8,299 matches
-
cosa que poseas hoy, pertenecía a otra persona el día de ayer, y pertenecerá a otra el día de mañana. Erróneamente hâș disfrutado de la idea de que eso te pertenece Es esta falsă felicidad la causa de tus penas. El cambio es la ley del universo. Lo que consideras como muerte, es en realidad la vida. En cualquier momento puedes ser un millonario, y en el siguiente puedes caer en pobreza. Tuyo y mío, grande y pequeño borra esas ideas de
BHAGHAVAD GITA (CÂNTECUL DIVINITĂŢII) – TRADUCERE DIN LIMBA SPANIOLĂ de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 808 din 18 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345305_a_346634]
-
imaginăm circulația unei bucăți de hârtie ca mijloc de schimb. Recipisa eliberată de bancă putea fi oricând transformată în metalul prețios a cărui existență o atestă; nu era purtătoare de dobândă. Certificatul de depozit inițial se va transforma apoi în cambie și apoi în bancnotă. Este interesant de subliniat în legătură cu apariția și funcționarea monedei de hârtie că lumea chineză și cea europeană au înregistrat tendințe în epoci diferite în folosința monedei metalice și a monedei de hârtie. Este vorba despre momentul
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
au dus la un asemenea salt. Apariția creditului comercial este una dintre cauzele care au dus la apariția lor. Creditul comercial presupune amânarea la plată și realizarea plății după circuite financiare mai complexe. El presupune existența dobânzii și apoi a cambiei. Altă cauză care a dus la apariția banilor de hârtie este legată de "interdicția de a exporta metalele prețioase"606. Moneda de hârtie, indiferent de formele sale de existență sau de perioada istorică în care a fost emisă, are un
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
de către stat622. Odată cu biletul de bancă se inaugurează creditul și economia de credit. Resursele de dezvoltare se democratizează și oamenii caută oriunde capital și posibilități de valorificare a capitalului. Creditul și economia de credit stau la baza lumii moderne contemporane. Cambia și biletul de bancă sunt precursori ai bancnotei, între care nu se poate pune semnul de corespondență. Cambia este un înscris comercial, o "convenție prin care cel care dă" furniza o sumă de bani celui care "ia", "primind în schimb
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
și oamenii caută oriunde capital și posibilități de valorificare a capitalului. Creditul și economia de credit stau la baza lumii moderne contemporane. Cambia și biletul de bancă sunt precursori ai bancnotei, între care nu se poate pune semnul de corespondență. Cambia este un înscris comercial, o "convenție prin care cel care dă" furniza o sumă de bani celui care "ia", "primind în schimb un angajament plătibil la termen, dar într-un alt loc și în altă monedă"623, 624, 625. Jacques
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
de bani celui care "ia", "primind în schimb un angajament plătibil la termen, dar într-un alt loc și în altă monedă"623, 624, 625. Jacques le Goff subliniază 626 dezideratele sau obiectivele circulației economice, monetare pe care le satisfăcea cambia: mijloc de plată al unei operațiuni comerciale; mijloc de transfer de fonduri între localități, folosind monede diferite; sursă de credit; permitea un câștig financiar "dintr-o subtilă speculație a diferențelor și variațiilor schimbului ce se iveau între diferite centre". Primele
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
S-a pus deci problema creditului (...). s-a apelat mai întâi la împrumut, sub formele sale multiple". Jacques le Goff, Negustorii și bancherii în Evul Mediu, Editura Meridiane, București, 1994, p. 22. 623 Ibidem, p. 35. 624 Iată conținutul unei cambii. "În numele lui Dumnezeu, 18 decembrie 1399, veți plăti prin acest bilet "la uzanță" lui Brunaccio di Guido și CCCCLXXII livre X sous (sou monedă bilon, divizionază a livrei, reprezentând a 20-a parte dint-o livră adică 20 sous = 1 livră
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
Dumnezeu să vă apere Ghiglielmo Barberi. Salutări din Bruges". Vezi și Jacques le Goff, op. cit., p. 35-36. 625 Fernand Braudel, în lucrarea sa Jocurile schimbului (Editura Meridiane, București, 1985, vol. I, p. 120) face o prezentare a modului în care cambia sau scrisoarea de schimb se impune ca modalitate de plată și de intermediere a schimbului. Într-adevăr Europa a găsit foarte devreme soluția și chiar mai multe soluții. Bunăoară la Geneva, la Florența, la Veneția, încă din secolul al XIII
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
denumită numerar (cash). Însă pe lângă numerar, pe piața monetar-financiară funcționează și alte instrumente monetar-financiare care Îndeplinesc funcția de cash, respectiv banii de cont și alte active monetar-financiare, cunoscute Îndeosebi sub denumirea de instrumente de plată și credit, cum ar fi cambia (trata), biletul la ordin, cecul, cardurile bancare, precum și alte active financiar-monetare. Masa monetară sau masa bănească este reprezentată de totalitatea instrumentelor monetare (bănești) sau mijloacelor bănești aflate În circulație, la nivelul unei economii naționale, Într-o anumită perioadă de timp
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
de sistemele informatice ale băncilor comerciale. 2) Casele operative de plăți - asigură eliberarea numerarului (plăților), la cererea clienților băncilor comerciale. Principalele documente necesare eliberării numerarului (efectuării plăților) sunt următoarele: • ordinele de plată; • cercurile simple; • cererile pentru răscumpărarea certificatelor de depozit; • cambiile (tratele); • biletele la ordin; • alte documente de casă, emise de sistemele informatice ale băncilor comerciale. Operațiunile se realizează, În funcție de situație, În lei sau În valută. 3) Casele speciale - sunt create, de regulă, În cadrul sucursalelor băncilor comerciale, și prin intermediul lor se
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
persoane fizice sau juridice, de regulă, cu valute cotate de Banca Centrală. 2.1.6.2. Operațiunile cu instrumente de plată și credit Principalele instrumente de plată și credit cu care operează băncile comerciale sunt următoarele: • cecul; • cărțile de plată; • cambia (trata); • biletul la ordin; • certificatele de depozit; • recipisele warant; • conosamentul; • operațiunile cu ordine de plată; • operațiunile cu efecte publice; • operațiunile cu bilete de bancă etc. 1) Operațiunile cu cecuri Cecul reprezintă un instrument de plată și credit, prin care trăgătorul
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
sau Într-un interval de timp relativ scurt, care poate fi de 8, 15, 30 sau 90 de zile, În funcție de locul emiterii, tipul cecului, caracterul de extraneitate etc. Operațiunile cu cecuri și În general, cu instrumentele de plată și credit (cambia, bilet la ordin etc.) pot crea probleme de natura refuzului la plată, operațiuni de regres și de protest. Refuzul la plată poate fi făcut atât de trăgător, În situațiile În care cecul a fost pierdut sau furat, dar și de
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
banca comercială (trasul), În situația În care nu există disponibilități În contul din care trebuie făcută plata. De asemenea, În cazul neplății cecului, beneficiarul poate formula un protest, În baza căruia pot fi urmărite toate persoanele obligate la plata cecului, cambiei sau biletului la ordin, printr-o acțiune de regres. 2) Operațiunile cu cărțile de plată Cărțile de plată bancare reprezintă instrumente de plată fără numerar, cu ajutorul cărora se pot obține lichidități (numerar) de la unitățile bancare, sau se pot efectua plăți
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
perioadă, serviciile oferite de bănci, prin intermediul cărților de credit sau de plată, s-au extins și În domeniile plății impozitelor, taxelor și contribuțiilor, la care au fost conectate instituțiile publice specializate din administrația publică centrală și locală. 3) Operațiunile cu cambii (trate) Sunt operațiuni cu titluri negociabile (instrumente de plată și credit), care atestă existența unei creanțe, rezultată, de regulă, În urma unor tranzacții comerciale, pentru o anumită sumă determinată, plătibilă imediat sau la un termen scadent dat. În principiu, cambia (trata
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
cu cambii (trate) Sunt operațiuni cu titluri negociabile (instrumente de plată și credit), care atestă existența unei creanțe, rezultată, de regulă, În urma unor tranzacții comerciale, pentru o anumită sumă determinată, plătibilă imediat sau la un termen scadent dat. În principiu, cambia (trata) este un ordin scris, necondiționat și formal, prin care emitentul solicită unei alte persoane să plătească o anumită sumă de bani, la cerere sau la un termen dat. Elementele esențiale ale cambiei sunt următoarele: • denumirea de cambie sau trată
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
la un termen scadent dat. În principiu, cambia (trata) este un ordin scris, necondiționat și formal, prin care emitentul solicită unei alte persoane să plătească o anumită sumă de bani, la cerere sau la un termen dat. Elementele esențiale ale cambiei sunt următoarele: • denumirea de cambie sau trată; • ordinul de plată a sumei determinate; • numele persoanei căreia trebuie să i se plătească; • termenul scadent; • locul plății; • numele beneficiarului; • data și locul emiterii; • semnătura emitentului; • alte elemente, În funcție de caz. Circulația cambiei presupune
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
În principiu, cambia (trata) este un ordin scris, necondiționat și formal, prin care emitentul solicită unei alte persoane să plătească o anumită sumă de bani, la cerere sau la un termen dat. Elementele esențiale ale cambiei sunt următoarele: • denumirea de cambie sau trată; • ordinul de plată a sumei determinate; • numele persoanei căreia trebuie să i se plătească; • termenul scadent; • locul plății; • numele beneficiarului; • data și locul emiterii; • semnătura emitentului; • alte elemente, În funcție de caz. Circulația cambiei presupune, Într-o primă fază, existența
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
ale cambiei sunt următoarele: • denumirea de cambie sau trată; • ordinul de plată a sumei determinate; • numele persoanei căreia trebuie să i se plătească; • termenul scadent; • locul plății; • numele beneficiarului; • data și locul emiterii; • semnătura emitentului; • alte elemente, În funcție de caz. Circulația cambiei presupune, Într-o primă fază, existența a trei categorii de persoane: • trăgătorul (emitentul cambiei), care este creditorul, respectiv persoana care trebuie să primească suma Înscrisă pe cambie; • trasul, respectiv debitorul care urmează să efectueze plata; • beneficiarul, care poate fi o
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
determinate; • numele persoanei căreia trebuie să i se plătească; • termenul scadent; • locul plății; • numele beneficiarului; • data și locul emiterii; • semnătura emitentului; • alte elemente, În funcție de caz. Circulația cambiei presupune, Într-o primă fază, existența a trei categorii de persoane: • trăgătorul (emitentul cambiei), care este creditorul, respectiv persoana care trebuie să primească suma Înscrisă pe cambie; • trasul, respectiv debitorul care urmează să efectueze plata; • beneficiarul, care poate fi o terță persoană sau Însuși emitentul (trăgătorul). Cambiile pot conține clauza „la ordin”, ceea ce Înseamnă
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
numele beneficiarului; • data și locul emiterii; • semnătura emitentului; • alte elemente, În funcție de caz. Circulația cambiei presupune, Într-o primă fază, existența a trei categorii de persoane: • trăgătorul (emitentul cambiei), care este creditorul, respectiv persoana care trebuie să primească suma Înscrisă pe cambie; • trasul, respectiv debitorul care urmează să efectueze plata; • beneficiarul, care poate fi o terță persoană sau Însuși emitentul (trăgătorul). Cambiile pot conține clauza „la ordin”, ceea ce Înseamnă că plata se va face către o terță persoană, la indicația beneficiarului. În
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
a trei categorii de persoane: • trăgătorul (emitentul cambiei), care este creditorul, respectiv persoana care trebuie să primească suma Înscrisă pe cambie; • trasul, respectiv debitorul care urmează să efectueze plata; • beneficiarul, care poate fi o terță persoană sau Însuși emitentul (trăgătorul). Cambiile pot conține clauza „la ordin”, ceea ce Înseamnă că plata se va face către o terță persoană, la indicația beneficiarului. În circulația cambiei poate interveni și o a patra persoană, În cadrul operațiunii de avalizare a cambiei, care garantează plata sumei Înscrise
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
respectiv debitorul care urmează să efectueze plata; • beneficiarul, care poate fi o terță persoană sau Însuși emitentul (trăgătorul). Cambiile pot conține clauza „la ordin”, ceea ce Înseamnă că plata se va face către o terță persoană, la indicația beneficiarului. În circulația cambiei poate interveni și o a patra persoană, În cadrul operațiunii de avalizare a cambiei, care garantează plata sumei Înscrise pe cambie, la termenul scadent. Așa cum s-a făcut mențiunea, În cazul În care cambia poartă specificația „la ordin”, beneficiarul poate transfera
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
persoană sau Însuși emitentul (trăgătorul). Cambiile pot conține clauza „la ordin”, ceea ce Înseamnă că plata se va face către o terță persoană, la indicația beneficiarului. În circulația cambiei poate interveni și o a patra persoană, În cadrul operațiunii de avalizare a cambiei, care garantează plata sumei Înscrise pe cambie, la termenul scadent. Așa cum s-a făcut mențiunea, În cazul În care cambia poartă specificația „la ordin”, beneficiarul poate transfera dreptul său de creanțe unei alte persoane, față de care are, de regulă, datorii
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
conține clauza „la ordin”, ceea ce Înseamnă că plata se va face către o terță persoană, la indicația beneficiarului. În circulația cambiei poate interveni și o a patra persoană, În cadrul operațiunii de avalizare a cambiei, care garantează plata sumei Înscrise pe cambie, la termenul scadent. Așa cum s-a făcut mențiunea, În cazul În care cambia poartă specificația „la ordin”, beneficiarul poate transfera dreptul său de creanțe unei alte persoane, față de care are, de regulă, datorii, făcând pe versoul cambiei mențiunea „Plătiți la
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
terță persoană, la indicația beneficiarului. În circulația cambiei poate interveni și o a patra persoană, În cadrul operațiunii de avalizare a cambiei, care garantează plata sumei Înscrise pe cambie, la termenul scadent. Așa cum s-a făcut mențiunea, În cazul În care cambia poartă specificația „la ordin”, beneficiarul poate transfera dreptul său de creanțe unei alte persoane, față de care are, de regulă, datorii, făcând pe versoul cambiei mențiunea „Plătiți la ordinul...” (se trece numele noului beneficiar), semnând și datând documentul În mod corespunzător
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]