8,208 matches
-
fiecare eșec, Dumnezeu arde registre. Ce atâta frică?! Cenușa lemnului nerodit îngrașă burțile viermilor. Nu ai voință, nene Matei! Este atât de simplu, îl facem! Am 4 pastile de diazepam, tu îl ții de vorbă, eu i le strecor în cana cu ceai, adoarme, îl legăm de calorifer, îi punem căluș în gură și gata. Gară, tren, lume... Largă lume, deschide-ți plămânii că venim! Vom păși dincolo ca o ispășire de livadă curățată până în inimă. Lume, a luat foc arena
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
pe 26, sfântul Dimitrie Izvorâtorul de Mir. Sărbătorile. Praznicele împărătești, lăsatul-secului, dezlegările la pește subliniate cu pix roșu; posibil, toate calendarele aveau evidențiate îndestulările pântecelui: pește prăjit, borș de pește, chifteluțe de pește, icre de pește, saramură de pește, o cană, două căni, trei căni de vin bunătățurile monahului de obște abureau așteptările, trapeza puțea a cherhana, leușteanul împrospăta aparențele. Paginile calendarului miroseau a inimă largă, tataia dezlega limbile cât să intuiască prioritățile, mântuirea era mai accesibilă cu paharul plin. Rânduiala
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
sfântul Dimitrie Izvorâtorul de Mir. Sărbătorile. Praznicele împărătești, lăsatul-secului, dezlegările la pește subliniate cu pix roșu; posibil, toate calendarele aveau evidențiate îndestulările pântecelui: pește prăjit, borș de pește, chifteluțe de pește, icre de pește, saramură de pește, o cană, două căni, trei căni de vin bunătățurile monahului de obște abureau așteptările, trapeza puțea a cherhana, leușteanul împrospăta aparențele. Paginile calendarului miroseau a inimă largă, tataia dezlega limbile cât să intuiască prioritățile, mântuirea era mai accesibilă cu paharul plin. Rânduiala schitului era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
Izvorâtorul de Mir. Sărbătorile. Praznicele împărătești, lăsatul-secului, dezlegările la pește subliniate cu pix roșu; posibil, toate calendarele aveau evidențiate îndestulările pântecelui: pește prăjit, borș de pește, chifteluțe de pește, icre de pește, saramură de pește, o cană, două căni, trei căni de vin bunătățurile monahului de obște abureau așteptările, trapeza puțea a cherhana, leușteanul împrospăta aparențele. Paginile calendarului miroseau a inimă largă, tataia dezlega limbile cât să intuiască prioritățile, mântuirea era mai accesibilă cu paharul plin. Rânduiala schitului era după canoanele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
împărțea ascultări după puterea fiecăruia, alegea canoanele mânăstirii. Slujirea, după sfântul munte, prăznuirile de-asemenea, dezlegări doar acolo unde boala sfredelea osul. Stârlici peste castronul cu borș, în postul mare, niciodată; vin de "Buna Vestire" și de "Întâmpinare", jumătate de cană; miros de pește nici în cutiile de conservă linse de câini. Cum să nu dai mână liberă unui duhovnic ce-și ținea turma aproape, chiar dacă unii nu se puteau adapta nici în ruptul capului atmosferei cazone din schit?! Auzi, părinte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
Să imităm ritmul flăcărilor, să ne lăsăm prinși până la mijloc, până la inimă, până la tâmplă. Să imităm vântul, vom zbura cenușă peste crestele munților într-un cuib de pasăre, într-un ou de pasăre, într-un zbor neînceput. Dansează! Suntem în Cana Galileei, s-a terminat vinul, Iisus va face prima minune; sângele său va domoli toate însetările, toate bețiile lumii. Privește cum țopăie Domnul desculț pe jeratic, semn că și-a băut mințile, că și-a cauterizat simțurile, că și-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
nu mai călcam noi pe străzile Clujului pînă la sfîrșit de trimestru. Consemnul de a nu părăsi incinta liceului de care am pomenit mai sus Îl Încasasem pentru că intervenisem În sprijinul unui coleg, Îi susținusem cauza. Băiatul protestase Împotriva absenței cănilor cu apă de la masă, iar profesorul de serviciu Îl trimisese la cana de tablă legată cu sîrmă de robinetul singurei chiuvete din cantină, o cană pasămite pentru toți. Doar n-o să bem apă ca vitele din același jgheab, am intervenit
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
Consemnul de a nu părăsi incinta liceului de care am pomenit mai sus Îl Încasasem pentru că intervenisem În sprijinul unui coleg, Îi susținusem cauza. Băiatul protestase Împotriva absenței cănilor cu apă de la masă, iar profesorul de serviciu Îl trimisese la cana de tablă legată cu sîrmă de robinetul singurei chiuvete din cantină, o cană pasămite pentru toți. Doar n-o să bem apă ca vitele din același jgheab, am intervenit eu, Încasînd pe loc interdicția de a ieși În oraș preț de
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
Îl Încasasem pentru că intervenisem În sprijinul unui coleg, Îi susținusem cauza. Băiatul protestase Împotriva absenței cănilor cu apă de la masă, iar profesorul de serviciu Îl trimisese la cana de tablă legată cu sîrmă de robinetul singurei chiuvete din cantină, o cană pasămite pentru toți. Doar n-o să bem apă ca vitele din același jgheab, am intervenit eu, Încasînd pe loc interdicția de a ieși În oraș preț de două săptămîni, pentru că vorbisem neîntrebat, chipurile, dar, În realitate, pentru comparația vehementă cu
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
doară și pe tine ceva. Nu era cazul să faci În gura mare aluzia aia la vite și la jgheab, că nimeni nu vă tratează așa. Aș fi putut continua discuția cum că tocmai dumnealui ne trimisese la acea singură cană a tuturor legată cu sîrmă, dar n-am mai spus nimic. A venit după mine pe coridor și mi-a spus că, dacă am să trec pe la dînsul peste o săptămînă fără să fi comis Între timp vreo altă abatere
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
arătoase, cum spui tu, oamenii erau pe afară, cu mic cu mare și am cerut apă. Ne-au alungat, ca pe cerșetori. Unul s-a făcut că ne dă apă, a venit chiar lângă noi și a băut în fața noastră cana cu apă... toată cana cu apă... că așa i-a spus taică-su: întâi el și pe urmă el și la urmă tot numai el... iar ceilalți sunt făcuți să-i servească pe cei vrednici, cu stare... că numai proștii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
oamenii erau pe afară, cu mic cu mare și am cerut apă. Ne-au alungat, ca pe cerșetori. Unul s-a făcut că ne dă apă, a venit chiar lângă noi și a băut în fața noastră cana cu apă... toată cana cu apă... că așa i-a spus taică-su: întâi el și pe urmă el și la urmă tot numai el... iar ceilalți sunt făcuți să-i servească pe cei vrednici, cu stare... că numai proștii și nevrednicii sunt săraci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
familia lor dăduse un mare și neașteptat necaz. Ce necaz?! se miră Virgil, remarcând în acel moment absența lui Sever. Norica își șterse ochii cu o batistă, se duse să închidă mai bine ușa de la intrare, îi turnă într-o cană niște cafea menado și îl pofti să stea la masă. Lucrurile, începu ea să-i relateze, stăteau cam în felul următor. Sub pretextul cusut cu ață albă al unor restructurări de personal, Sever fusese scos din serviciul lui bun de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
întrebă Virgil, pregătindu-se să-și ducă mâna la buzunarul în care își ținea portofelul cu bani. Dar Vică Scorțeanu nu se grăbi cu răspunsul. El îl servi mai întâi cu un zaibăr clasa întâia, din care îi umplu o cană întreagă, și îi făgădui să vină și el la botezul pruncului. Servus, mă! îi ură ardeleanul, ridicând cana lui în aer și golind-o apoi cu meșteșug de adevărat băutor. Virgil se grăbi să facă la fel, ca să nu fie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
Vică Scorțeanu nu se grăbi cu răspunsul. El îl servi mai întâi cu un zaibăr clasa întâia, din care îi umplu o cană întreagă, și îi făgădui să vină și el la botezul pruncului. Servus, mă! îi ură ardeleanul, ridicând cana lui în aer și golind-o apoi cu meșteșug de adevărat băutor. Virgil se grăbi să facă la fel, ca să nu fie cumva mai prejos. Într-o jumătate de minut, goli toată stacana. Zaibărul lui Vică Scorțeanu era bun, deși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
cumva mai prejos. Într-o jumătate de minut, goli toată stacana. Zaibărul lui Vică Scorțeanu era bun, deși nu tot atât de bun precum zaibărul Generalului, dar el nu găsi decât cuvinte de laudă pentru vinul lui Vică și, după a treia cană cu zaibăr de probă, se ameți atât de tare, încât îi dădu celuilalt banii cu portofel cu tot, drept plată. Dar Vică, om corect, luă patru bancnote și-i băgă înapoi în buzunar portofelul cu restul de bani, oferindu-se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
școală și în familie învățasem limba germană, considerată limba cultă în Bucovina care aparținuse de Imperiu. Tăcere lungă. Teodora se ridică pentru câteva minute și trebăluiește printre ulcelele ei. Revine cu o lingură care conține o pastă vâscoasă și o cană cu apă. Ia asta : amestec de esență de vâsc și de păducel. Le-am amestecat cu miere, că nu este prea plăcut la gust. Citesc pe fața ta că inima o mai ia razna câteodată și ceea ce urmează de acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
Stai jos, vin imediat. Îi șterse dâra de sânge și îi bandajă rana. E mai bine? Da. Mult mai bine. Ar trebui să chemăm un doctor, ceva. Nici gând. Sigur? Mai întâi, ar fi drăguț să-mi mai aduci o cană. Vrei? Când se întoarse Doru, Amanda plecase. O parte din el se simți ușurată. Cât timp fusese aici el se comportă că un om normal. Poate prea normal. Era momentul să își rezolve treburile. Când se întoarse, după ce-1
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
simți, se interesează Silvia. —Puțin mai bine. Ți-am adus mâncare. Nu am poftă. — Trebuie să mănânci forțat, puțin câte puțin. —Uite, compot de vișine, că știu că-ți place. Da, compotul îmi place. Pune-mi, te rog, puțin în cană. Silvia ia cana de pe noptieră, pune compotul în timp ce Lupaș o urmărește atent cu urechile ciulite. —Ai vrea și tu? îl mângâie Elena. I-o fi foame. Cum să-i fie, că a mâncat până a mai rămas în castronul lui
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
Silvia. —Puțin mai bine. Ți-am adus mâncare. Nu am poftă. — Trebuie să mănânci forțat, puțin câte puțin. —Uite, compot de vișine, că știu că-ți place. Da, compotul îmi place. Pune-mi, te rog, puțin în cană. Silvia ia cana de pe noptieră, pune compotul în timp ce Lupaș o urmărește atent cu urechile ciulite. —Ai vrea și tu? îl mângâie Elena. I-o fi foame. Cum să-i fie, că a mâncat până a mai rămas în castronul lui. Îi mai cumperi
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
tine când știu că nu ți este bine. Dragul meu băiat din parc, să mă bați când mă înfurii pe tine, îi pune capul pe pieptul ei. Ți-e udă bluzița, scumpo. Se apropie masa copiilor. Dă-mi, te rog, cana aceea să mai storc puțin lapte. Nu termină bine vorba și de data aceasta, băiețelul se scâncește întâi. Matei i-l pune la sânul mamei, admirându-l cum suge, după care îl ridică pe pieptul lui, îl bate ușor pe
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
pare mai neajutorată și înduioșătoare (este privată chiar de capacitatea vorbirii), cu atât mai mult va apela ea la simțămintele potențialilor cumpărători. Reiko și-a transformat întreaga casă într-un univers miniatural-felin (sau felin-amputat): în orice parte te-ai uita (căni, fețe de masă, tablouri, telefon, frigider), ești întâmpinat de nevinovate capete pisicești care își strigă neputința și nevoia de tandrețe. Înconjurându-te de asemenea obiecte moi și drăgălașe, scapi din asprimile lumii reale și găsești confort emoțional. Exploatând filonul kawaii
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
fi un mâncăcios și un băutor de vin (Mt., 11, 19) ar putea avea un fundament istoric, chiar dacă este vorba de o calomnie. În orice caz, este legendară relatarea Evangheliei după Ioan a apei transformate în vin la nunta din Cana Galileei (In., 2, 1-2). Totuși, corect ar fi să urmărim sfatul pe care apostolul Pavel îl dă discipolului său Timotei: Nu mai bea doar apă, ci ia și un pic de vin, din cauza stomacului tău și a deselor stări de
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
masa acoperită cu catifea verde. Era către amiază, se găseau În aceeași Încăpere unde Îl primise În toiul nopții pe Diego Alatriste, și aristocratul mânca pofticios bucăți de plăcintă de pui stropită cu o juma de litru de vin În cană de argint: succesul lui diplomatic și social din ziua aceea Îi stârnise apetitul. Îl invitase pe Alatriste să i se alăture la masă, dar căpitanul refuzase politicos. Rămăsese În picoare, sprijinit ușor de perete și privindu-și protectorul cum dă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
Alatriste. Juan Vicuña, care fusese sergent cavalerist În momentul dezastrului unităților noastre los tercios la dunele din Nieuport - vai de mamele care au avut fii acolo! -, a descris de mai multe ori, ajutându-se cu bucăți de pâine și cu căni de vin de pe masa Tavernei Turcului, Înfrângerea suferită de spanioli. El, tatăl meu și Diego Alatriste făcuseră parte din fericiții care au apucat să vadă Înserarea acelei zile cumplite; ceea ce nu se poate spune despre cei 5000 de compatrioți ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]