518 matches
-
Bogoiu: Nici eu.223 În piesa următoare, mercantilismul și cameleonismul șefului de gară, fixismul și intransigența absurdă a personajului-orologiu Domnișoara Cucu, mimetismul și insensibilitatea mascate în eleganță și aroganță, evidente la Grig, capriciile și plictiseala Monei trimit tot la ipostaze caracteriale creionate în Momentele și în comediile lui Caragiale. De fapt, în ambele piese, scene cu iz caragialesc alternează cu scene umoristice redate în tonalități diferite, de la cele duioase, melancolice, la cea involuntar ilariantă. În Steaua fără nume, spre exemplu, între
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Tipul funcționarului: Ipistatul, Ipingescu, Pristanda. Tipul confidentului: Iordache, Spiridon, Chiriac, Ipingescu, Coana Efimița, Pristanda, Tipătescu, Brânzovenescu. Tipul raisonner-ului: Spiridon, Pristanda. Tipul servitorului: Un chelner, Spiridon, Safta, Un fecior".25 Se observă însă imixtiunea categoriilor sociale (cetățeanul, funcționarul, servitorul) cu cele caracteriale (demagogul) cu cele strict teatrale (raisonner-ul) și arhetipale (donjuan, încornoratul). Mai multă consecvență pare a-i conferi lui Ibrăileanu criteriul onomastic prin care devine clară distincția dintre personajele individualizate și prin numele caracterizator (Trahanache, Dandanache, Pristanda etc.) și cele aneantizate
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
un amănunt care îndreptățește presupunerea că nepotul, măgulit și devenit conștient de valoarea artistică a harului pe care, se spune că l-a moștenit, a prețuit, la rândul său, opera marelui comediograf. Chiar și din punct de vedere comportamental și caracterial, grefierul scriitor amintește de histrionicul Caragiale prin dualitatea, duplicitatea și, mai ales, prin neobișnuita predispoziție ludică, manifestată în contextul familiei sau între prietenii pe care îi amuza și îi deconcerta în mod sistematic. În plus, ca și marele dramaturg, Urmuz
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
tipul "savantului", atât cel din versiunea satirizată în schița de profil din ciclul Moftangii, cât și cel din Momentele centrate pe imaginea semidoctului surprins în grăitoare contexte profesionale, precum Un pedagog de școală nouă, High-life, Intelectualii, Țal!... etc. Din schița caracterială pe care i-o dedică, rezultă că trăsătura definitorie a acestui "exemplar de lux", anume inutilitatea publică, este invariabil dublată de impostura care-i certifică indiscutabil valoarea de farafastâc: "Teorii nouă din cărți vechi invențiuni pe cari străinii, vrăjmașii Rromâniei
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
n-ar putea fi reprezentat mai sugestiv decât prin acest vălmășag haotic al vorbelor. Intenția de inventariere riguroasă a lumii obiectuale și a umanității ce o populează reiese și din manuscrisele conținând fișe de nume reale sau inventate după principiul caracterial, descoperite, ordonate alfabetic și publicate postum de Zarifopol sub titlul Repertoriu de nume proprii.7 Experimentat neprogramatic la Caragiale, "principiul listei" devine model scriptural de bază la Mircea Horia Simionescu. Spre deosebire de Costache Olăreanu, la care inventarul, apropiat mai mult de
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
un construct deja modelat de complicatul aparat al criticii și al receptării operei, astfel că personajele nu se vor regăsi ca atare, ci aluziv, prin atributele asignate convențional. Imaginea genericului Mitică, de exemplu, se recompune prin însumarea narată a indicilor caracteriali și comportamentali care-i plămădesc esența de "eristician"23. În romanul Redingota, identificarea acestui arhetip cultural de către profesorul Erich Vogelbach, autoexilat în România în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, filtrată deci prin motivul străinului, este cu atât mai semnificativă
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
de cercetare. Creativitatea artistică Principalele caracteristici ale creativității artistice sunt următoarele: - utilizarea mai multor tipuri de informații; - implicarea unui ansamblu de aptitudini și atitudini; - deși există necesitatea unui nivel minim de inteligență (95100 QI), esențiale sunt aptitudinile speciale; - factorii motivaționali, caracteriali sunt cei care susțin activitatea creatoare. În artă și literatură se consideră că sunt manevrate toate cele patru tipuri de informații stocate și care pot fi reactualizate prin intermediul unor noi conexiuni: 1. informații figurale sau senzorial-perceptive care includ informațiile vizual
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
să posede o cultură bogată și o experiență de viață vastă. Principalele trăsături specifice scriitorului sunt: - caracteristici intelectuale: gândirea simbolică (verbală); memoria auditivă și vizuală; imaginația; - flexibilitatea asociațiilor verbale; - originalitatea figurilor de stil; - capacitatea empatică; - sensibilitatea și simțul estetic; - trăsături caracteriale și volitive, de genul: capacitate de muncă, principialitate, responsabilitate, exigență față de sine, perseverență; - interese extinse, pentru natură, semeni, valorile culturale. 2. Creativitatea muzicală impune, de asemenea, existența unor trăsături specifice creatorului: - s-a înregistrat cea mai mare incidență a precocității
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
al culorii, simțul proporției, al ritmului, al formei și volumului; - abilitățile motrice: dexteritatea manuală, bună coordonare a văzului și auzului, precizie și rapiditate în mișcările mâinii; - abilitățile intelectuale: coeficientul de inteligență cel puțin mediu, imaginație bogată; - însușiri afective, motivaționale și caracteriale: pasiune față de artă, sensibilitate, perseverență și putere de muncă. 4. Creativitatea scenică sau actoricească implică o armonie, o îmbinare între arta cuvântului și pantomimă, așa cum spunea Caragiale despre actor că este instrument, dar și instrumentist în arta teatrală. Creativitatea actoricească
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
fost înregistrate la următoarele niveluri (A. Munteanu, 1994): - intelectual: copiii supradotați dispun de o memorie remarcabilă, imaginație bogată, existența unor dominante atunci când apar aptitudinile speciale, științifice, tehnice; - afectiv: este prezent un echilibru emoțional, niveluri scăzute ale timidității, depresiei și anxietății; - caracterial: încredere în sine, inițiativă, perseverență, conștiinciozitate, nonconformism, preferința pentru complexitate; - interese: sunt diversificate, dar fluctuante, în sensul că se plictisește repede de problemele ușoare, comune, fiind interesat de cele care-i solicită perseverența, abilitățile; în timpul liber citește mult, colecționează diverse
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
celor care învață prin comportamentele și atitudinile sale, prin empatia și relațiile sale cu aceștia. Ipotetic cel mai mult ar conta anumite aptitudini cognitive și profesional-didactice ale profesorului, competențele acestuia și o serie de caracteristici intelectuale, afectiv motivaționale, comportamentale și caracteriale cum ar fi: inteligența, capacitatea comunicativă, motivația profesional-didactică, atitudinile și autoritatea profesorului în clasă, modul de relaționare cu elevii, empatia, capacitatea de imaginație creatoare și spiritul de dreptate, expectanțele înalte, respectul și interesul pentru elevi. Nu se poate vorbi despre
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
În această construcție există etape critice, manifestate prin puternice contradicții interne. O astfel de etapă critică, poate cea mai semnificativă, se constată la vârsta școlară mare. În adolescență se produce un salt în integrarea funcțiilor cognitive, afective, motivaționale, volitive și caracteriale. Se desfășoară, așa cum observă Rousselet (1969) și alți autori, un intens proces de autoanaliză și autoevaluare, de raportare la un ideal de viață și de integrare socială. Precumpănitor în această etapă este, cum subliniază și Erikson (1959), sentimentul identității, mai
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
orientare personală sau de grup, rezultată din combinarea de elemente afective, cognitive și conative, care exercită influențe de direcționare, motivare sau evaluare asupra comportamentului" (Vlăsceanu, 1993). Atunci când ating un grad de stabilitate ridicat, atitudinile unei persoane se constituie ca Însușiri caracteriale, care se află În relație directă cu valorile, formând așa-numitul sisteme de valori și atitudini (R. Linton), cu funcția principală de vector orientativ al conduitei personale (de exemplu, atitudinea față de sine, atitudinea față de muncă, atitudinea față de instituțiile statului, etc
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
dată de descendența romană: "Românul se credea o natură maĭ superioară, care nu vroea să-șĭ mânjească sîngele, amestecându-se cu asemenea ființe" (Xenopol, 1890, pp. 57-58). O altă axă a continuității românești, pe lângă cea spirituală și etnică, o reprezintă continuitatea caracterială. Pe durata întregului mileniu de năvăliri barbare, "Româniĭ aŭ păstrat în tot timpul acela, vechia lor tărie de suflet strĕmoșéscă, vechia tărie Română, Virtus Romana" (Melidon, 1876, p. 36). Această reziliență caracterială, tăria de suflet strămoșească, conține secretul pentru "enigma
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
pe lângă cea spirituală și etnică, o reprezintă continuitatea caracterială. Pe durata întregului mileniu de năvăliri barbare, "Româniĭ aŭ păstrat în tot timpul acela, vechia lor tărie de suflet strĕmoșéscă, vechia tărie Română, Virtus Romana" (Melidon, 1876, p. 36). Această reziliență caracterială, tăria de suflet strămoșească, conține secretul pentru "enigma și miracolul" permanenței românești 14. Datorită ei, românii au reușit "a se conserva nestricațĭ până astăzĭ de către veciniĭ lor mult maĭ numeroșĭ" (Melidon, 1876, p. 41). După cum am arătat mai devreme, simpla
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
secretul pentru "enigma și miracolul" permanenței românești 14. Datorită ei, românii au reușit "a se conserva nestricațĭ până astăzĭ de către veciniĭ lor mult maĭ numeroșĭ" (Melidon, 1876, p. 41). După cum am arătat mai devreme, simpla demonstrare a continuității etnice sau caracteriale, a permanenței românești de-a lungul timpului, nu mai putea fi complet satisfăcătoare pentru noile vremuri în care noua statalitate forjată prin unirea din 1859 își căuta rădăcini istorice. Miza majoră s-a mutat de pe proclamarea continuității etnice pe probarea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de semnalat după ce a fost schițată în tradiția cronicărească și definitivată de cărturarii Școlii Ardelene (sub forma continuității coloniilor romane la nord de Dunăre după retragerea aureliană), fiind ulterior elaborată și ramificată de către generațiile succesoare în direcțiile continuității etnice, lingvistice, caracteriale și politice sau statale. Cu privire la continuitatea românească la nord de Dunăre după anul 274, orice concesie istoriografică era înțeleasă ca echivalând cu un pericol asupra dreptului de proprietate funciară asupra Transilvaniei. După cum era și de așteptat, manualele școlare de istorie
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
este doar una dintre expresiile omogenității românești. Prima trăsătură a "Caracterului Statului Românesc" este aceea că "România Mare alcătuește un stat omogen și unitar", în ciuda "neamurilor străine care locuesc în mijlocul populației băștinașe" (Patrașcanu, 1937, p. 14). Unitatea etnică, geografică și caracterială a românității este un bun câștigat în perioada anterioară, fiind unul din elementele de susținere a memoriei naționale. Nu vom stărui asupra acestor dimensiuni ale unității, întrucât interbelicul nu a adus amendamente substanțiale la adresa acestora. Vom insista, în schimb, asupra
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]