KorAP: Find »[drukola/base=cant & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...20 21 22 ...38 >

929 matches

Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687

lui Pericle; a tradus totodată Micile opere morale ale lui Isocrate (1824) și Manualul lui Epictet (1825). Din Simonide din Amorgos a mai transpus liber un fragment, intitulat Din greacă lui Simonide integrat în cea de a doua ediție a Canturilor (Napoli, Starița, 1835), alături de redarea liberă a fragmentului elegiac Din același, inspirată fie de Simonide din Amorgos, fie de Simonide din Ceos. Ambii îi erau cunoscuți lui Leopardi în traducere, iar pentru al doilea a dovedit o afinitate deosebită, dat

Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
a fragmentului elegiac Din același, inspirată fie de Simonide din Amorgos, fie de Simonide din Ceos. Ambii îi erau cunoscuți lui Leopardi în traducere, iar pentru al doilea a dovedit o afinitate deosebită, dat fiind că a introdus la sfarsitul cantului Italiei un fragment ce îi aparține. Trecerea în revistă a operei leopardiene de traducător pune în lumina prevalența autorilor greci indicând limpede preferință lui pentru această limbă, ce devenise pentru el idiomul ideal, exemplar prin naturalețe, spontaneitate și flexibilitate. Potrivită

Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
Catulli Veronensis Carmina. Tot la finalul războiului a văzut lumina tiparului traducerea celor 1500 de versuri din Odiseea, iar în anul următor, 1946, tragedia Edip rege de Sofocle. Din 1955, după o nouă ediție a poeziilor lui Catullus, intitulată simplu Canturile lui Catullus, Quasimodo s-a dedicat Metamorfozelor ovidiene (1959). Spre finalul vieții s-a întors la versurile grecilor pentru a tâlmaci fragmente din Iliada (1966) și epigrame din Antologia palatina. Criteriile de selecție care au stat la baza alcătuirii corpusului

Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
a prilejuit mai tarziu unele comentarii. Cugetările lui despre această operă vergiliană au ca subiect caracterul ei grecesc, singurătatea poetului latin, imaginile durerii sau cele ale naturii. Fericirea, Plictisul, Plăcerea, Durerea, Natura sunt fantasme ce anima Georgicele, prezente atât în Canturile leopardiene, cât și în unele poezii quasimodiene. Creionând portretul lui Vergiliu, Leopardi amintește, așa cum avea să facă și Quasimodo, singurătatea acestuia: Datorită minunatului rafinament al inteligenței sale, Vergiliu era destul de puțin priceput în relațiile cu oamenii (...). Contrar obiceiului vechilor români

Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
Angelo Mai sau Sieși; apoi respingerea prezentului în favoarea vârstelor antichității, motiv prezent în Mormintele.448 Din Ultimele scrisori ale lui Jacopo Ortis (scrisoarea de la Ventimiglia din 19 și 20 februarie 1799) recanatezul a preluat accentele patriotice ce se regăsesc în cantul Italiei. În Către Angelo Mai reapare motivul mormintelor, adevărate vestigii ce păstrează vii glasurile celor din vechime.449 Domenico De Robertis conchide studiul pe care l-a dedicat influenței foscoliene asupra operei lui Leopardi, declarând ascendentă de netăgăduit a Cînturilor

Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
mai cu seamă la creațiile originale ale poeților noștri cu unele referiri și la traduceri și va punctă teme și motive comune cu cele din literatura antică. Cercetătorii au analizat pe larg influența lui Homer, Safo sau Simonide atât asupra Canturilor, cât și asupra volumelor sicilianului.475 Au identificat, de exemplu, o tonalitate profund leopardiană în traducerea fragmentelor din Simonide realizată de cel din urmă. Citind tălmăcirea lui Quasimodo, cititorul are impresia că se află în fața unor versuri scrise de Leopardi

Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
aerului (Plânsul lui Danae).476 Somnul profund amintește de cel din versurile 7-14 din Seara zilei de sărbătoare, semn că ecourile tematice ale versurilor străvechi se regăsesc și în creația originală a romanticului. Afirmația este confirmată de partea finală a cantului Italiei ce conține o variantă extinsă a fragmentului păstrat din poemul lui Simonide, dedicat gloriei eroilor căzuți la Termopile: Căci mai degrabă sfârâi-vor stele / căzând adânc în mari, decât din minte / a voastră amintire / să piară-ori să pălească. / Altar

Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
inclus versiuni ale unor fragmente din Safo, Alceu, Anacreon, Alcman, Stesihor, Ibychos, Simonide din Ceos, Mimnerm, Arhiloh, Theognis, Praxilla, Lycophron, Ion di Ceos etc. Ibicos și Simonide din Ceos sunt singurii reprezentanți ai liricii corale, Quasimodo preferându-i pe autorii canturilor monodice. Considerând că poeții melici răspund cel mai bine dorinței sale de a regăsi puritatea menționată anterior, el i-a îndepărtat pe autorii care foloseau un stil foarte rafinat, ca Pindar sau Bahilide sau pe poeții iambici, gnomici, elegiaci sau

Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
mai bine de un secol înainte de aceste rânduri, autoarea greacă fusese studiată și de Leopardi. Tema de sorginte safica a iubirii neîmplinite (prezenta, firește, si la alți autori antici și moderni), dublată uneori de imaginea morții, a fost preluată în Canturi: în Primă iubire, în Dragoste și moarte, în Consalvo. La fel s-a petrecut și cu tema morții, împrumutata și elaborată mai târziu de Quasimodo. Se poate presupune existența unei ascendente safice și în motivul quasimodian și leopardian al tinereții

Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
tălmăcita mai târziu și de laureatul Nobel. Leopardi, care tocmai scria Eseu despre erorile populare ale anticilor a tradus-o și i-a dedicat ulterior numeroase fragmente din Zibaldone.493 Acestei ascendente i se datorează unul dintre cele mai cunoscute canturi ale romanticului: Ultimul cânt al lui Safo, inspirat conform unei declarații a acestuia, nu numai din odele ei, ci și din Heroidele ovidiene, Cartea XV, Safo către Faun (Safo Phaoni).494 Ultimul cânt al lui Safo, precizează Gilberto Lonardi, este

Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
în care aceasta vorbea despre tumultul iubirii, al cărui preaplin îndemna la moarte. În versurile originale, compuse în timp ce lucra și la traduceri, se observă la o privire mai atentă că motivul iubirii și cel al morții se întrepătrund precum în Canturi. Safo quasimodiană simte cum dragostea o cuprinde năvalnic și o domină: Sufletu-mi clatină Eros că vântul / Care-ngenunche pe munte stejarii / Eros iar îmi desface tăria / Dulce-amar șerpuind ... neînvinsul (Sufletu-mi clatină, Eros).497 Că un ecou al următorului

Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
o cuprinde năvalnic și o domină: Sufletu-mi clatină Eros că vântul / Care-ngenunche pe munte stejarii / Eros iar îmi desface tăria / Dulce-amar șerpuind ... neînvinsul (Sufletu-mi clatină, Eros).497 Că un ecou al următorului pasaj de inspirație safica din cantul Prima iubire: O, ce suavi fiori pe nesimțite / îmi șerpuiau prin oase, ce puzderii / în suflet, schimbător-nedeslușite, / de gânduri mă-ncercau, precum prin merii / unei livezi vântu-n adiere / un murmur iscă lung în faptul serii (vv. 28-33). Aceeași poeta dorește

Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
vine (...) Eu vreau să mor / vreau sa gasesc limanul Aheronului (Lui Hermes) și tot ea deplânge trecerea prea grăbita a copilăriei: Copilărie, copilărie ce ma lași, unde te duci? Toate sunt motive prezente în opera scriitorilor noștri.498 Atât în Canturi, cât și în poezia sicilianului, tema dragostei și a morții are funcție centrală. Afinitatea cu poeții greci, îndeosebi cu Safo, poate dezvălui și alte asemănări între versurile originale scrise de ei. Identificarea celor din urmă se bazează pe datele statistice

Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
un grup compact în cadrul căruia se va izola binomul moarte dragoste. S-a considerat că vocabulele amore și morte sunt co-ocurente dacă se întâlnesc în aceeași poezie, la distanță de maximum 15 versuri, criteriul rămânând valabil și pentru citatele din Canturi.499 Termenii menționați, precum și câmpurile semantice ale fiecăruia ancorează lexical tema morții și a iubirii abordată, dealtminteri, de numeroși scriitori și poeți din toate timpurile. La Quasimodo, dintr-un total de 79 de fragmente ce conțin termenul morte, si de

Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
abordată, dealtminteri, de numeroși scriitori și poeți din toate timpurile. La Quasimodo, dintr-un total de 79 de fragmente ce conțin termenul morte, si de 73 în care apare amore, există 15 în care cele două substantive sunt co-ocurente. În Canturi, amore totalizează 75 de ocurente, morte, 46, cu 15 contexte în care termenii se întâlnesc. În majoritatea versurilor scriitorul din Modica subliniază importanța celor două motive conexe, plasându-le fie la începutul poeziei sau strofei, fie în poziție finală. Dacă

Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
fiind, apropierea bătrâneții.502 În opera lui Leopardi cuvântul fanciullo însoțește în mai multe contexte binomul amintit, întărind co-ocurența amintită; în Dragoste și moarte, al cărui titlu indică deja faptul că cele două vocabule constituie baza unei teme esențiale în Canturi, moartea este numită bellissima fanciulla copilă-ncântătoare, iar dragostea, îl fanciullo amore preatânăra iubire (v. 10, v. 13). După toate aparențele Quasimodo a preluat de la Leopardi contaminarea motivului copilului și al iluziilor tinereții cu îmbinarea de sorginte safica a temei

Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
safica a temei dragostei și morții: Sînt poate un copil / ce se teme de morți, / dar care cheamă moartea / să-l dezlege de fapturile toate: / prunci și copaci și gaze; / de orișice supus e suferinței. (Nimeni, trad. MB).503 În Canturi există o serie de variații pe această temă: dintr-un impuls romantic poetul adult dorește, precizam, consolarea, mângâierea trecerii în neființă în locul suferinței: pustia-mi viața aș fi schimbat pe moarte (Amintirile, vv. 26-27), și afirmă că trecerea în cealaltă

Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
în inima puține cărți, / murit-au zvârlind în tăcere zaruri de dragoste. Iubirea moartea-ntr-un mormânt abia scobit de ceață (Fraților Cervi, Italiei lor, trad. MB). Cele șapte stele ale Ursei sunt un vădit ecou al primelor versuri din cantul Amintirile: Nu mai credeam, dulci stele ale Ursei, / s-ajung a vă mai contemplă o dată (vv. 1-2).509 Așa cum Leopardi îi juxtapune pe Eros și Thanatos în stihul 100 din Consalvo și în titlul cantului Dragoste și Moarte și în

Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
ecou al primelor versuri din cantul Amintirile: Nu mai credeam, dulci stele ale Ursei, / s-ajung a vă mai contemplă o dată (vv. 1-2).509 Așa cum Leopardi îi juxtapune pe Eros și Thanatos în stihul 100 din Consalvo și în titlul cantului Dragoste și Moarte și în primul vers al aceluiași, Quasimodo îi alătura, s-a constatat, în Fraților Cervi. Prin această declarație care trimite la Leopardi, Quasimodo subliniază faptul că el a depășit tiparele poeziei ermetice, învingându-l prin această și

Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
că el a depășit tiparele poeziei ermetice, învingându-l prin această și pe poetul din Recanati, ale cărui versuri constituie un model și pentru creatorul care dorește să fie accesibil publicului și să refacă omul. Refuzul de a-si îndrepta cantul către frumoasele stele ale Ursei, o contrazicere a mesajului antecesorului, semnifică renunțarea la întreaga stagiune ermetica a propriei creații și reconfirmă manieră în care scriitorul sicilian înțelegea să se raporteze la operă acestuia cu un amestec de admirație și respingere

Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
afirmă el într-un fragment referitor la D'Annunzio; amintea prin această modul în care nu numai generația să, ci și cea anterioară, consideră că modelul leopardian este unul de neevitat. 4.6. Adjectivul antico, indiciu al ascendentelor quasimodiene în Canturi Dat fiind că era binecunoscută predilecția autorilor noștri pentru literatură antică, cercetătorii au încercat să identifice în scrierile lor indicii ale latinității și mai cu seamă ale grecității. Bart van der Bossche vorbea în cazul lui Quasimodo despre vocabule ce

Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
a doua în La nunta surorii Paolina, v. 70: precum spartanii, care, / aminte cu trecutul, / trăiau spre gloria patriei eline. Aici Leopardi subliniază virtuțile educației grecești pe care o prezintă drept model pentru lumea modernă. Următoarea ocurenta se află în cantul Unui câștigător în jocul cu mingea, în cuprinsul unei exhortațio intru regasirea idealurilor antice: spadă și-a-nfipt și-nsemnul de izbândă (v. 22); se remarcă în același vers și o ocurenta la feminin plural: greche. Formă de masculin plural mai este prezentă

Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
un număr mai mare de ocurente și o mai amplă varietate contextuala. Prin cele 23 de apariții în poezia lui Quasimodo adjectivul se clasează pe a doua poziție în funcție de frecvență termenilor din aceeași categorie gramaticala, alături de bianco și lontano. În Canturi, el este folosit de 34 de ori, clasându-se, în cadrul categoriei sale morfologice, în ordine descrescătoare, pe locul cinci alături de adjectivul mortale. Dată fiind preferință ambilor poeți pentru antichitate și numărul mare de ocurente ale adjectivului antico în versurile amândurora

Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
care acesta apare, studiu ce ar duce la identificarea de noi ascendente leopardiene ale versurilor sicilianului. În poeziile lui Quasimodo, în funcție de formele flexionare ale adjectivului ocurentele sunt distribuite după cum urmează: antico (7), antică (7), antichi (4), antiche (5) iar în Canturi cele 34 de ocurente, astfel: antico (12), antică (12), antichi (4), antiche (6).511 Din seria de substantive pe care adjectivul antico le determină, poate fi separat un grup ce desemnează elemente din spațiul și vremea copilăriei fiecăruia dintre cei

Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
căruțașul tânguindu-și jalea / c-un cânt de-alboarea lumii se desparte, / de ea ce de departe, / din geana zării-i luminase calea; / la fel si tinerețea / de viață părăsita / pălește și dispar (Amurg de luna vv. 16-21). Se aude cantul trist și melancolic ce tocmai se stinge, apar luna ce luminează drumul căruțașului (al rotarului la Quasimodo) și marea: pe culmi, prin satele din vale, / ajunsă-n crucea boltii, / de dupa Alpi, în marginile zării / sau în adâncul mării / coboară luna

Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]