38,574 matches
-
Marius Chivu Erika Kohut este o pianistă mediocră de 35 de ani, celibatară, care a crescut și locuiește încă în mediul restrictiv și punitiv al mamei obsedată de cariera ei artistică. Rămasă fără bărbat și autistă social, mama încearcă să-și țină fiica cît mai aproape inoculîndu-i disprețul și frica față de bărbați. Cochetăria este semnul frivolității și capitulare de la țelul suprem al artei care cere inclusiv sacrificiul trupului. Arta
Să vorbim despre sex by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11508_a_12833]
-
o întîlnire după 25 de ani a absolvenților unei facultăți oarecare și vă veți speria auzind cum s-au selectat vîrfurile acelei perioade. Cu sacoșa și cu UTC-ul. O parte dintre absolvenți lipsesc. Sînt în Occident, unde au făcut cariere frumoase sau măcar frumușele. Cei mai mulți și-au luat lumea în cap pentru că n-au avut loc de uteciștii emeriți și de făcătorii de cadouri, pentru a ajunge în funcții pe care le-ar fi meritat. Din cîte știu, azi nici una
Un circ vechi: bacalaureatul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11530_a_12855]
-
Cristian Teodorescu Hotărît lucru, Dumitru Sechelariu nu era potrivit pentru rolul de magul local. Chiar dacă a fost ani de zile cel mai puternic om din județul Bacău și părea destinat carierei de primar pe viață, omul n-avea stofă pentru așa ceva. Cu atitudinea lui de jupîn al orașului și cu gesticulația de magnat pornit de jos, Sechelariu devenise un personaj. Era imposibil să-l ignori. La începuturile sale părea pitoresc și
Lacrimile lui Seche by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11550_a_12875]
-
din copilăria mea. Și astăzi le mulțumesc părinților că au inventat tot felul de trucuri ca să mă scutească de comentarii doldora de clișee. Am fost, așadar, la Teatrul Creangă nu doar pentru că se pregătea să sărbătorescă patruzeci de ani de ,carieră". Am fost să văd spectacolul făcut de regizorul Cornel Todea după povestea Harap Alb de Ion Creangă, care urma să aibă premiera peste două săptămîni. Mărturisesc că am avut emoții. Pentru toată lumea. Pentru teatru, să nu fie ceva festivist sau
Rîzi tu, rîzi, Harap-Alb by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11545_a_12870]
-
poporului exploatat." Întrucât Căldură mare sau Lanțul slăbiciunilor nu ilustrează convingător ,suferința poporului exploatat", se valorifică pe larg, ca sursă de citate, broșura 1907 din primăvară până în toamnă. Interpretarea operei lui Caragiale ca o critică ,acerbă" a capitalismului va face carieră. Într-o monografie scrisă de Ion Roman și publicată în 1964, încă va persistă ideea că scriitorul a criticat ,moravurile unei societăți rău alcătuite" și că din cauza aceasta ,a trebuit să suporte grave sancțiuni morale și chiar materiale".
Literatură scrisă la comandă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11523_a_12848]
-
nu sunt antologii, textele lor sunt scrise în mileniul trei și nu au nimic...șaizecist, vetust, în stil și nici în pasul alert modern al ideilor. De ce această simplificare totuși vinovată în a privi scrierile celor care și-au început cariera în anii '60, dar care au ținut în plan estetic și civic, pasul solemn al unei opere ce nu s-a încheiat încă, și care stau, în strădania artei și conștiinței lor, pe același raft înalt cu cei mai buni
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11552_a_12877]
-
pe gînduri. Formula e cea care captivează, nu știu însă dacă, în interiorul ei, mesajul cărții (unul umanitarist, cvasi-pacifist) nu se pierde definitiv. Holocaustul e o pată imensă pe istoria ultimului veac și romanul lui Amis, scris la maturitate, după o carieră de succes, nu bagatelizează, nu aruncă în derizoriu, ci reproduce istoria prin ochelarii inocenței prin care (se) vede ca într-o cameră obscură. Ca negativele unui film în care negrul e alb și viceversa. De aici, rezultă uneori scene de
În sens invers by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/11549_a_12874]
-
sînt foarte diferite, au, în esență, ceva în comun. Mai întîi, ambele sînt expoziții de recuperare, prima - a unui artist ieșit de peste douăzeci de ani din orizontul artei românești, cea de-a doua - a unui gen, nudul, cu o mare carieră istorică, în general, și interbelică, în particular, pe cît de spectaculos, pe atît de dificil. În al doilea rînd, ceea ce le unește este reperul lor absolut, și anume feminitatea, în cazul lui Dumitru Ivan una spectrală, evanescentă, sursă primă a
Despre percepția feminității by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11548_a_12873]
-
având o anumită tărie, hai să-i spun personală, îmi dau și eu note bune, până la urmă a fost un match nul. Fiecare și-a văzut de treaba lui, am fost lăsat în apele mele, și oamenii și-au făcut cariera lor mai departe, se lăudau între ei... Și-acuma sunt metode de acest gen, însă între timp a mai apărut o generație nouă. Este Echinox, este Apostrof, acolo sunt oameni care au o altă percepție a mea. și nu numai
Adrian Marino:"Sunt un autor deviat, nu sunt critic literar" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11522_a_12847]
-
va pătrunde cu un asemenea bagaj de informații în profunzimea operei sale va avea tot felul de surprize. Mai întîi pe aceea că Șirato nu a fost doar pictor, ci, în aceeași măsură, desenator, un caricaturist foarte activ la începutul carierei sale și, mai ales, o conștiință artistică plină de frămîntări, de indecizii și chiar de tensiuni dramatice. In al doilea rînd, aceea că pictorul nu este un simplu producător de efuziuni lirice și de lumini colorate, ci o adevărată punte
Rememorări by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11593_a_12918]
-
A stat și ea, foarte puțin/ (Venise numai în plimbare)./ Acuma, după cîte-aud/ S-a stabilit la Polul Sud", § 13). La Circul din Tîrgul Moșilor crește așadar Apolodor și își descoperă vocația, iar în momentul cînd hotărăște să renunțe la cariera de tenor și să se întoarcă acasă pare a fi fost pe culmile gloriei, sau în orice caz foarte cunoscut (așa se face că o cămilă din Africa îl consideră un ,vestit tenor", § 17, iar în Uruguay întîlnește ,un foarte
Apolodor și drumul spre Ithaka - Motive homerice la Gellu Naum by Cătălin Enache () [Corola-journal/Journalistic/11588_a_12913]
-
care nu-l ține cureaua. La ora asta Băsescu nu numai că este pe creasta valului, dar a ajuns în situația în care arbitrează meciuri în care cu vreo cîteva luni în urmă el însuși era jucător. Mai pe la începutul carierei sale de președinte, Traian Băsescu a intrat în coflict direct cu Valentin Nicolau căruia i-a urat să rămînă în formol, pînă își termină mandatul. Or, același Traian Băsescu se declară dezamăgit că Valentin Nicolau a ajuns să demisioneze de la
Clasicizarea lui Băsescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11617_a_12942]
-
a reușit această dificilă incursiune. Și nu numai atît. Obiectivul fotografic și dialogul cu subiectul-model surprind și metamorfozele acestuia, cum se întîmplă în albumul de fotografii și texte consacrate politicienilor germani, întîlniți mai întîi pe cînd se aflau la începutul carierei și apoi la apogeul puterii.Infinit mai riscantă este, cel puțin teoretic vorbind, încercarea de a intra în intimitatea scriitorilor.Dovezile acestei incursiuni le oferă albumul de fotografii și texte apărut la Editura Knesebeck, unde Herlinde Koelbl și-a publicat
Cu Herlinde Koelbl despre Forța privirii by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11616_a_12941]
-
lui pe pelicula fotografică - mi se pare de maximă importanță. Metamorfozele limbajului corporal sunt flagrante mai ales în imaginile din albumul Urmele Puterii. La sfîrșitul seriei de portrete, Gerhard Schröder adoptă atitudinea unui manechin, ținîndu-și trabucul în dreptul feței ; la începutul carierei, brațele îi atîrnau paralel cu corpul, dîndu-i un aer întrucîtva neajutorat. Și în albumul Im Schlafzimmer/ In dormitor, pe care l-am realizat fotografiind oameni și dormitoare în șase metropole: Londra, Paris, Roma, Berlin, New York și Moscova, le-am spus
Cu Herlinde Koelbl despre Forța privirii by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11616_a_12941]
-
Nichols se încăpățânează să transmită un mesaj sec și redundant care se grefează într-un mod complet artificial pe text, ba chiar îi trage covorul de sub picioare, degenerând într-un soi de tragedie cu marionete. Ceea ce arată că devreme în cariera lui Nichols începuse să facă eroarea a cărei încununare e "Ispita". }i se rupe inima când vezi că un regizor poate strica într-atât niște scenarii excelente... A fost odată ca niciodată un film violent cu gangsteri, de fapt cel
Violența de la ordinea zilei by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11637_a_12962]
-
i-ar trata pe niște extratereștri dintr-un joc video. Și totuși personajul e uman, atât de uman încât face plauzibilă o astfel de atitudine, exercițiu dificil, mai ales dacă e să ne gândim la baia de sânge de la începutul carierei de traficant de droguri a lui Tony, din care el emerge ca dintr-o experiență mistică. De data aceasta însă, violența cadrează cu cea descrisă de teoreticienele franceze: "înfruntarea ca trăsătură a interacțiunii umane din zona interpersonală intimă - ceea ce vedem
Violența de la ordinea zilei by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11637_a_12962]
-
la un moment dat a dispărut din mijlocul nostru, ca să auzim că a fost arestat "pentru trecutul său". Eliberat după câțiva ani, a publicat rapid câteva volume de versuri, cu același succes la public, simpatic, iubit de colegi. Amintesc și cariera sa didactică la Bacău, Timișoara, Botoșani, Darabani, cu toate avatarurile ei. Și după mutarea sa în Ardeal, la pensionare, venea tot la ședințele Asociației Scriitorilor din Iași, unde cuvântul său stârnea aplauze frenetice. Ne-a părăsit înainte de vreme. Ce s-
Al. Husar: "Caracterul dă autoritate sacerdoțiului critic" by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/11609_a_12934]
-
Tudorel Urian Ca mulți din generația mea, mi-am construit o carieră - atîta cîtă este - mai degrabă pe baza unei contraopțiuni. Am urmat "științele umane" nu pentru că aș fi fost irezistibil atras spre acestea, ci pentru că mintea mea era incapabilă să pătrundă, de o manieră convenabilă, tainele "științelor exacte". Paradoxal, literatura era
Matematică și literatură by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11645_a_12970]
-
rău l-a vaccinat împotriva tentațiilor gregarității sau ale fervorii. Cu vârsta va deveni - și aceasta va fi măreția lui - un soi de stilist zen, un dandy al vidului, față de care înșiși stoicii ar trece drept niște cheflii incurabili. Literatura? Cariera lui de om de litere? De toate acestea își bătea joc. Scria din pură terapie, promițându-și în fiecare zi să termine cu ea, așa cum cineva ar promite să nu mai fumeze. Cioran: pesimistul cel mai radical pe care l-
Bernard-Henri Lévy - A doua moarte a lui Cioran by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/11661_a_12986]
-
un aristocrat".34 Dan Botta vs Lucian Blaga În luna mai 1935, Lucian Blaga a publicat în revista Gîndirea articolul intitulat "Spațiul mioritic". Acest text despre "solidaritatea sufletului românesc cu spațiul" și despre "matricea stilistică" a culturii române a făcut cariera cunoscută. Știm că în această privință Blaga a fost influențat de unii filozofi ai culturii germani, mai ales de Oswald Spengler (Untergang des Abendlandes, 1923) și Leo Frobenius (Paideuma, 1920). Dan Botta a pretins că, de fapt, la baza studiului
DUELUL LA ROMÂNI (urmare din nr. trecut) by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11656_a_12981]
-
alături, drept colegi de generație în ofensiva prozei după 1965 pe Vlad Ioviță (1935-1984) și pe Serafim Saka (n. 1935), chiar dacă foarte diferiți ca stiluri și teme. Prozele scurte din volumul La fântâna Leahului (1963) sunt preambulul modest al unei cariere. În Istoria... sa, Mihai Cimpoi îl situează pe Vladimir Beșleagă în capitolul " Copiii anilor treizeci", cuprinzându-i pe Grigore Vieru, Liviu Damian, Anatol Codru, Ion Vatamanu, Victor Teleucă, Petru Cărare - scriitori născuți în anii 1933-1935. Adevăratul început acceptabil al scriitorului
Vârful ierarhiei în proza basarabeană by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11698_a_13023]
-
Premiul Max Barthou, acordat de Academia Franceză pentru cele mai importante scrieri ale sale până în acel moment. în același an, noul său roman Paingul obține Premiul Goncourt. Este ales membru al Academiei Franceze în 1959. De-a lungul prodigioasei sale cariere - publică un volum aproape an de an - se manifestă atât ca romancier cât și ca eseist și dramaturg. în literatura sa de factură balzaciană - fie că e vorba de romane sau de monografii - evocă figuri istorice și personalități remarcabile ale
Henri Troyat - Etajul bufonilor by Sanda Mihăescu-Cîrsteanu () [Corola-journal/Journalistic/11660_a_12985]
-
divizibilă prin 32032. N. Steinhardt (rev. Vlăstarul, anul V, nr. 1/15 nov. 1928) Există o inconsecvență a exegeților lui N. Steinhardt - și chiar a lui însuși! - în a fixa momentul debutului și textul cu care acesta și-a început cariera literară. În "Notă autobiografică", redactată pentru Dicționarul neconvențional al scriitorilor evrei de limbă română de Al. Mirodan (Ed. Minimum, Tel Aviv, 1986, vol. I, p. 208-211) - fără să ignore textele anterioare -, Steinhardt menționează totuși, ca text de debut, articolul "Elementele
N. Steinhardt la 16 ani - în revista Liceului Spiru Haret by George Ar () [Corola-journal/Journalistic/11701_a_13026]
-
despre un "opozant" ori chiar "disident" n-ar constitui oare o enormitate? La un moment dat, Preda însuși a declarat, fără echivoc, în cadrul unui interviu realizat de Sânziana Pop, în 1974: "Am să-ți răspund sincer: dacă vrei să faci carieră literară nu te poți sustrage întîmplărilor conjuncturii". Conjunctură care - perioada comunistă a dovedit-o cu prisosință - poate funcționa ca o pierzanie... Marin Preda își face intrarea sonoră în literatura "realist-socialistă" grație povestirilor Ana Roșculeț (1949) și Desfășurarea (1952). Ana Roșculeț
O revizuire convingătoare by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11744_a_13069]
-
limbaj populist-pamfletar prin care Preda se apropie de ipostaza aparentului său "rival" Eugen Barbu și de școala acestuia, "rival" de care-l despărțeau nu atît convingeri opuse (aveau o platformă politică apropiată și chiar unele apucături similare), cît interese de carieră, sub semnul "vieții ca o pradă". Nici unul din cei doi scriitori nu-i iubeau pe intelectuali. Dacă autorul Princepelui, pe de o parte, îi agresa pe cei mai de seamă intelectuali autohtoni cu care i-a fost dat a fi
O revizuire convingătoare (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11722_a_13047]