1,779 matches
-
Greenham Common, din Anglia: În vara lui 1981, sute de femei au venit să stea la Campusul Femeilor pentru Pace din jurul bazei militare de la Greenham Common, protestând Împotriva plasării rachetelor de croazieră și a armelor nucleare În general. ș...ț Campusul de la Greenham Common a fost un loc liminal și utopic. Femeile din Greenham au contrazis geografia comună a spațiului public, bazată pe deosebiri de gen: ele erau femei care ieșiseră din spațiul lor privat și care trăiau, ca persoane particulare
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
În spațiul masculin, public, În mod evident non-domestic, al unei baze militare cu arme nucleare. Acest efect a fost amplificat de o cuvertură mediatică intensă. Greenham era Însă rupt de modelul vieții casnice cu contactele ei normale cu mass-media: În campus nu era curent electric, nu erau televizoare, deși se citeau ziarele și se asculta probabil și radioul (N. Couldry, 2000, p. 157). Autorul amintit se plasează Într-o perspectivă postturneriană și accentuează modul În care pelerinajul și mai ales prelungirea
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
termenii: a ara (arare), a semăna (seminare), a treiera (tribulare), a secera (sicilare), a măcina (machinare), a culege (colligere); plante agricole: grâu (granum), secară (secale), orz (hordeum), alac (alia), parâng (exclusiv local), mălai, spic (spicum), neghină (nigellina), pământ (pavimentum), câmp (campus), arie (area), agru (ager), falce (falcem); unelte agricole: jug (jugum), furcă (furca), secere (sicilis), aratru-plug (aratrum). În viticultură: vie (vinea), viță (vitea), poamă (poma), must (mustum), vin (vinum), vinaț (vinaceus), coardă de viță (corda), beat (bibitus), bețiv (bibitivus), a îmbăta
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Padișahul și vizirul. Basme persane, București, 1971 (în colaborare cu Viorel Bageacu); Gérard Klein, Planeta cu șapte măști, pref. trad., București, 1975, Seniorii războiului, București, 1975; John Brunner, Răbdarea timpului, București, 1981 (în colaborare cu J. Pascal). Repere bibliografice: Eugen Campus, Ceva despre fluvii, meandre și bălți, VR, 1952, 2; Remus Luca, „Întoarcerea pescărușului”, VR, 1960, 2; Vera Călin, Vladimir Colin, „Legendele Țării lui Vam”, GL, 1962, 19; Nicolae Manolescu, „Legendele Țării lui Vam”, VR, 1962, 3; Aurora Cornu, „A zecea
COLIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286330_a_287659]
-
Nae” de N. D. Cocea, „Azi”, 1935, 2; Ovidiu Papadima, „Nea Nae” de N. D. Cocea, G, 1936, 6; Călinescu, Ist. lit. (1982), 919; Petru Manoliu, „Canalia”, comedie tragică în 3 acte de N. D. Cocea, TIL, 1944, 2387; Eugen Campus, Un maestru al pamfletului literar, București, 1955; Gala Galaction, Oameni și gânduri din veacul meu, București, 1955, 156-164; Eugen Jebeleanu, Din veacul XX, București, 1956, 285-290; Tudor Teodorescu-Braniște, N. D. Cocea, CNT, 1959, 5; Dan Grigorescu, N. D. Cocea, LCF
COCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286310_a_287639]
-
Cele două exemple sunt ilustrate de două romane - Schimb de dame și Ce mică-i lumea! - care povestesc viața intelectuală și totodată pe cea amoroasă a unui microcosmos universitar, romane care au pus bazele unui gen literar particular, romanul de campus. Primul exemplu, cel pe care Îl relatează Ce mică-i lumea!, Înfățișează un dialog ușor banal. Unul dintre membrii acelui mediu, Robin Dempsey, conversează de-a lungul mai multor capitole cu un calculator Împrumutat, calculator atât de avansat Încât este
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
Ce avantaje și dezavantaje specifice prezintă? Cum poate ea să ducă la o analiză convingătoare, chiar dacă este aplicată la un singur caz? 5. Construirea unei explicații. Identificați câteva schimbări saliente care au avut loc În cartierul dumneavoastră (sau În vecinătatea campusului dumneavoastră). Elaborați o explicație pentru aceste schimbări și menționați seria crucială de dovezi pe care le-ați colecta pentru a sprijini sau a pune la Îndoială explicația. Dacă dovezile respective ar fi disponibile, considerați că explicația dumneavoastră ar fi completă
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
mai • Alexis Nour, Din enigma anilor 1914-1915. Impresii, observații, constatări și critici ale unui profan, în „Viața Românească“, vol. XXXVI, nr. 1-3, ian.-mar. 1915, p. 167. • Idem, „Alsacia-Lorena“ româno-rusă, în „Viața Românească“, XXXVII, nr. 4-6, 1915, p. 114. • Eliza Campus, Din politica externă a României 1913-1947, București, 1980, p. 38. • Alexis Nour, „Alsacia-Lorena“..., p. 116. • Ibidem, p. 123. redus ca proporții, în frunte cu P.P. Carp, C. Stere, Virgil Arion, „predica cu autoritate războiul contra Rusiei“39. Mai exista și
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Callimachi, Ioan Theodor 166. Callimachi, Scarlat 268. Caloian, v. Ioniță ~. Calvii 477. Camariano, N. 87, 128, 130-133. Camariano-Cioran, Ariadna 87, 130, 131, 132, 143, 144, 146, 153. Camodeca, G. 469. Campanile, E. 470, 471. Câmpeanu, Remus 108. Câmpineanu, Ioan 130. Campus, Eliza 388. Cantacuzino, C. 485. Cantacuzino, Gh. Gr. 142. Cantacuzino, Gh. M. 482. Cantacuzino, Ioan 381. Cantacuzino, Ștefan 145. Cantacuzino, v. și Constantin ~. Cantemir, Dimitrie 46, 51, 52, 75, 88, 97, 111, 112, 153, 399, 486. Cantemir, v. și Antioh
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
octombrie; Armand Gufrin, „Femeia lui Loth”, „Adevărul” (Tel Aviv), 1990, 2 noiembrie; I. Suhor, „Femeia lui Loth”, RCM, 1991, 1 octombrie; Sadi Rudeanu, „Femeia lui Loth”, „Facla” (Tel Aviv), 1991, 7 noiembrie; Solo Har, Generația confruntărilor, București, 1994, 173-176; Eugen Campus, „Mă numesc Alzheimer”, „Minimum” (Tel Aviv), 1995, octombrie; Sebastian Costin, „Mă numesc Alzheimer”, „Tribuna” (Tel Aviv), 1996, 5 iunie; Gina Sebastian Alcalay, Pe urmele altora, București, 1997, 77-81; Cristofor, Țara Sfântă, I, 137-139; Nicolae Cajal, Încleștarea cu viața, „Realitatea evreiască
LOVINESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287854_a_289183]
-
der alten DDR und der alten BRD oder: Haben Mobilitätschancen zu Stabilität und Zusammenbruch der DDR beigetragen?”, Kölner Zeitschrift für Soziologie und Sozialpsychologie, 46, 2, pp. 193-208. Mayntz, Renate (coord.) (1994), Aufbruch und Reform von oben. Ostdeutsche Universitäten im Transformationsprozeß, Campus, Frankfurt/New York. Mazon, Brigitte (1988), Aux origines de l’Ecole des hautes études en sciences sociales: le rôle du mécénat américain, 1920-1960, Cerf, Paris. Meier, Artur (1990), „Abschied von der sozialistischen Ständegesellschaft”, Aus Politik und Zeitgeschichte (supliment al săptămânalului Das
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Bildung im vereinigten Deutschland”, Aus Politik und Zeitgeschichte (supliment al săptămânalului Das Parlament), 37-38, pp. 9-17. Michael, Klaus (1997), „Zweite Kultur oder Gegenkultur?”, În Detlef Pollack și Dieter Rink (coord.), Zwischen Verweigerung und Opposition. Politischer Protest în der DDR 1970-1989, Campus, Frankfurt. Mickiewicz, E. (1993), „The commercialization of scholarship în the Former Soviet Union”, Slavic Review, 51. Mihăilescu, Florin (2002), De la proletcultism la postmodernism, Pontica, Constantă. Ministerul Învățământului și Științei (1991), Documentar Statistic privind dezvoltarea Învățământului În România până În anul școlar
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Diskussionangebot der PDS, aprilie, Berlin. Offe, Claus (1992), „Bestrafung, Disqualifizierung, Entschädigung? Strategien rechtlicher Vergangenheitsbewältigung în nachkommunistischen Gesellschaften”, Berliner Journal für Soziologie, 2, pp. 145-151. Offe, Claus (1994), Der Tunnel am Ende des Lichts. Erkundungen der politischen Transformation im neuen Osten, Campus, Frankfurt am Main. Ohliger, Rainer (1996), „Vom Vielvölkerstaat zum Nationalstaat - Migration aus und nach Rumänien im 20. Jahrhundert”, În Heiner Fassmann și Rainer Münz (coord.), Migration în Europa: historische Entwicklung, aktuelle Trends und politische Reaktionen, Campus, Frankfurt am Main. Opitz
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Transformation im neuen Osten, Campus, Frankfurt am Main. Ohliger, Rainer (1996), „Vom Vielvölkerstaat zum Nationalstaat - Migration aus und nach Rumänien im 20. Jahrhundert”, În Heiner Fassmann și Rainer Münz (coord.), Migration în Europa: historische Entwicklung, aktuelle Trends und politische Reaktionen, Campus, Frankfurt am Main. Opitz, Heinrich (1988), „Wessen wir uns nicht versichern müssen. Gedanken zur Nietzsche-Diskussion”, Theorie und Praxis, 3. Ornea, Zigu (1995), Anii treizeci. Extremă dreaptă românească, Editura Fundației Culturale Române, București. Osang, Alexander (1992), Aufsteiger Absteiger. Karrieren în Deutschland
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
din Princeton se mîndreste cu faptul de a fi reunit pe unii dintre „gînditorii cei mai de seamă ai secolului al XX-lea”, printre care o duzină de Premii Nobel, dar și tineri post-doc și senior scholars din toată lumea În campusul sau din New Jersey. Asociația «foștilor» numără peste 5000 de membri. Resursele provin mai ales de la fundatiii particulare dar și de la agenții guvernamentale, precum și din donații. Institutul nu are legături formale cu instituțiile de Învatamînt, dar Întreține bune rapoarte de
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
rădăcini și nu s-au maturizat aici, În America. E adevărat, există un număr destul de mare de grupuri care apără interesul public, care dezvoltă multe dintre ideile și cauzele care au apărut pentru prima oară pe străzile ghetourilor și În campusurile universitare cu mai mult de o generație În urmă. Totuși, În mod curios, sentimentele generației anilor ’60 au dat naștere unui experiment social curajos, ale cărui contururi erau de-abia perceptibile pentru noi, În anii tinereții. Se pot găsi multe
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Society, Blackwell Publishers, Cambridge, 1996, p. 207; Ernst, Dieter, Inter-firms Networks and Market Structure: Driving Forces, Barriers and Patterns of Control. Berkeley, University of California, manuscris nr. 73, 1994, pp. 5-6. 4. Scharpf, Fritz W., Games in Hierarchies and Networks, Campus Verlag, Frankfurt pe Main, 1993, pp. 69-70. 5. Uzzi, Brian, „The Sources and Consequences of Embeddedness for the Economic Performance of Organizations: The Network Effect”, American Sociological Review, vol. 61, nr. 4, august 1996, p. 682. 6. Ibidem, pp. 682-683
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Dimensions of the Nonprofit Sector, Johns Hopkins Center for Civil Society Studies, Baltimore, 1999. Schaff, Philip, America: A Sketch of Its Political, Social, and Religious Character, Harvard University Press, Cambridge, 1855, 1961. Scharpf, Fritz W., Games in Hierarchies and Networks, Campus Verlag, Frankfurt, 1993. Schlatter, Richard, Private Property: The History of an Idea, Russell & Russell, New York, 1973. Scruton, Roger, A Dictionary of Political Thought, Pan, Londra, 1982. Shafer, Byron E., Is America Different?, Clarendon Press, Oxford, 1991. Shapiro, Michael J., Alker
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
studente au fost formate, după scorurile la un test de personalitate, o grupă de „represiste” și una de „senzitiviste”. Studentele din ambele grupe au fost rugate să citească o întâmplare despre o studentă (deci similară) care, întâlnind la biblioteca din campus un tânăr necunoscut, a intrat în vorbă cu el. Mai târziu, seara, acesta a așteptat-o lângă camera ei și a forțat-o să aibă raporturi sexuale cu el. Puse să comenteze comportamentul și responsabilitatea fetei, „senzitivele” au afirmat semnificativ
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
valorii sociale a folosirii intervalelor și succesiunilor temporale. Timpul comunică variate mesaje semenilor noștri. „Time is money” (timpul înseamnă bani) cuprinde un mare adevăr practic, dar timpul înseamnă multe altele, inclusiv statut social. Autorul remarcă astfel cum, chiar și în campusurile universitare americane, „studenții trebuie să aștepte cinci minute un «asistent», zece minute un «profesor» și douăzeci de minute un «profesor doctor» până să presupună că acel curs nu se va mai ține” (p. 283). (La noi și în alte țări
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Un alt factor important în comunicarea nonverbală este atingerea. În plan general uman, atingerea reprezintă un cadru fertil pentru dezvoltarea unei atitudini pozitive. R.V.Joule și L. Beauvois (apud Mucchielli, 2002) au efectuat un experiment în acest sens: într-un campus studențesc, un experimentator cerea studenților întâlniți să fie îndrumat spre o destinație anume. Pe unii dintre aceștia îi atingea, ca din întâmplare, pe braț, cu ceilalți nu avea acest comportament. Toți studenții opriți îi arătau drumul spre destinația dorită. Puțin
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
de la Conservatorul din București, Claudia Măru-Hangiuc, mezzosoprană la Teatrul de Operetă în Sharon Graham, și mecanicul jucat de Bogdan Vodă (înlocuindu-l pe Vasile Toma). Master Class a avut trei reprezentații în cadrul Festivalului, la Arts Centre, pe scena teatrului unui Campus universitar. Festivalul de la Canberra nu este unul de teatru, după cum îi spune și titulatura. Teatrul este o secțiune care se alătură expozițiilor, concertelor, diferitelor manifestări stradale - de la spectacolul florilor de toamnă pînă la sărbătorirea în stil irlandez a Sfîntului Patrick
Din inima Australiei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17147_a_18472]
-
Leibovici, Filip Cohn (Rugăminte, poem), Ludovic Bruckstein (Vid, proză), Mitu Grosu, O. F. Cortea (Remember, poem), I. Flodi, Reb Eliezer, Adriana Bercovici, Ștefan Castor (Flagelul, poem), A.Clain (Veronica, o evocare a Veronicăi Porumbacu), Silvia Biran, Radu Miron, Iosef Eugen Campus. I.O.
SEMNALUL-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289615_a_290944]
-
apoi transferată, scurtă vreme, la Centrul de Lingvistică, Istorie Literară și Folclor. Colaborează la „Convorbiri literare”, „Dacia literară”, „Ateneu”, „Saeculum”, „Limbă și literatură” ș.a. După 1989 U. începe să scrie proză. Romanele sale, în manieră postmodernistă, se încadrează în tipologia campusului universitar, între formula romanului cu cheie, gen Bietul Ioanide de G. Călinescu, și formula umoristico-intelectualistă a englezului David Lodge. Prima experiență în acest sens este romanul (eseu, narațiune, comentariu psihologic, estetic, politic etc.) Universitatea care ucide (1995), dedicat „ultimului eminescolog
URSACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290385_a_291714]
-
peste veșmintele protectoare ale persoanei, sau pot trece prin pereții camerelor. Unde mai este protejată intimitatea!? Revenind la biometrie, am putea face referire și la angajații Microsoft, care depind de o cartelă inteligentă, cu elemente biometrice incluse, de la intrarea în campusul unde se află locul de muncă, până la pătrunderea în birou, în restaurantul companiei, în orice loc unde îi este permis accesul persoanei, dar cu ea se poate realiza și identificarea celui ce dorește să lucreze la un calculator. Sistemul i-
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]