664 matches
-
La ballade des pendus"). Pe 5 ianuarie 1463, ca urmare a recursului, Curtea supemă de justiție a Parisului ("le Parlement") i-a anulat pedeapsa capitală, posibil, deoarece unul dintre cei trei judecători s-a nimerit să fie părintele Henri Thiboust, canonic la Saint-Benoît dar, „față de modul de viață înrăit al numitului Villon” (în vechea ), l-a condamnat la exilarea din Paris pe o perioadă de zece ani. La eliberarea de la Châtelet Villon a înmânat funcționarului care-i elibera pe deținuți ultimele
François Villon () [Corola-website/Science/298721_a_300050]
-
una dintre primele reviste literare românești. Difuzarea lor peste munți era asigurată de prietenul sau librarul Iosif Romanov. George Bariț fost una din figurile cele mai importante ale Revoluției de la 1848 în Transilvania. În 1861, din inițiativa sa și a canonicului Timotei Cipariu, a luat ființă Asociațiunea Transilvană pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român (Astra). A fost mai întâi secretar, apoi președinte al Astrei. Asociația a editat începând din 1868 revista "Transilvania", pe care a condus-o între 1868 și
George Bariț () [Corola-website/Science/299565_a_300894]
-
papale, care fuseseră adunate împreună în "Liber Extra" (1234), "Liber Sextus" (1298) și "Clementines" (1317). În sec. XX, Biserica Catolică a început să codifice aceste canoane, și astfel a luat formă Codul Canonic din 1917. O ediție revizuită, "Codex Iuris Canonici" (Codul de Drept Canonic, CIC) a fost publicat sub pontificatul Papei Ioan Paul al II-lea, în 1983, pentru a cuprinde și noile reglementări ale Conciliului Vatican II. Codul canonic în Biserica Catolică este un sistem juridic complet dezvoltat, având
Cod canonic () [Corola-website/Science/299580_a_300909]
-
sale (judecători, procuratori, avocați); cel mai mare grad academic al Codul Canonic este Juris Canonici Doctor, Doctor în Drept Canonic. Bisericile Catolice Orientale au un cod canonic propriu. Prima parte a Codului Canoanelor Bisericilor Răsăritene, purtând numele de "Codex Iuris Canonici Orientalis" (Codul de Drept Canonic Oriental) a fost parțial încheiată în timpul pontificatului Papei Pius al XII-lea, care l-a promulgat în 1948. Cu toate acestea, în 1959, Papa Ioan al XXIII-lea a suspendat publicarea celei de-a doua
Cod canonic () [Corola-website/Science/299580_a_300909]
-
a fost reconstruită și mărită în 1014, după raidurile vikingilor, apoi Hervé de Buzanceau face același lucru în 1203, în urma marelui incendiu care a pârjolit orașul Tours. Așa a apărut Bazilica Sf. Martin de Tours, în care slujeau 200 de canonici. Ea a devenit un important centru de pelerinaje, cu atât mai mult, cu cât dispunea de un dublu deambulatoriu, iar moaștele sfântului, așezate într-o raclă de aur în 1424, prin grija regelui Charles VII, erau puse la dispoziția credincioșilor
Martin de Tours () [Corola-website/Science/299681_a_301010]
-
dezamăgiți că le-a fost hărăzit un sfânt francez, întemeietorii orașului au luat-o de la capăt, dar sorții l-au reconfirmat pe Sf. Martin. Actualmente, catedrala din Buenos Aires adăpostește, unul lângă altul, trei "San Martin": În anii 1920, la inițiativa canonicului Rutard, preot al diecezei de Tours, a fost creat un cămin-seminar, instalat într-o clădire lipită spre est de Bazilica Sf. Martin, pe strada Baleschoux, nr. 3. Tinerii formați de canonicul Rutard și echipa sa, "Micii clerici ai Sf. Martin
Martin de Tours () [Corola-website/Science/299681_a_301010]
-
altul, trei "San Martin": În anii 1920, la inițiativa canonicului Rutard, preot al diecezei de Tours, a fost creat un cămin-seminar, instalat într-o clădire lipită spre est de Bazilica Sf. Martin, pe strada Baleschoux, nr. 3. Tinerii formați de canonicul Rutard și echipa sa, "Micii clerici ai Sf. Martin", proveneau din dieceze franceze "bogate" vocațional (în principal din centrul și vestul țării), atât din mediul sătesc, cât și din cel urban. Elevii, inițial instruiți la fața locului, își urmau apoi
Martin de Tours () [Corola-website/Science/299681_a_301010]
-
ocazie pentru numeroși artiști de a-și găsi de lucru. În anul 1577, după ce sosește la Toledo, El Greco primește din partea lui Diego de Castilla comanda pentru executarea a trei altare pentru biserica mănăstirii "Santo Domingo el Antiguo", iar din partea corpului canonicilor, executarea picturilor pentru sacristia catedralei orașului. Prin urmare, pictorul realizează în această perioadă ""El Espolio"" ("Dezbrăcarea lui Hristos", 1577-1579) și picturile de altar. Grație acestor adevărate capodopere, succesul său este răsunător. După ani de peregrinări, emigrantul cretan își găsește în
El Greco () [Corola-website/Science/299118_a_300447]
-
și după 1990 și mai evident) limbajul antropologiei culturale (deci și denumirile de mai sus) tinde să se unifice sub influența antropologiei americane sau anglo-americane. În acest context termenii englezești tind tot mai mult, precum și în alte domenii, să devină canonici în limbajul științific antropologic la nivel global. Se poate si observa ca,treptata renunțare la termenii de "etnologie", "etnografie", "folclor", cu tot ce însemnau ei, și înlocuirea lor sau (mai frecvent) încercarea de integrare a lor în termenul mai generos
Etnologie () [Corola-website/Science/299168_a_300497]
-
dintre lucrările sale, "Peri physeos (Despre natură)". Filosofia lui Epicur este construită din trei părți: Ordinea acestor trei părți este importantă: ea corespunde sistemului lui Epicur. Etica este în fapt scopul filosofiei, care are ca fundament fizica: ea oferă, grație canonicii, cunoașterea naturii, care îi va permite înțeleptului să fie fericit. Urmând învățăturile lui Democrit, Epicur propune explicația atomistă a naturii: lumea este compusă din elemente minuscule și indivizibile, atomii. Pentru Epicur, numai această concepție despre natură poate fonda morala autentică
Epicur () [Corola-website/Science/299228_a_300557]
-
partea de vest a județului. 27 octombrie 1288, într-un act dat în Brașov de către regele Ungariei, Ladislau al IV-lea Cumanul (1272-1290), prin care restituie episcopiei Transilvaniei dijmele din comitatul Ugocea. În acest act, Paul - parohul decan de Apold, canonic de Alba - trebuia să depună mărturie împotriva comitelui de Ugocea, Kopoz, care uzurpase dijmele episcopale din comitat fără niciun drept. În 1289, regele emite un act prin care se retituie unele moșii episcopiei Transilvaniei. Actul este redactat la Apoldya Inferior
Apoldu de Jos, Sibiu () [Corola-website/Science/299829_a_301158]
-
organizarea bisericească și preoția harismatică, și fixa un termen de 60 de zile, pentru retractare. La împlinirea termenului, Luther a răspuns printr-un pamflet intitulat Împotriva Bulei lui Antihrist, după care a ars, în public, bula papală și Corpus Juris canonici, fiind hotărât să-și asume toată responsabilitatea, adresându-se studenților numai în limba germană. Lumea apuseană avea atunci alte priorități, Roma dormea, teologia catolică era în somnolență, iar ideile lui Luther se răspândeau cu repeziciune. Din toate părțile reformatorul era
Luteranism () [Corola-website/Science/299840_a_301169]
-
a alege citirile. Una, cea mai canonică, e aceea de a lua întocmai citirile de la melkiți. Altă metodă, mai puțin canonică, e de a citi apostolul din Apocalipsă, iar evanghelia din șirul din Penticostar. A citi din Apocalipsă nu e canonic din punctul de vedere al Bisericilor Răsăritene, întrucât această carte biblică nu face autoritate în materie de liturgică. Din contră, în riturile galice există multe cântări liturgice scoase din Apocalipsă; în plus Apocalipsa la galici se citește de la Paști la
Ritul bizantin din Ardeal () [Corola-website/Science/298760_a_300089]
-
un teritoriu mic din zona centrală a orașului. Parohia Catedralei nu mai are (de la 21 august 1958) casă parohială proprie, așa că preoții locuiesc în palatul arhiepiscopal. Primul paroh, menționat mai întâi ca misionar și apoi ca administrator parohial, paroh și canonic, a fost preotul Josephus Baud (1898-1911). Au urmat apoi: Adresa : Comunitatea este formată din 480 familii, cuprinzând cca. 1.700 persoane. Liturghia este celebrată de obicei în limba română, în capela Catedralei ea se ține duminica și în limba spaniolă
Catedrala Sfântul Iosif din București () [Corola-website/Science/298822_a_300151]
-
fost realizată la mijlocul anilor '20 al secolul XX-lea, după finisarea lucrărilor asupra aripelor din sud-vest. Astăzi în noua primărie este amplasat cabinetul primarului Olsztyn-ului. De asemenea reprezintă un loc în care au loc sesiunile Consiliului orașului. Castelul Corpului de Canonici (Capitolului), construit în secolul al XXIV-lea, a fost cea mai mare cetate deținută de capitolul din Warmia. În trecut, castelul conținea un arsenal, cîteva băi, o casă, grajduri de cai, etc. Între anii 1516-1521 Nicolaus Copernic a trăit aici
Olsztyn () [Corola-website/Science/297932_a_299261]
-
împărțirii musulmanilor în: sunniți (90% dintre musulmani), kharigiți (0,2%) și șiiți (9,8%), dintre care 80% se află în Iran. Din aceste ramuri principale derivă aproximativ douăzeci de subramuri. Această divizare are la bază, în principiu, ponderea acordată în dreptul canonic (ar.: فقه "fiqh") următoarelor surse: Coranul, Tradiția profetului Muhammad ("sunna"), reflecția și consensul. În funcție de această pondere se constituie școlile juridice din islam: cele patru școli juridice sau rituri ale sunnismului (malekit, hanefit, șafeit și hanbalit), legislația șiită (jaʽfarită sau duodecimană
Islam () [Corola-website/Science/296539_a_297868]
-
și timp de trei ani este capelan la Tombolo unde, însă, trebuia să îndeplinească multe din îndatoririle parohului care era bătrân și bolnav. A căutat să-și desăvârșească cunoașterea teologică prin studierea asiduă a scrierilor sfântului Toma și a Dreptului Canonic; în același timp a înființat o școală serală pentru elevi adulți, și s-a consacrat predicării prin alte orașe unde era chemat. În 1867 este numit paroh la Salzano, un oraș mare din dieceza de Treviso, unde restaurează biserica și
Papa Pius al X-lea () [Corola-website/Science/298424_a_299753]
-
și se ocupă de lărgirea și întreținerea spitalului prin mijloace proprii, conform generozității sale obișnuite față de săraci; s-a distins în mod deosebit prin dăruirea sa în timpul holerei. S-a arătat foarte interesat de educația adulților. În 1875 este numit canonic al catedralei din Treviso, și îndeplinește diferite funcții printre care aceea de director spiritual și rector al seminarului și vicar general; în plus, a oferit elevilor din școlile publice posibilitatea de a primi educație religioasă. În 1878, după moartea episcopului
Papa Pius al X-lea () [Corola-website/Science/298424_a_299753]
-
și blazonul (inel de aur în gura unui pește). Și astăzi „Fântâna Mathildei” îi perpetuează memoria. După patruzeci de ani (și din motive rămase necunoscute) benedictinii au părăsit locul. Contele Othon i-a înlocuit, în 1110, cu o comunitate de canonici augustinieini. O primă biserică, dedicată Maicii Domnului (în franceză Notre-Dame), a fost inaugurată la 30 septembrie 1124 de episcopul de Verdun, Henri de Blois. Biserica măsura 53 de metri lungime și 25 de metri lățime. Canonicii doreau să devină călugări
Abația Orval () [Corola-website/Science/298509_a_299838]
-
cu o comunitate de canonici augustinieini. O primă biserică, dedicată Maicii Domnului (în franceză Notre-Dame), a fost inaugurată la 30 septembrie 1124 de episcopul de Verdun, Henri de Blois. Biserica măsura 53 de metri lungime și 25 de metri lățime. Canonicii doreau să devină călugări. Albert de Chiny, secundat de unchiul său, sfântul episcop de Verdun Alberon de Chiny, se îndreaptă spre Bernard de Clairvaux care cere primei sale fundații, abația Trois-Fontaines în Champagne, să trimită câțiva monahi cistercieni care să
Abația Orval () [Corola-website/Science/298509_a_299838]
-
să devină călugări. Albert de Chiny, secundat de unchiul său, sfântul episcop de Verdun Alberon de Chiny, se îndreaptă spre Bernard de Clairvaux care cere primei sale fundații, abația Trois-Fontaines în Champagne, să trimită câțiva monahi cistercieni care să încadreze canonicii de la Orval care doreau să treacă la Ordinul cistercian. Constantin (un Fericit) potrivit unui minologhiu / minologhion cistercian a condus grupul, fiind astfel primul din cei 51 de abați care s-au succedat la Orval. În martie 1131 Orval a devenit
Abația Orval () [Corola-website/Science/298509_a_299838]
-
Scheut o mănăstire cartusiană, în secolul al XV-lea. În aceeași perioadă, comuna are în jur de zece mori, plus o grămadă de berării. În 1521, Erasmus din Rotterdam va locui la Anderlecht timp de câteva luni, în casa unui canonic. În secolul al XVIII-lea Anderlechtul era încă un sat predominar agricol. În 1795, odată cu ocupația trupelor revoluționare franceze și cu punerea în practică a unei reforme administrative, Anderlecht devine o comună separată de Bruxelles, cu 1.600 de locuitori
Anderlecht () [Corola-website/Science/298528_a_299857]
-
redobândit posesia lăcașului de cult în cursul anului 2005, după care l-a renovat. Deși localitatea se află în prezent în județul Cluj, parohia greco-catolică Săndulești, la fel ca întregul protopopiat român unit Turda (teritoriul fostului județ Turda), este subordonată canonic Arhieparhiei de Făgăraș și Alba Iulia. Mica biserică din Săndulești (nr. casă: 164), cu zidurile groase durate din piatră și cu toacă de lemn, este înscrisă pe lista monumentelor istorice din județul Cluj elaborată de Ministerul Culturii și Patrimoniului Național
Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril din Săndulești () [Corola-website/Science/306987_a_308316]
-
Acolo a înaintat din partea Bisericii Române Unite cu Roma un memoriu de protest și a insistat pe lângă dicasteriile de la Vatican contra înființării episcopiei greco-catolice maghiare de Hajdúdorog. În luna ianuarie a anului 1918, după decesul mitropolitului Victor Mihali de Apșa, canonicul dr. Vasile Suciu a fost ales vicar general capitular. Deși avea importanta și de mare răspundere funcție de girant al Arhiepiscopiei Române Unite de Alba Iulia și Făgăraș, dr. Vasile Suciu, cu toate riscurile care puteau apărea, a primit funcția de
Vasile Suciu (mitropolit) () [Corola-website/Science/307267_a_308596]
-
aceasta ordon tuturor, fraților preoți, ca în toate slujbele bisericești și dumnezeiești să fie pomenit Sfatul Național Român” . În castelul mitropolitan de la Blaj, „s-au conturat pentru întâia dată proporțiile și hotărârile Adunării Naționale de la Alba Iulia [...] în sfatul de canonici și ofițeri ai regelui românesc”, pentru înfăptuirea Unirii Ardealului cu Patria Mamă. În calitate de membru al Consiliului Național Român Central, a participat activ la "Marea Adunare Națională de la Alba Iulia", de la "1 Decembrie 1918", care a adoptat hotărârea unirii Transilvaniei cu
Vasile Suciu (mitropolit) () [Corola-website/Science/307267_a_308596]