767 matches
-
volume, al bibliotecii Colegiului (1846-1847). Era un om instruit, cunoștea limbile greacă, latină și franceză, avea bogate informații în diverse domenii. În cele două reviste pe care le-a editat, „Universu” (1845-1848) și „Mondul” (1847), ca și mai înainte, în „Cantor de avis și comers”, G. a publicat (deseori fără semnătură) articole, unele adevărate reportaje, pe teme sociale și culturale, biografii ale oamenilor celebri, compilate uneori din revistele apusene. O atenție constantă a acordat-o problemelor limbii române literare. Era adeptul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287214_a_288543]
-
acesta am putut lua contact cu multă lume, majoritatea oamenilor ne cunoșteau încă din timpul școlii secundare. Cu cei câștigați pentru mișcare țineam săptămânal ședință, în fiecare Vineri, în curtea Bisericii Ortodoxe din strada Codru Drăgușan. Aici locuia Ioan Niciu, cantor la biserică, om sărac, dar totdeauna gata să ne stea în ajutor cu sărăcia lui. La fiecare ședință cântam cântecul cunoscut pe atunci „Sculați Români” vorbeam băieților despre lupta care începe. Mai totdeauna vorbea Sima, care începuse să vorbească bine
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
de aur se prefira printre degete" (în op. cit., pp. 54, 56, 57); "când singură atracția paradisului o/ resimțeai un magnet căruia nu te puteai împotrivi/ limpezimea dintâi, transparența nesfârșită/ a zorilor sacrului", "numai văz pentru ceea ce nu se îmbie vederii" (Cantorul, vol. Kaspar Hauser, 1991, în op. cit., p. 133). 58 Dar și începutul și sfârșitul, sfârșitul prevăzut prin început: "Viziunea ce unește zorii lumii cu sfârșitul timpurilor", "Spectrul destrămării înfățișându-se încă de la țeserea Pânzei" (Fragmentele, 68, 40, vol. A cincea
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
în 1931, genialul matematician Kurt Gödel. Evoluția matematicii în direcția axiomatizării atinsese o culme în anii ’20. Cauchy și Weierstrass reușiseră să introducă maximum de rigoare în analiza matematică; Peano axiomatizase construcția mulțimii numerelor naturale; în mai multe versiuni, Cauchy, Cantor, Dedekind și Weierstrass axiomatizaseră teoria numerelor reale, elucidând statutul numerelor iraționale, care îi speriaseră cândva pe pitagoreici. Marele triumf a fost însă opera lui Hilbert, prin a cărui contribuție axiomatica a atins forma supremă de abstracție și formalizare. Autorul sublinia
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
de congregația locală sau de cea rasială. Părinții sunt cei care transmit în mod direct aceste valori religioase, standarde, comportamente, permisivități și interdicții. Biserica în care participă la slujbă surzii este comună cu auzitorii, singura diferență este că alături de preoții cantorii sau pastorii care în mod obișnuit oficiază serviciul religios există interpreți special pregătiți în limbaj mimico gestual și mai nou, în biserica ortodoxă au fost hirotoniți preoți cunoscători ai limbajului mimico gestual. Istoria surzilor ne învață că persoane cu deficiență
?Cultura surzilor? ? repere conceptuale by Mariana P?rc?l?bescu () [Corola-publishinghouse/Science/84061_a_85386]
-
l sq.). Această confrerie era totuși importantă, căci un sacrificiu special, vrătyastoma, fusese stabilit pentru a reintegra pe membrii săi în societatea brahmanică 29. În timpul sacrificiului vrătyastoma, erau și alte personaje prezente, principali fiind un măgadha, care avea rol de cantor și o prostituată (Ath. Veda, XV, 2). Cu prilejul unui rjt solstițial (mahăvrată) ea se împreuna ritualic cu măgadha sau cu un brahmacarin 30. Brahmacarin-ul era, și el, conceput ca un personaj la scară cosmică. Inițiat, înveșmântat într-o piele
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
o problemă insolubilă. Prin urmare, veți fi de acord cu mine că amputarea tipicului și reducerea sa la punctele fundamentale se impuneau de la sine. Pe umerii mai firavi apăsa acum o triplă responsabilitate: aceea ce naș, de popă și de cantor. Două mi s-au părut verigile cele mai importante din cadrul acestei sacre operațiuni: lepădarea de Satan și acordarea numelui. Conform tradiției ecleziastice, întrebarea era adresată de trei ori. Am procedat ca atare. Te lepezi de Satan? Dobitocul a bătut cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
biserici în care a cântat, atât înainte cât și după detenție, cum ar fi: „O Dumnezeu al tuturor părinte”, după versurile lui V. Alecsandri, „Floricica” ș.a. Așa cum își amintea pr. Teodor Daraban, pe atunci paroh de Petrani și baciul Todere, cantor la biserica din Gruilung, la marele pelerinaj de la Drăgești se ocupa direct de partea muzicală a ceremoniilor lăsând celor ce l-au auzit cântand o amintire de neuitat. La 29 august 1948 a celebrat cu mare fast prima liturghie în
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
ultimul, botezați în religia romano-catolică. După grădiniță am fost dat la școala primară din Valea Mare (1922-1926) absolvind 4 clase primare sub conducerea lui Ivan V. Menciu, om cu înalte calități umane și naționale. În 1926-1928 am urmat școala de cantori la Luizi-Călugăra sub dir. pr. Dr. Iosif P. Pal, iar apoi, încă un an am urmat pregătirea pentru seminar la Bacău sub dir. Părintelui Iosif Tălmăcel. În 1929 am fost admis la Seminarul franciscan din Hălăucești, Roman și l-am
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
slăbiciune. N-am avut apă să-mi ud buzele... mai târziu am ieșit. Apucasem să văd cum au ars copiii, cum... Bătrânul Își mușcă buzele și tăcu. — Ce-ai mai văzut? Întrebă Simeon. Ce-ai mai văzut? Povestește tot... Dar cantorul nu mai deschisese gura. Rămăsese așa, În cremenit, cu ochii larg deschiși, ca și cum priveliștile de groază Îl urmăreau și În moarte. Simeon căută o lopată. Cu grijă, ferind din calea lui rămă șițele Însângerate, fără să se gândească la nimic
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
de botez sau cununie, îi cerea sfaturi în diverse probleme. Pe ulița noastră, "a lui Gavarș" (după porecla bunicului), locuiau mai multe familii: Ion Moloci cu Veronica, Margalina lui Iliuță, Doca lui Gherman, Verona Grigoraș, Ion Lavric (a lui Budașcă), cantorul Emanoil Cazacu cu dăscălița și ciubotarul Ion și Dafina, Tărâța și Verona. Cu toți ne aveam bine, ne vizitam adesea și ne cunoșteam păsurile. Dintre toți mai impresionant era "ciubotarul" Ion. Acesta a fost cizmar în tinerețe dar nu profesa
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
și Ghiță. Ghiță a rămas moștenitor în gospodărie, iar Laurica s-a căsătorit cu Isopescu Gh. și locuiește în Rădăuți. A prestat serviciu la cofetăria "Macul Roșu" și acum este pensionară și văduvă. Are un băiat licențiat în științe economice. Cantorul Cazacu E. cu dăscălița locuiau mai în centru, vizavi de primărie. Pe lângă gospodărie aveau o livadă de invidiat: mulți pomi fructiferi și-o abundență de arbuști de coacăze (rebize) roșii. Nimeni în comună nu mai aveau o asemenea recoltă de
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
rebize) roșii. Nimeni în comună nu mai aveau o asemenea recoltă de coacăze. Erau vestiți și peste hotarele Costișei în ce privește livada lor. Doamna făcea dulcețuri, vin și compoturi, încât cămara lor era mereu plină cu delicatese din fructe proprii. Domnul cantor avea o voce de tenor și-i încânta pe enoriași la slujbele bisericești, unde profesa din tinerețe. Provine din Sucevița, iar doamna din Frătăuții Noi. Copiii: Aurel și Modest, au urmat Școala Normală de Învățători, de la Șendriceni, în frumoasele lor
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
tifosul exantematic, o boală infecțioasă și epidemică gravă, care se manifestă prin temperatură foarte ridicată, convulsii și erupții pe piele. Sătenii s-au îmbolnăvit pe capete și mureau zilnic. Preotul Arcadie Repta nu mai prididea cu înmormântatul. De multe ori, cantorul Cazacu Emanoil, însoțea morții la groapă (așa erau de mulți) câte 2-3 deodată. De pe ulița noastră, s-au duc la cele veșnice Grigoraș Serafim, Ion și Dafina Grigoraș, Doca lui Ermic, Reveca lui Archip, Iliuță Ionesi. Mama îi vizita mereu
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
astfel de ștergare mari, cu motive cu ață neagră pentru toată familia (în special pentru cei vârstnici sau bolnavi). Unii pregătesc și sicriele, din lemn de stejar, să fie mai traince. La groapă, după slujba susținută de 2-3 preoți, un cantor, un pălimar (ce ține cădelnița), se ține o predică, de rămas bun, către cei prezenți. Preotul Repta Arcadie era un orator deosebit. Nu era persoană să nu lăcrimeze la cuvântul lui. După înhumarea mortului, la poarta bisericii se dă de
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Dragoș, inginer proiectant Lungu Arcadie, tehnician agricol Cernovschi Arcadie, învățător Grigoraș Elena, profesoară de biologie Grigoraș Margalina, asistentă medicală Vespasian Lungu, pictor Cernovschi Trandafira, învățătoare Drehuță Elena, educatoare Covașă Doina, educatoare Repta Arcadie, preot Repta Octavian (Titi), inginer Cazacu Emanuil, cantor Lavric Chirilă, primar Popescu Pamfil, învățător (primar) Lichian Ion, viceprimar Nastase Gheorghe, învățător (inspector școlar) Nastase Elisabeta, învățătoare Nastase Virgil, inginer Nastasi Niculai, inginer Nastasi Zina, avocat Ion Costea Lavric, secretar (școală) Ion Lavric, factor poștal Viforeanu V., preot Nicolescu
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
care le-am păstrat multă vreme... Alături de el era Fănică Pascari, un bun economist de mai târziu, la o unitate CEC din București. Deși mai timid, era un băiat de ispravă, rămânând prieteni foarte apropiați ani în șir. Trucă Nichiforiuc, cantor bisericesc, frumos fizic și psihic. Avea un dar înnăscut de-a vorbi, de-a încânta fetele și mai ales de a interpreta o diversă gamă de cântece. Perseverent din fire, nu s-a lăsat până nu a studiat filologia, devenind
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
o nouă biserică, mult mai încăpătoare, pictată în interior și exterior care este un adevărat lăcaș sfânt, prin grija preotului paroh Deheleanu. Credincioșii dovedesc multă râvnă pentru întreținerea și înzestrarea noii biserici, bucurându-se de colectivul slujitor: preotul Petru Prelipcean, cantorul Aurel Ciotău și pălimarul Arcadie Lungu. Biserica este clădită pe locul vechii bisericuțe de lemn, având și o clopotniță nouă, la care au contribuit cu fonduri mulți săteni. Ea se mărginește cu livada casei mele părințești, având peste drum cimitirul
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Populația a depășit peste 1500 locuitori, dar Costișa a fost arondată comunei Frătăuții Noi, în mod abuziv. Primul învățăor la Costișa a fost Petru Gorea (1817-1914). Provine din Pârteștii de Sus. Soția sa, Panoria Bucevschi provine din Ilișești, fiind fiica cantorului bisericesc (descendent al familiei ilustrului pictor Epaminonda Bucevschi). Fiul lor, Ilarion Garcea (14.III.1882) a urmat 7 clase de liceu la Rădăuți, iar ultima la Școala Normală din Cernăuți (absolvent în 1906). A fost învățător la Costișa și apoi
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
busuioc și agheasmă. Dacă enoriașul dispune, poate avea lângă mormânt 1-2 saci cu colăcei pentru sărmani, sucuri și vin (pentru cunoscuți). Se vorbește cu preotul (care vine în cimitir) și se așteaptă sfințirea mormântului (celui apropiat). Preotul însoțit de un cantor bisericesc oficiază o scurtă slujbă, citește pomelnicul celor decedați (ritual pentru morți) i se plătește și i se dau colacii din ciur. Cineva din familie împarte apoi ulcioarele cu colăceii și lumânări precum și colăceii rămași (din saci), de sufletul celui
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
face rușine. *Ieri (5 septembrie) s-a comemorat un an de la moartea lui Mihail Sabin. Am mers și eu în cimitirul evreiesc, alături de Bălăiță, Genaru și Sporici. Ceea ce m-a impresionat (nu mai văzusem niciodată așa ceva) a fost slujba. Cîntecul cantorului exprima încordare și, în același timp, deschidea o zare senină. Gîtlejul îi era plin de consoane, dar, după ce depășea acest prim obstacol, glasul devenea foarte calm. Prima rugăciune (mulă) a fost ținută în ebraică. Același preot a oficiat și în
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
doi ani de niște iugoslavi, premiat în Italia și în alte cîteva țări. La realizarea lui au fost folosite scrisori și jurnale descoperite în cenușa și în pămîntul de sub temeliile barăcilor, plus benzi cu bocete evreiești (unul, cîntat de un cantor, era de-a dreptul sfîșietor prin imensa durere pe care o evoca). Lecturile alternau cu discursuri ale Führerului (aplaudate îndelung, frenetic), cu cîntece de petrecere cazone și marșuri, cu citate din însemnările medicului de lagăr (care vorbea de „hrană bună
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
de stânjeni de pădure în «Coasta Lupoii» cf. procesului verbal de punere în posesie din 19 mai 1927 la nr top. 3407/ d/7. Consemnăm în continuare înscrisurile de mână făcute de-a lungul multelor decenii pe cărțile bisericești de către cantorii satului, uneori chiar de preoți. Unele din ele au fost extrase de cercetătorul prof. Valeriu Literat și publicate în lucrarea sa: «Două biserici din Țara Oltului» la Cluj în anul 1929, altele descifrate și extrase de preotul Scorobeț Liviu în
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Triodian. a. Fila 586. -În anul 1854 au ars Streza Cârțișoara ulița dela Curte în jos și în anul 1887 au ars toată Oprea Cârțișoara și Streza Cârțișoara dela Curte în sus totu. Dionisie Bucurenci.» b. Fila 113. - « Valere Schiopu cantor albisericii ortodoxe din Streza Cârțișoara din anul 1886 până în anul 1940.» 9. Mineiul lunii aprilie 1854. a. Fila 104. - «În ziua de 13 dechembrie călindarul nou 1904 s-au întâmplat în Budapesta, în dieta țării un scandal între Coșutiști și
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
neamuri, stingher și neajutorat, transilvăneanul și-a găsit mângâiere în primul rând în învățăturile bisericii. Acolo unde era lăcaș de rugăciune, fie și într-o casă acoperită cu paie, era și școală, preotul era și învățător, și dacă nu preotul, cantorul. Învățau și ei ce știau, cum puteau și pe cine puteau - luminiță de opaiț spiritual în codru întunecos, licurici în bezna nopții, dar cărărușă îndrumătoare pentru păstrarea limbii, a firii, a obiceiurilor bune și a tot ce alcătuiește fondul sufletesc
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]