820 matches
-
sunt permeabile pentru ioni și apă. Apoi, aceiași electroliți și uree vor difuza din vasele ascendente înapoi în interstițiu, păstrând apa în sânge, datorită presiunii coloid-osmotice date de proteinele plasmatice, care nu pot trece prin peretele capilar. Astfel, electroliții rămân captivi în medulară, iar apa este recuperată în circulație. Ansa Henle este un component esențial al nefronului deoarece permite concentrarea urinii (creșterea osmolarității acesteia peste osmolaritatea plasmatică). Cu cât necesitățile speciei cer o mai mare economie de apă, cu atât ansele
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
sunt permeabile pentru ioni și apă. Apoi, aceiași electroliți și uree vor difuza din vasele ascendente înapoi în interstițiu, păstrând apa în sânge, datorită presiunii coloid-osmotice date de proteinele plasmatice, care nu pot trece prin peretele capilar. Astfel, electroliții rămân captivi în medulară, iar apa este recuperată în circulație. Ansa Henle este un component esențial al nefronului deoarece permite concentrarea urinii (creșterea osmolarității acesteia peste osmolaritatea plasmatică). Cu cât necesitățile speciei cer o mai mare economie de apă, cu atât ansele
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
RBA Media, București, 2011. * Proză scurtă și foarte scurtă - „Picături de Insomnie” (volumul 1), Editura RBA Media, București, 2010. Antologii * Poezie și proză - Antologiile „Amprente Literare” (volumele 1-6/ 2010-2012). * Proză scurtă - Antologia „Declin”, Editura Arhip Art, Sibiu, 2010. * Poezie - Antologia „Captivi în sfera de minuni”, editura Rovimed Publishers, Bacău, 2010. * Poezie - Antologia „55 poeți contemporani”, editura Arhip Art, Sibiu, 2010. Reviste de cultură * Poezie - Revista “Armonii Culturale”, Anul II, Nr. 1 (ianuarie-martie 2012). * Proză Revista "Algoritm Literar", Deva, Hunedoara, ianuarie 2011
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]
-
frecată. De fiecare dată când se împăcau speranța se diminua și, până la urmă, dragostea lui Ashling a dispărut cu totul din cauza acestei lupte continue. Ca fiecare despărțire, cea din urmă fusese monumentală. Ashling spusese: — Spui mereu că urăști să fii captiv în Dublin și cât de mult ți-ar plăcea să călătorești prin lume. Așa că fă-o. Du-te. Chiar și acum, ceva vag și aproape imperceptibil îi unea, chiar dacă se aflau la douăsprezece mii de mile distanță. Venise acasă în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
Flăcări. În spectacolul nostru de la acest sfârșit de săptămână, ați putut vedea numere de iluzionism ale unor maeștri precum Harry Houdini, P. T. Selbit și Howard Thurston. Dar nici măcar ei nu ar încerca un număr ca Oglinda în Flăcări. Artistul nostru, captiv într-un mediu care seamănă cu Iadul, înconjurat de flăcări ce se apropie inevitabil de el, singura cale de scăpare fiind o ușă mică, în fața căreia se află un perete de foc. Numai că, bineînțeles, e posibil ca nici ușița
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
mamei mâinile albe ca gheața chiar și prin mănușile mâncate de molii și căldura care venea dinspre cer și aburii care se ridicau de pe străzile pe care nu aveam voie să mergem și teroarea, degradarea la care duce teroarea. Eram captiv în acea carte cum fusesem captiv în acea casă. În același timp - și tocmai asta nu înțelegeam - mi-era și dor de ea. Duceam dorul acelor camere urât mirositoare, unde vara ieșeau aburi din pereți și iarna picura un fel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
și prin mănușile mâncate de molii și căldura care venea dinspre cer și aburii care se ridicau de pe străzile pe care nu aveam voie să mergem și teroarea, degradarea la care duce teroarea. Eram captiv în acea carte cum fusesem captiv în acea casă. În același timp - și tocmai asta nu înțelegeam - mi-era și dor de ea. Duceam dorul acelor camere urât mirositoare, unde vara ieșeau aburi din pereți și iarna picura un fel de sudoare rece. Mă topeam de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
nu i se mai adresa lui Kenneth, ci mie, băiețelului de nouă ani, pentru că acum eu eram cel care se rătăcise pe coridor și, da, eu eram acolo pe ecran în aceeași cameră cu cea mai frumoasă femeie din lume, captiv în casa aceea veche și întunecată, pe furtuna aceea cumplită, în acel mic cinematograf prăpădit, în dormitorul meu în noaptea aceea și în visurile mele veșnic după aceea. Eu eram acolo. Shirley ieși din spatele meu, cu trupul înfășurat în cămașa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
loveasca zidul, în încercarea de a-l topi cu arsura și durerea lacrimilor ei, însă i-a fost frică să nu rămână iar golită de lacrimi și să se usuce.. uitată în țărână. Ce dor îi era de trandafirașul, rămas captiv în spatele zidului cenușiu. Ce se întâmplase cu el? Oare l-au rapus spinii si cucutele sau arsita verii lungi? Cine știe dacă mai trăia.. Inima i se strânse de durere. Floarea soarelui își leagănă amintirile, cu privirile ațintite pe flăcările
Proz? by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83384_a_84709]
-
ar fi neîncetate și nu ar mai exista nici o teamă că bunăvoința voastră s-ar micșora. Doar voi toți căutați să aveți comori pe pămînt, vă încuiați averile în cufere, în vreme ce Biserica trebuie să cheltuiască bani pentru văduve, fecioare, călători, captivi, infirmi și schilozi și pentru alte persoane aflate în nevoie. Deci cum ar putea să acționeze altfel Biserica?"315 158. Acum, cine nu va deplînge această schimbare survenită în secolele de ruinări și de barbarii pe care le-a suferit
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
această lege a lui Valentinian, spunînd: quod ego non ut querar, sed ut sciant quid non querar, comprehendi, malo enim nos pecunia minore esse, quam gratia. După care, la scurtă vreme, a adăugat: "Posesiunile Bisericii sînt la dispoziția săracilor. Cîți captivi are Biserica pretutindeni, cîte alimente a distribuit nevoiașilor și cît ajutor a dat refugiaților". 2. Epp. Lib. 1, ep. XVII. 289 Etenim e aetate, spune Berardi, vorbind despre acest pasaj, quotiescumque negotium ecclesiasticum peragendum erat, Episcopus Cleri consilium, convocata Synodo
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
Germania, de unde se întorsese, târziu, acasă, după ce tunurile sovietice amuțiseră a hodină, tancurile cu steaua roșie o dăduseră pe huleai și numai după ce soldații anglo-americani, care îl îngrămădiseră într-un lagăr de prizonieri, de-a valma, cu zdrențăroși și istoviți captivi din Wehrmacht, se convinseseră cu cine au de-a face (O yes, un amărăștean din Rumenia!). Era poreclit Friț. Numai că nimeni nu ar fi îndrăznit să-i zică așa lui Iuga, cel cu mustățile roșii, cu ochi albaștri și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
nicio ieșire. Alberto Ongaro a scris un roman ce trimite, inevitabil, la Borges, proiecție venețiană a "grădinii potecilor ce se bifurcă", o carte - șaradă în care Veneția cu rețeaua ei de canale devine "pânza de păianjen" în care se trezesc captivi Schulz și Flint, amenințând chiar pe cititor cu prizonieratul... Taverna Dogelui Loredan amintește, în mod spectaculos, de Umberto Eco: după un sfert de secol de la Numele trandafirului, alt scriitor italian a reușit să construiască alt labirint... Statuia revelând miracole Fecioara
Istorieși istorii la Veneția by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/8687_a_10012]
-
o cestiune care amenință un venit sigur al statului de aproape zece milioane. Tot astfel stă cestiunea juncțiunilor de la Predeal și Vîrciorova, tot astfel calamitatea și remediile rublei; toate cestiunile arzătoare, gingașe și bogate în consecuențe sânt la dispoziția balonului captiv și a înțelepciunii deosebiților Sihleni cari populează Adunarea actuală. Nu mai avem nevoie a caracteriza mai de aproape această Cameră. "'Romînul" însuși a făcut-o cu prisosință; foaia guvernamentală a zugrăvit cu colori veridice cum adunarea pierde vremea cu nimicuri
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
secolului al XVIII-lea din paradigma feudală a "națiunilor politice" înspre epoca modernă a "națiunii etnice". Totuși, în ciuda însemnătății de netăgăduit a acestui salt conceptual, pasul decisiv către națiunea etnică strictu sensu, specifică doctrinei naționaliste, nu era făcut. Klein rămâne captiv unei înțelegeri pre-naționaliste din două motive: i) chiar și în versiunea populară a termenului de națiune, Klein conferă un rol minimal membrilor individuali ai națiunii, care la Klein îndeplinesc un rol pasiv, având o participație "strict statistică" în mișcarea sa
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
un atelier de plăcuțe de identificare dintr-o închisoare, înseamnă că pur și simplu nu ai luat decizia să cauți de lucru în altă parte. Ne amăgim cu gîndul că sîntem închiși într-o cușcă, însă gratiile care ne țin captivi sînt propriile noastre spaime: teama de schimbare, de eșec, de necunoscut. Iată cîteva din afirmațiile destul de comune pe care le auzim adesea la serviciu: Iar mă pune șeful să lucrez peste program. Trebuie să termin proiectul ăsta. Slujba asta mă
Cum să faci față unui șef dificil by Shaun Belding () [Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
tradițională. De aceea, comunitățile tradiționale, indiferent din ce parte a lumii, nu mai pot fi privite ca premoderne, ci transmoderne, în sensul că tradiție și modernitate fac una în spațiul "diferenței ontologice". Din păcate, mulți politicieni, birocrați, elite culturale sunt captivii mentalității postmoderne, incapabili de a se desprinde de ideologiile remanente, conservând o antipatie iresponsabilă față de tradiție. Ziauddin Sardar invită la schimbarea lentilelor Vestului privitor la tradiția islamică, pe care occidentalii o văd ca sistem închis. Dimpotrivă, tradiția este deschisă și
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
în pofida promisiunilor inițiale, a sfârșit prin a reduce realul la nivelul concretului, eliminând sacrul, autodistrugând, în fapt, și "concretul" prin resuscitarea unui neozolism care a dus la moartea poeziei înseși. Victor Teleucă a simțit că poetul nu trebuie să fie captiv în nici un nivel de realitate: "S-ar putea să "trăim" concomitent în mai multe realități, nu numai fiecare o realitate a sa, în măsura în care realitatea dată poate să fie socotită drept posesia cuiva"399. Astfel, transmodernismul, ca formă particulară a transdisciplinarității
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
s]torește cu reverendul Casaubon, a c]rui mediocritate și nesiguranț] o descoper] în scurt timp; Casaubon devine atât de dependent de soția lui încât ar fi în stare s] se sinucid] dac] ar afla ceea ce crede această despre el. Captiv] într-o c]snicie nereușit] din pricina propriei sale decizii, Dorothea se mulțumește cu puținele clipe de fericire petrecute în singur]țațe. Odat] ce îl întâlnește pe Will Ladislaw, g]sind astfel și marea iubire, se gândește s] își p]r
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
au delimitat trei tipuri de loialitate În rândul consumatorilor (Coffman C, Gabriel Gonzalez Molina (2002, p. 147): 1. Loialitatea forțată, impresia de un monopol și care are aceeași durată ca și monopolul respectiv; 2. Loialitatea cumpărată, direcționată către un public captiv un exemplu des Întâlnit sunt fluturașii prin care o comapnie aeriană oferă un serviciu pe care călătorii probabil nu-l vor folosi; 3. Loialitatea emoțională care nu are limite - „dacaă nu vă concentrați pe implicarea emoțională a clienților, nu veți
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
și nimic nu se întâmplă în conștiință fără gîndire. Gîndirea este totodată și exercițiul intuiției și al deducției, ordinea și maniera în actul de “a ști să treci”, este exercițiul în care subiectul începe să existe fără a rămîne însă captiv în acest tip primordial de existență. Fiind substanță, gîndirea este deopotrivă interioritate și exterioritate, deschide infinitul în om. Trecerea de la o propoziție la alta în cadrul demonstrației sau de la un mod de a gîndi la altul, fac posibil raportul cu exterioritatea
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
subiectivă despre vizitele culturale ale unui cineast din Albania comunistă la Paris, cartea conține reprezentările dramatic ironice ale experiențelor trăite de intelectualul din Europa de Est în contact cu lumea occidentală. Confesiunea la persoana întâi este o dare de seamă despre înstrăinare. Captiv într-un spațiu aproape ermetic, protagonistul caută prilejuri de a evada. Își face prieteni la Paris, dar îi păstrează nostalgic pe cei din Moscova studenției sale. Prietenii de acasă, o gașcă voioasă însetată de povești despre fabuloasele aventuri erotice ale
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
preferință cu ofițerii valahi, care îmi aduceau dulciuri". Într-un prezent sumbru al narațiunii, mama, bătrână și uscată, moare. Straniu și neliniștitor, episodul înmormântării trimite dincolo de semnificația sa imediată, spre o zonă majoră a morții și suferinței ce definesc războiul. Captiv pe front, prizonier într-un trup mereu vânat de gloanțe, Petar Rajić evadează în lumea lui Čarnojević, marele vagabond ce a văzut ținuturi îndepărtate, a iubit femei exotice și a trăit istorii incredibile. Fascinat de cer, călăuzit de dungi doar
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
Bacovia, descoperit, validat și confirmat atât în studiul vieții, cât și al operei, din perspectiva unei explicite "poetici a oglinzii", corespunde pe deplin unei profunde crize a omului european ce s-a văzut părăsit într-o lume vidată de sacralitate, captiv într-un univers a cărui esență o poate pătrunde doar printr-o frontală confruntare cu moartea. Numai sprijinind exegeza pe complexele de profunzime mai avem șanse de a spune ceva consistent despre Bacovia" (p. 306), motivează criticul. Urmează o demonstrație
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
în eul concret și, propriu-zis, a transcende toate nivelurile de realitate, realizând unitatea deschisă a lumilor..." (p. 254). Libertatea de a alege se asociază necondiționat refuzului poetului de a se închide într-o realitate sau alta, refuzului de a fi captiv, indiferent de seducție și determinare. Multe lucruri sunt de admirat la această carte: construcția atentă și echilibrată, în așa fel încât fiecare capitol se sprijină pe precedentul și-l pregătește pe următorul, stăpânirea autoritară a unei informații impresionante, anvergura demonstrației
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]