesului. Nu știu cum îl va califica teoria literaturii (ori a lecturii) în viitor. Dar e sigur că dacă, pentru televiziune, neutilizarea lui ar fi o condamnare la subcultură, pentru public, ar fi un divorț definitiv de carte și de lumea ei. Se prea poate să intervină
Cartea la televiziune by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15850_a_17175]
-
și tropismul ovației la comandă. În spatele acestor scîntei de artificii și pocnete de petarde, devoratorii lui Brâncuși s-au manifestat mai departe conform naturii lor și proiectelor aflate în plină derulare. Ion Iliescu a mai avut de spus cîte ceva calificat în legătură cu Coloana, Radu Varia se uită chiorîș tot spre Coloană și abia așteaptă momentul în care va constata că ea este gata să se prăbușească, un colportor de falsuri grosolane, care în orice țară din lume ar fi așezat acolo
Pe Argeș în sus (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15892_a_17217]
-
eliminarea fizică: "...Bebe a jucat un rol important în organizarea asasinatelor și a tentativelor de asasinat cărora le-au căzut victime reprezentanții de marcă ai opoziției anti-comuniste din străinătate. Din acest motiv, François Mitterand, pe atunci președintele Republicii Franceze, a calificat spionajul românesc drept "o bandă de asasini"", scrie Ziua. Or fi occidentalii naivi, dar chiar atât de proști încât să-și lase informațiile pe mâinile acestor "bebe" născuți din somnul monsturos al lui Ion Iliescu n-or fi! Pentru că am
Spre NATO, cu securiștii-n frunte! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15881_a_17206]
-
montajului, mai puțin poezia narațiunii - este palpitant pentru publicul uniformizat, în care copiii sînt considerați precoci, iar adulții arierați. Rămîne valabilă totuși și definiția călinesciană a basmului - "oglindire a vieții în moduri fabuloase". Cum altfel decît fantastică ar putea fi calificată performanța de a te împrieteni la toartă prin intermediul ecranului cu un căpcăun ca Shrek - singuratic, taciturn, irascibil, într-un cuvînt timorat de faptul că-i urît! Urît într-adevăr, dar simpatic foc cu urechile pîlnie și gura cît caru', chit
Cocktail estival by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15912_a_17237]
-
scrie o lungă recenzie la o carte pe care Cronicarul n-o cunoaște, dar care i se pare demnă de a fi citită. E vorba de Tzara mea de Tamara Carauș, "ceva între jurnal literar și eseu sociologic", după cum o califică dl Ciobanu. Ortografia neașteptată a titlului conține o referire implicită la dadaistul Tristan Tzara. O carte, despre postmodernismul basarabean. Nasc și dincolo de Prut postmoderni. Scenarii și opinii despre criza din PNȚCD Demisia de la președinția PNȚCD a profesorului Andrei Marga și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16024_a_17349]
-
afirmat că poartă sămînța intoleranței la discuție. Cu atît mai vîrtos cu cît eseistul revine în astfel de termeni: "o anume doleanță a mea, ca prețiosul critic, autor a cel puțin o duzină de articole despre mine, pe care le calificam drept unul mai alăturea de realitate decît celălalt să mă lase în pace". Indiferent de comentariile ce i le-am închinat, ni s-a părut și ni se pare, vai, și acum că e la mijloc un bosumflat refuz al
"Supărarea" d-lui Alexandru George by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15624_a_16949]
-
neaoșe. Iar dacă trec din domeniul faptului istoric în cel al personajelor istorice, pot fi sigur că sunt bun de linșat. Nu cumva să spui o vorbă mai aspră despre Mihai Viteazul, Avram Iancu ori Antonescu pentru că sigur vei fi calificat drept trădător de țară. Nici măcar de Țepeș nu te poți atinge, pentru că și el reprezintă, nu-i așa, o anumită latură a curajului nostru naționale. Oricât aș răsfoi manualele de istorie, înafara atacului nocturn împotriva turcilor, pe care i-a
Limba de lemn a ceasului istoric by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15670_a_16995]
-
situație îngrijorătoare și punea un diagnostic alarmant de care, iată, n-a ținut nimeni seama atunci, cum nici astăzi pe nimeni nu pare a interesa: Fapt este - spunea Z. Ornea - că facultățile de filologie nu pregătesc, în mod expres, cadre calificate în acest domeniu (al editării clasicilor - n.n.) și, de aceea, riscăm (riscul e de pe acum o realitate îngrijorătoare!) ca în imediatul apropiat să nu mai avem competențe apte pentru truda elaborării unor ediții. Cu oarecari excepții mai toți editorii excelenți
Ediții, editori și critici by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/15671_a_16996]
-
1921. Replică și complement al celebrului Spațiu mioritic, față de care comparația se interpune irezistibil și generos (și, evident, de la un punct, facil), volumul de față ține, în liniile lui fundamentale, la această familiaritate contagioasă. Nu întâmplător Blaga îl va fi calificat călduros pe Băncilă (el însuși pe jumătate un ardelean) drept primul interpret serios al operei sale; și nici nu se va fi fermecat degeaba de "Dunărea împărătească", într-o călătorie pe ape la invitația și cu premeditarea prietenului brăilean. Spengler
Împliniri majore by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15690_a_17015]
-
Cornel Nistorescu în EVENIMENTUL ZILEI. E drept că meciuri de altă natură și cu o miză mult mai importantă. E vorba despre cele cu reforma din România pe care le au înainte premierul Năstase și președintele Iliescu, dacă vor ,,să califice" țara noastră în NATO și în Uniunea Europeană. Pornind de la punctele favorabile României în raportul de țară alcătuit de Comisia Europeană, Nistorescu reamintește premierului și președintelui că n-ar fi prima oară cînd primim încurajări pe parcurs, încurajări pe care autoritățile
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15719_a_17044]
-
celui de "al treilea discurs". Cu toate că își propune a comasa rezonabil, "a echilibra" cele două "discursuri" preexistente, e limpede că Adrian Marino nu are la inimă discursul autohtonist, tradiționalist, spiritualist. Pretinzînd că-i face loc în "sinteza" d-sale, îl califică neted drept "o imensă eroare". Idiosincrasia la spiritualism a hermeneutului bruscat cîndva de un preot în cămașă verde se ivește din nou, în forme stînjenitoare chiar pentru simpla coerență a demonstrației. Nae Ionescu, citit astăzi, apare doar ca "un straniu
Adrian Marino între lumini și umbre (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15763_a_17088]
-
zilei, dar ridicate noaptea din mizerele paturi ale lagărului, de parcă într-un fel criminalii ar căuta întunericul pentru a se dezlănțui. Chiar și în bordelul improvizat nenorocirile nu se petrec decît în puterea nopții. Descrierile Slavenkăi Drakulic nu pot fi calificate. Rostul lor este de a produce rău fizic cititorului, și o fac. Tot ce se întîmplă e comentat din perspectiva lui S., dar la persoana a treia, căci scriitoarea nu-și îngăduie un ton confesiv direct decît rareori, și atunci
Războiul din Bosnia by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16165_a_17490]
-
conotații vădit novatoare. În plină eclatanță a postmodernismului, recunoaște exegetul, a-l citi pe acest poet "e ceva negreșit și de îndată degradant" (acest "negreșit", acest "de îndată" mimează certitudinea spre a o submina). Atît de "degradant", încît poate fi calificat cu concursul unui vers al lui Nichita Stănescu, "un fapt de rușine". Chiar și o lectură curentă ar fi "descalificantă fatal și compromițătoare mortal" (sintagme melodramatice). Cu atît mai puțin adecvată e o lectură "de plăcere", care ar găsi motive
O nouă imagine a lui Ion Pillat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16225_a_17550]
-
demne de un mai înalt pretext. E o latură particulară a demersului său, o "slăbiciune", poate, din punctul de vedere al instanței critice, însă totodată un factor de arondare a personalității clădite pe generozitate transfiguratoare, pe umanitarismul creștin care a calificat-o la cotele unei superioare identificări. Aidoma marilor fantaști, N. Steinhardt dăruiește cu magnanimitate, în stînga și în dreapta, diamante: "Filosofia solomonică - ori să-i zicem lirica mult curgătoare? - a lui Horia Bădescu poate fi conspectată - nu mai puțin decît a
Reumanizarea criticii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16311_a_17636]
-
este mai complexă. Se poate afirma că există crime politice bune sau rele?... Dacă atentatul contra lui Hitler ar fi izbutit, dacă pretinsul complot al bluzelor albe contra lui Stalin ar fi dus la asasinarea acestuia, cum ar fi fost calificate aceste gesturi? Ce să mai spunem despre Charlotte Corday care l-a ucis pe Marat?"... Urmează o comunicare explozivă a profesorului W. H. Nagel de la universitatea din Leyda care s-a făcut "avocatul diavolului" vorbind în favoarea terorismului. El atacă prisosul
Pata de cerneală by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16376_a_17701]
-
normă, ca și de activiștii famelici de prin asociațiile familiar-civice, s-au compromis iremediabil. Am văzut la ce-a dus civismul decorativ și găunoșenia transferului de competență dintr-un domeniu în altul: a figura în manualul de geografie nu te califică necondiționat pentru un loc pe scena publică, dacă pe lângă priceperea ta la denumiri de râuri și munți nu posezi și minima înțelegere a lumii în care trăiești! Nu mai cred, nici picurat cu ceară, în capacitatea tineretului român de-a
Chelia d-lui Goe by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16499_a_17824]
-
de inventivitate, repetându-se, devenind redundant. Se conturează astfel, fără mari surprize, "o Grecie preponderent orizontală, exclamativă și feerică", "o excursie interjecțională", iar apa devine o "apă paradisiacă". S-ar putea cita încă multe fericite formule prin care Al. Cistelecan califică aceste poeme finale, ilustrând "mai mult o producție conceptuală", pledând "cauza clasicității", ca și concentratele comentarii la Poeme-le într-un vers, citite ca mostre de "poezie pură" și "breviar" al poeziei pillatiene din toate etapele. Se vede că, până la
O lectură nouă a operei lui Ion Pillat by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16509_a_17834]
-
ciopârțit (la capitolul durată) și traumatizat cumplit (s-a înlocuit coloana sonoră a lui Eric Serra și i s-a trântit un final hollywoodian 100%). La francezi, cum era de așteptat, a fost un hit de box-office. Nu aș putea califica acest film drept de artă cu inima împăcată, deși a luat César-ul în '89. Nu mi se pare suficient de elaborat și există incongruențe. Dar e o raritate dintr-un punct de vedere. Mulți regizori fac lungmetraje pe care le
În apărarea Marelui albastru by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11845_a_13170]
-
într-un clișeu supărător prin abuz. În dicționarele noastre, înregistrarea sensurilor curente ale adjectivului prolific e parțială și oarecum limitativă; singurele accepții prezente în DEX sînt "care se înmulțește foarte repede" și "care are capacitatea de a se înmulți". A califica un autor ca prolific (formulare cu tradiție, admisă tacit în uz de multă vreme) ar fi așadar, potrivit DEX-ului, o eroare. Nu toate dicționarele sînt atît de restrictive; în Micul dicționar academic (MDA, 2003), ramificarea semantică e mai bogată
Prolific by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11887_a_13212]