2,477 matches
-
O fiară desăvârșită (2001), Miere neagră (2002), Îngerul pe gheața subțire (2003) - întăresc impresia disoluției individului, confruntat cu haosul existențial, cu sentimentul dezolării și al extincției, de care încearcă să se salveze mai întâi prin iubire, în poeme precum Dorință, Captivitate, Numai torța ta, Scufundă-te în depărtarea luminoasă ș.a. Uneori versul ritmat păstrează o cezură interioară, o anume muzicalitate, alteori reflexivitatea, insinuată în primele plachete, capătă aspect discursiv, iar mai rar parabolic (Ce este?, Zodie, Vine seara, Cine ești? ș.a.
SANDRU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289462_a_290791]
-
activitate au fost atinse sau nu. 13.2.3.14. Simulăriletc "13.2.3.14. Simulările" Dempsey și Zimbardo (1978) evidențiază rolul esențial al condiționării aflat la baza proceselor de învățare. Astfel, s-a observat că animalele care trăiesc în captivitate și nu trebuie să-și vâneze prada pentru a se hrăni devin leneșe. La Chicago Brookfield Zoo, două pume deveneau foarte obosite doar în timpul mesei, astfel încât directorul adjunct al Grădinii Zoologice a decis să le schimbe programul de hrănire (fixat
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
și beton semănând cu un buncher sau cu o pivniță. Natura plânge mută, dar trei copii, cu inventivitate, răbdare și curaj, reușesc în cele din urmă să îl elibereze, ducându-l în mijlocul pădurii Bucov. Buru se va întoarce însă în captivitatea de care nu se mai poate desprinde, iar înțeleptul Gary pornește pe ultimul drum către imensa pădure care îl așteaptă. Nu numai măgarul Gary, ci și ursul Buru, cu instinctul libertății atrofiat de perioada captivității, îl relevă pe S. însuși
SIRBU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289705_a_291034]
-
se va întoarce însă în captivitatea de care nu se mai poate desprinde, iar înțeleptul Gary pornește pe ultimul drum către imensa pădure care îl așteaptă. Nu numai măgarul Gary, ci și ursul Buru, cu instinctul libertății atrofiat de perioada captivității, îl relevă pe S. însuși, care, după experiența detenției, a minei petrilene și a domiciliului obligatoriu în Isarlâkul craiovean, cu prilejul singurei călătorii făcute în Occident, în iarna lui 1981, constată că nu ar putea respira în climatul de libertate
SIRBU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289705_a_291034]
-
mereu încruntată îi dădeau un aer puțin exotic, de turist inadaptat și gata oricînd să înceapă o nouă experiență. Turismul s-a transformat, însă, rapid, în navetă pe ruta Călărași - București, via Ciulnița, și a sfîrșit ca o formă de captivitate asumată. Au trecut de atunci peste douăzeci de ani. Părul i-a încărunțit, barba are și ea o nobilă tentă gri-argintie, iar încruntarea din privirile de altădată a căpătat astăzi o ușoară notă de melancolie. Atunci era un tînăr bizar
Artiști în penumbră by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14958_a_16283]
-
ei energii. Maria Rus Bojan regizează cu multă subtilitate acest spectacol ambiguu și reinstalează tacit un nou echilibru: între natură și cultură, între amorf și geometrie, între meditație și joacă, între cutie ca obiect derizoriu și cutie ca metaforă a captivității și a speranței. Vlad Ciobanu sau aspirația spre clasicism Înainte de a fi cunoscut cu adevărat ca artist, Vlad Ciobanu este cunoscut ca personaj pur și simplu și ca personaj cultural în egală măsură. Vocea sa profundă și sonoră, care anunță
Artiști în penumbră by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14958_a_16283]
-
adresează în primul rând, dar nu exclusiv, păgânilor iudaizanți, adică acelor păgâni care dovedesc o bună cunoaștere a tradiției și istoriei iudaice. În consecință, aceștia trebuie să știe că pentru iudei Cyrus este simbolul regelui eliberator al lui Israel din captivitatea babiloniană. Valerian‑Nero rediuiuus este, de asemenea, văzut ca un „nou Cyrus”, dat fiind că reînvie speranțele evreilor. De altfel, Commodian dă de înțeles fără echivoc că domnia acestuia este favorabilă nu numai păgânilor, ci și iudeilor. Nero este caracterizat
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
referitor la profețiile propriu‑zise (Dan. 9,24‑27) și la exegeza acestora propusă de Ieronim. Să ne reamintim că, în capitolul respectiv al Cărții lui Daniel, îngerul Gavriil lămurește profetului un pasaj din Ieremia (25,11‑12) în legătură cu sfârșitul captivității babilonice a poporului Israel. Ieremia vorbește aici de o perioadă de șaptezeci de ani. Gavriil, trimisul lui Iahve, interpretează cei șaptezeci de ani ca fiind în realitate „șaptezeci de săptămâni de ani” (70 x 7). Acest text profetic se află
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
acestor o mie de ani, diavolul va fi eliberat din temnița lui (Apoc. 20,6), nu trebuie să înțelegem că se încheie cei o mie de ani ai domniei sfinților, ci cei o mie de ani ai înlănțuirii și ai captivității diavolului, așa încât și sfinții, și diavolul trebuie să treacă acești o mie de ani, adică întregul anilor lor, fiecare cu parcursuri diferite și specifice: mai lung, cel al domniei sfinților, mai scurt, cel al înlănțuirii diavolului. Așadar, millenium‑ul se
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
Fragmentul face parte din prima parte a apocrifei. Acest rege se va ridica din „cetatea soarelui” (Palmira), îi va distruge pe asirieni, precum și „pe toți păgânii și pe toți cei nevrednici”. Autorul se arată foarte favorabil perșilor, eliberatorii iudeilor din captivitatea babiloniană. Mesia iudeu „va porunci să fie distruse templele păgâne și preoții acestora, să fie restaurate templele sfinte și va face daruri mari Casei lui Dumnezeu” (2, 40‑41). Partea a treia, creștină, o corectează, în opinia noastră, pe cea
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
a transmis datează de la jumătatea secolului al IV‑lea și a fost redactat în greacă, probabil în Siro‑Palestina. În timpul călătoriei sale extatice în iad, Ezdra îl întâlnește pe Anticrist. Acesta se află în regiunea septentrională și este ținut în captivitate, în spatele unor zăbrele uriașe de fier, până la sfârșitul veacurilor, când va fi eliberat și‑și va împlini diabolica misiune. Este posibil ca această credință să fi influențat versiunea neroniană a mitului Anticristului, așa cum o regăsim la Victorin și Commodian. Potrivit
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
a acoperi suma care trebuia trimisă la Istanbul. Mai mult, poruncise uciderea unui comandant 86 (trimis probabil de sultan pentru a-i lua capul); din acest motiv, Poarta porni război Împotriva lui, iar totul se sfârși cu luarea sa În captivitate. Afost dus la Constantinopol, unde a fost iertat de sultan - l-am Întâlnit acolo Între 1836 și 1838. Primul pacient pe care pașa mi-a cerut să-l Îngrijesc a fost un tânăr țăran care lucra În manufactura lui de
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
călătorie la Buhara, așa cum am văzut mai Înainte, el plecase din Anglia la 14 octombrie 1843 și ajunsese la 1 mai 1845, tocmai și de Îndată pentru a Încerca salvarea celor doi ofițeri britanici despre care aflase că sunt În captivitate, așa cum va scrie În Narrative of a mission to Bokhara in the years 1843-1845 to ascertain the fate of colonel Stoddart and capitain Conolly, John Parker, London, 1845, p. 26, chiar dacă pe primul nici măcar nu Îl cunoscuse vreodată, iar pe
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
comportament, distonie neurovegetativă, insomnii, coșmaruri, complexe de culpabilitate, anxietate cronică. În cazul persoanelor supuse torturii se produc modificări patologice importante ale imaginii de sine și ale imaginii corporale, constând din următoarele: - vătămare corporală; - sentimentul de vinovăție impus de izolarea în captivitate și violența fizică; - sentimentul de rușine; - epuizarea emoțională; - depresie și lipsă de energie; - dezgust față de viață și dorința de a muri; - pierderea valorii și a stimei de sine; - insecuritate, cu incapacitatea de a acționa; - dificultăți de evocare mnezică. În cazul
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Stralsund, de pe insula Danhölm, unde împreună cu D. Nanu, G. Brăescu, Sandu Teleajen, Titus Hotnog, Horia Furtună, Cezar T. Stoika ș.a. participă la organizarea unui cerc de literatură, muzică și artă. Din această perioadă se păstrează două volume litografiate: Versuri din captivitate și textul revistei teatrale „Cu sorcova”. În 1918 se găsea la Iași, unde colaborează la „România” și compune, împreună cu G. Topîrceanu, libretul pentru un spectacol de revistă intitulat A fost un vis. Debutase probabil prin 1911, la „Flacăra”, cu versuri
TODIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290205_a_291534]
-
a cultivat și cronica rimată sau parodia în scopuri politice, cu mai multă directețe decât Al. O. Teodoreanu sau Tudor Mușatescu, alături de care îl menționează E. Lovinescu. Primele cronici de acest fel se află într-un caiet intitulat Versuri din captivitate, litografiat în lagărul de la Krefeld (1917-1918). Tot lui T. îi aparțin, probabil, Păcală multimilionar și Uite popa, nu e popa la Văleni, ambele din 1936 - satire sociale scrise în versuri fade, cu prea puțin haz, una semnată Cocoșu Roșu, cealaltă
TODIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290205_a_291534]
-
și Uite popa, nu e popa la Văleni, ambele din 1936 - satire sociale scrise în versuri fade, cu prea puțin haz, una semnată Cocoșu Roșu, cealaltă Cocoșul Negru. SCRIERI: Robii pământului, București, 1913; ed. (O iubire), București, 1919; Versuri din captivitate, Crefeld, 1917-1918; „Cu sorcova”, Crefeld, 1918; Hârdăul lui Satan, București, 1925; ed. București, 1957; Păcală milionar, București, 1936; Uite popa, nu e popa la Văleni, [București], 1936. Repere bibliografice: Sanco, „A fost un vis”, „Gazeta Bucureștilor”, 1918, 610; „A fost
TODIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290205_a_291534]
-
Bulgaria în 1913, după care, în 1914-1915, își reia studiile la Facultatea de Litere și Filosofie din Iași. Fiind mobilizat, va fi obligat să le întrerupă din nou din cauza războiului. Cade prizonier la Turtucaia (1916) și se va întoarce din captivitate la începutul anului 1918, în urma intervenției lui C. Stere, director al „Vieții românești” și persoană influentă pe lângă autoritățile germane din capitala ocupată. Revenit la Iași, este numit în 1919 subdirector al Teatrului Național, fiind în același timp, împreună cu Mihail Sadoveanu
TOPIRCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290228_a_291557]
-
desolemnizarea lucrurilor sfinte, la „modernizarea” lor, de unde și efectul comic. A lăsat și o serie de scrieri memorialistice: Amintiri din luptele de la Turtucaia (1918), În gheara lor... (1920), parte reluate în Pirin-Planina (1936), carte subintitulată „episoduri tragice și comice din captivitate”. Materia este tratată când grav, când cu umor negru, când cu duioșie, când cu spirit tonifiant. Naturistul din Balade... este și el prezent. Romanul abia început Minunile Sfântului Sisoe (publicat în volumul Postume, 1938), care promitea să aibă o deschidere
TOPIRCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290228_a_291557]
-
și triste, Iași, 1920; ed. 3, București, 1928; Bacilul lui Koch, Iași, 1927; Migdale amare, București, 1928; Jos cortina!, București, 1929; Scrisori fără adresă. Proză umoristică și pesimistă, București, 1930; ed. 2,București, [1934]; Pirin-Planina. Episoduri tragice și comice din captivitate, București, 1936; Postume, îngr. Otilia Cazimir, București, 1938; Opere, I-II, îngr. și pref. Al. Săndulescu, București, 1955; Scrieri alese, I-II, îngr. și pref. Al. Săndulescu, București, 1970-1971; Minunile Sfântului Sisoe, îngr. și pref. George Sanda, Iași, 1972; Balade
TOPIRCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290228_a_291557]
-
Costin Tuchilă, Adaptarea la realitate, LCF, 1981, 36; Valentin F. Mihăescu, „Așteptându-i pe învingători”, LCF, 1981, 42; Tomuș, Mișcarea, 273-276; Petru Poantă, „Vladia”, ST, 1982, 3; Livescu, Scene, 194-195; Valentin F. Mihăescu, „Vladia”, LCF, 1983, 47; Mircea Iorgulescu, În captivitatea ficțiunii, RL, 1983, 49; Vlad, Lectura rom., 255-259; Valentin Tașcu, Memoria viitoare, ST, 1984, 2; Ion Simuț, „Memoria”, ST, 1984, 2; Ion Pecie, „Memoria”, R, 1984, 9; Laurențiu Ulici, „1784. Vreme în schimbare”, CNT, 1984, 44; Valentin F. Mihăescu, „1784
URICARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290379_a_291708]
-
află în 1917 sub ocupație germano-austriacă. Vânzător de ziare la București, Darie este arestat ca vagabond, predat Comandaturii germane, îmbarcat cu alți vreo douăzeci de „coate-goale” într-un tren de marfă și dus până tocmai în Macedonia, de unde, scăpat din captivitate, se înapoiază în țară, pe jos, în tovărășia Diplomatului. Trece prin felurite peripeții, traversează o experiență imaginabilă numai în vreme de război, când totul devine posibil, nimic nu mai ține de domeniul surprizei, situațiile teribile, senzaționalul intrând în ordinea faptelor
STANCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
de cușca ambulantă în care sultanul Baiazid, potențial cuceritor al lumii, poartă după sine captivă fosta curte imperială. Evenimente consemnate în cronici și documente istorice îi folosesc lui S. ca punct de pornire pentru a reveni la preocupările sale privind captivitatea, limitele, marja de libertate îngăduită insului în „prestabilit”. Pe aceeași linie cu evadările spectaculoase, paradoxale, din celelalte piese, este tragerea în țeapă - în același timp și înălțare simbolică - a voievodului Țepeș, prizonier al timpului istoric vitreg. În 1988 scriitorul începe
SORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289796_a_291125]
-
răspuns al acestuia din punct de vedere emoțional-afectiv. El poate avea următoarele aspecte: paranoia senzitivilor, depresii reactive, fenomene pitiatice. B. Reacții colective și sociale, sau „psihozele reactive”, apar la un grup populațional în condițiile unor cataclisme sociale (război, bombardament, deportări, captivitate, revoluții, cutremure, incendii, inundații). Ele pot lua diferite aspecte psihopatologice: panică, teroare, frică, violență, stupoare, acțiuni paradoxale etc. Stările reactive, mai sus analizate, oferă o largă paletă de tulburări psihopatologice specifice, raportate atât la factori etiologici exogeni, cât și de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
e suspectat că l-ar fi comis sau pentru intimidarea sa ori a unei terțe persoane”. Prin raportare la această definiție, putem considera că majoritatea celor încarcerați politic în perioada 1948-1964 au suferit diverse forme de tortură pe durata anchetelor. Captivitatea, care aduce victima într-un contact prelungit cu torționarul, creează un tip deosebit de relație, de control coercitiv, similară cu aceea în care victima este ținută captivă în întregime prin forță, ca în cazul prizonierilor sau ostaticilor, sau prin combinația de
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]