781 matches
-
tehnice care augmentează riscul de traumatisme endoteliale, dislocări de trombi cu evenimente tromboembolice și crește consecutiv riscul de sechele neurologice. Cu toate acestea, la pacienții cu risc crescut, plasarea de stenturi poate fi o alternativă terapeutică. Pacienții simptomatici din cauza aterosclerozei carotidiene extracraniene au un risc operator acceptabil, beneficiul revascularizării chirurgicale fiind cert, cu prognostic favorabil atât pe termen scurt, cât și pe termen lung. Experiența și tehnica chirurgicală reprezintă elementele critice în minimizarea riscului de complicații perioperatorii și susțin beneficiul EAC
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91955_a_92450]
-
risc operator acceptabil, beneficiul revascularizării chirurgicale fiind cert, cu prognostic favorabil atât pe termen scurt, cât și pe termen lung. Experiența și tehnica chirurgicală reprezintă elementele critice în minimizarea riscului de complicații perioperatorii și susțin beneficiul EAC. Particularități ale chirurgiei carotidiene la pacienții vârstnici Incidența amețelilor, vertijului și sincopei la populația peste 65 de ani este epidemică și afectează aproximativ 50% dintre subiecți (20). Cauzele acestei simptomatologii sunt multifactoriale și includ: afecțiuni ale urechii interne, tulburări de vedere, diminuarea tonusului simpatic
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91955_a_92450]
-
perfuzie corticală). Aceste episoade sunt rare în absența afectării sistemice. În cazul în care există ateroscleroză doar la nivelul circulației posterioare, boala este asimptomatică. În cazul asocierii afectării circulației posterioare cu alterări ale cercului arterial al lui Willis sau afectare carotidiană apar simptome tipice. Incidența afectării carotidiene la persoanele peste 65 de ani este de 15% în populația generală, un procent substanțial scăzut al acestor indivizi putând prezenta afectare semnificativă a circulației posterioare. În concluzie, amețeala nu trebuie corelată direct cu
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91955_a_92450]
-
în absența afectării sistemice. În cazul în care există ateroscleroză doar la nivelul circulației posterioare, boala este asimptomatică. În cazul asocierii afectării circulației posterioare cu alterări ale cercului arterial al lui Willis sau afectare carotidiană apar simptome tipice. Incidența afectării carotidiene la persoanele peste 65 de ani este de 15% în populația generală, un procent substanțial scăzut al acestor indivizi putând prezenta afectare semnificativă a circulației posterioare. În concluzie, amețeala nu trebuie corelată direct cu obstrucția aterosclerotică (20). La pacienții vârstnici
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91955_a_92450]
-
fixare, se descriu sinuozități sau anse pe traiect. Incidența tortuozităților este de 30% conform studiilor angiografice și se corelează cu sexul feminin, vârsta peste 70 de ani, HTA, cifoza și obezitatea. Studiile estimează că sub 5% dintre pacienții cu ateroscleroză carotidiană care se prezintă pentru intervenție chirurgicală au tortuozități carotidiene semnificative din punct de vedere clinic (19) (figura 38.2). Sinuozitățile sunt definite ca schimbări bruște ale direcției arterei cu reducerea diame trului luminal. Spiralele sunt anse arteriale redundante fără îngustare
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91955_a_92450]
-
tortuozităților este de 30% conform studiilor angiografice și se corelează cu sexul feminin, vârsta peste 70 de ani, HTA, cifoza și obezitatea. Studiile estimează că sub 5% dintre pacienții cu ateroscleroză carotidiană care se prezintă pentru intervenție chirurgicală au tortuozități carotidiene semnificative din punct de vedere clinic (19) (figura 38.2). Sinuozitățile sunt definite ca schimbări bruște ale direcției arterei cu reducerea diame trului luminal. Spiralele sunt anse arteriale redundante fără îngustare luminală și fără schimbări bruște de direcție. Ansele și
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91955_a_92450]
-
reducerea diame trului luminal. Spiralele sunt anse arteriale redundante fără îngustare luminală și fără schimbări bruște de direcție. Ansele și sinuozitățile sunt variante ale tortuozităților vasculare care pot deter mina separarea straturilor limitante cu creșterea riscului de evenimente cerebrovasculare. Stentarea carotidiană este mai dificilă pe un traiect tortuos din cauza dificultăților de plasare a stentului comparativ cu segmentele rectilinii ale arterelor. Tratamentul chirurgical al acestor variante de traiect constă în rezecția și lărgirea segmentului redundant, adesea prin EAC de eversie, după rezecția
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91955_a_92450]
-
toți pacien ii care prezintă în antecedente AIT sau AVC în teritoriile de distribuție ale arterelor carotide. Controlul HTA și dislipidemiei, stoparea fumatului, precum și administrarea de agenți antiagreganți sunt indicate pentru a reduce riscul de AVC la persoanele cu afectare carotidiană. Stentarea arterelor carotide reprezintă o alternativă la EAC la pacienții cu risc chirurgical, dar sub 70 de ani. EAC trebuie efectuată în decurs de două săptămâni de la AVC în condițiile diagnosticării unei stenoze de peste 70% a arterei carotide ipsilaterale, evaluare
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91955_a_92450]
-
pacientului și posibilitățile tehnice și de performanță chirurgicală ale echipei operatorii. Pacienții vârstnici tind să fie cei mai mari consumatori de servicii de sănătate, ceea ce face ca raportul risc-beneficiu și costul efectiv al intervențiilor terapeutice să fie atent evaluate. Boala carotidiană face obiectul mai multor studii prospective randomizate justificate prin incidența afecțiunii în populația generală, cu precădere în segmentul reprezentat de populația vârstnică. Direcțiile viitoare ale chirurgiei carotidiene includ angioplastia carotidiană și plasarea de stenturi. Cu toate acestea, aportul EAC și
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91955_a_92450]
-
raportul risc-beneficiu și costul efectiv al intervențiilor terapeutice să fie atent evaluate. Boala carotidiană face obiectul mai multor studii prospective randomizate justificate prin incidența afecțiunii în populația generală, cu precădere în segmentul reprezentat de populația vârstnică. Direcțiile viitoare ale chirurgiei carotidiene includ angioplastia carotidiană și plasarea de stenturi. Cu toate acestea, aportul EAC și stentării, precum și criteriile de selecție adecvată ale pacienților rămân încă de definit în vederea alcătuirii unor ghiduri de diagnostic și tratament orientate spre pacienții aparținând vârstei a treia
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91955_a_92450]
-
costul efectiv al intervențiilor terapeutice să fie atent evaluate. Boala carotidiană face obiectul mai multor studii prospective randomizate justificate prin incidența afecțiunii în populația generală, cu precădere în segmentul reprezentat de populația vârstnică. Direcțiile viitoare ale chirurgiei carotidiene includ angioplastia carotidiană și plasarea de stenturi. Cu toate acestea, aportul EAC și stentării, precum și criteriile de selecție adecvată ale pacienților rămân încă de definit în vederea alcătuirii unor ghiduri de diagnostic și tratament orientate spre pacienții aparținând vârstei a treia.
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91955_a_92450]
-
putând reflecta o prevalență crescută a patologiei cardiace coexistente), iar leziunile suferite în cădere sunt mai severe. Tipuri etiopatogenice de sincope se regăsesc în tabelul 48.2. Etiologia la vârstnici este cel mai frecvent ortostatică, reflexă (în special hipersensibilitatea sinusului carotidian) sau aritmică (44). Frecvent se întâlnesc mai multe cauze de sincopă la această categorie de pacienți, polipragmazia având un rol important, în special în sincopa ortostatică (43). Marea provocare a evaluării în urgență a sincopei este nu atât identificarea precisă
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Silvia Iancovici, Andreea Mitescu, Maria Dorobanțu () [Corola-publishinghouse/Science/91965_a_92460]
-
ECG pot orienta investigațiile ulterioare către definirea unei cauze a sincopei: cardiacă, mediată neural, cerebrovasculară. Un algoritm standard pentru diagnostic a fost propus și verificat pentru pacienți peste 65 de ani în vederea diagnosticării etiologiei sincopei, incluzând: ECG, ecocardiografia, masajul sinusului carotidian, ecografia Doppler vascular, testul cu masa înclinată, monitorizare neinvazivă ECG și TA, studiu electrofiziologic, test de efort, coronarografie, computer tomografie (CT) pulmonară, CT cerebrală, evaluare psihiatrică. Algoritmul poate fi folosit cu succes, în siguranță, și la vârstnic, reducând frecvența sincopei
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Silvia Iancovici, Andreea Mitescu, Maria Dorobanțu () [Corola-publishinghouse/Science/91965_a_92460]
-
aceste celule, determinând modificări fenotipice în celulele spumoase (43). Studii recente au arătat efecte vasoconstrictoare importante și ale urotensinei II (UT II). Niveluri circulante crescute de UT II s-au evidențiat la pacienții cu diverse afecțiuni cardiovasculare, HTA, DZ, ateromatoză carotidiană (44). Activitatea UT II este legată de stimularea oxidării NADPH în peretele vascular și a acțiunii citokinelor inflamatorii (45). De asemenea, în patogenia aterosclerozei la diabetici s-a descris și participarea unor membri ai superfamiliei TNF-receptor (tumor necrosis factor), numită
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Gina Botnariu () [Corola-publishinghouse/Science/91923_a_92418]
-
de 144 mmHg folosind captopril sau atenolol de primă intenție, aduce beneficii imense și scade riscul de AVC (63) . Tratamentul dislipidemiei cu statine și aso - cierea antiagregantelor plachetare (aspirină, clopidogrel) reduc riscul de AVC. Tehnicile non-invazive au câștigat teren; ecografia carotidiană și măsurarea grosimii intimă-medie, vizualizarea plăcilor de aterom permit estimarea circulației cerebrale. Ecografia Doppler cu vizualizarea fluxului sanguin în artera cerebrală bazală este o metodă importantă de apre- ciere a fluxului cerebral. Boala cerebrovasculară și boala coronariană s-au dovedit
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Gina Botnariu () [Corola-publishinghouse/Science/91923_a_92418]
-
efect excitator asupra ariei C1, iar cel anterior inhibă C1 și stimulează neuroni vasodilatatori. 13.2.3. Reflexul baroreceptor Creșterea presiunii arteriale stimulează baroreceptorii, alcătuiți din terminații nervoase în buchet prezente în peretele arterelor mari, în special la nivelul sinusului carotidian. In acest caz calea aferentă urmează traiectul nervilor Hering și glosofaringian și ajunge în tractul solitar, de unde fibre inhibitorii sunt proiectate în aria vasomotorie. In cadrul acestui reflex sunt utilizate ca efectori cordul și vasele, în regim de feedback negativ
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
presiunea arterială crescută scade activitatea baroreceptorilor, conducând la bradicardie și vasodilatație, tocmai în scopul normalizării presiunii arteriale. 13.2.4. Alte reflexe și mecanisme de control pe termen scurt/mediu Reflexul chemoreceptor Receptorii sunt reprezentați de celule chemosensibile din corpusculul carotidian și din formațiuni similare aortice. Terminațiile senzitive de la nivelul chemoreceptorilor descarcă la valori ale presiunii arteriale mai mici de 80 mm Hg. Calea aferentă este similară cu cea pentru reflexul baroreceptor. Aceste formațiuni cu vascularizație deosebit de intensă răspund la scăderea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
compensator renal, proces care durează câteva zile. Resetarea parțială a pH ului în LCR în comparație cu pH-ul sanguin se realizează prin influența sa predominantă asupra ventilației și a CO2 arterial. 18.6.2. Chemoreceptorii periferici Principalii chemoreceptorii periferici sunt cei carotidieni și aortici. La nivelul sinusului carotidian se găsește o structură hiper specializată numită glomus (corpuscul carotidian), cu o densitate capilară foarte mare. Celulele proprii ale glomusului (două sau mai multe tipuri) sunt bogate în dopamină și sunt considerate chemoreceptori. Ele
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
zile. Resetarea parțială a pH ului în LCR în comparație cu pH-ul sanguin se realizează prin influența sa predominantă asupra ventilației și a CO2 arterial. 18.6.2. Chemoreceptorii periferici Principalii chemoreceptorii periferici sunt cei carotidieni și aortici. La nivelul sinusului carotidian se găsește o structură hiper specializată numită glomus (corpuscul carotidian), cu o densitate capilară foarte mare. Celulele proprii ale glomusului (două sau mai multe tipuri) sunt bogate în dopamină și sunt considerate chemoreceptori. Ele ar putea funcționa și ca interneuroni
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
-ul sanguin se realizează prin influența sa predominantă asupra ventilației și a CO2 arterial. 18.6.2. Chemoreceptorii periferici Principalii chemoreceptorii periferici sunt cei carotidieni și aortici. La nivelul sinusului carotidian se găsește o structură hiper specializată numită glomus (corpuscul carotidian), cu o densitate capilară foarte mare. Celulele proprii ale glomusului (două sau mai multe tipuri) sunt bogate în dopamină și sunt considerate chemoreceptori. Ele ar putea funcționa și ca interneuroni inhibitori pentru terminațiile neuronale de la nivelul sinusului carotidian (nervul Hering
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
glomus (corpuscul carotidian), cu o densitate capilară foarte mare. Celulele proprii ale glomusului (două sau mai multe tipuri) sunt bogate în dopamină și sunt considerate chemoreceptori. Ele ar putea funcționa și ca interneuroni inhibitori pentru terminațiile neuronale de la nivelul sinusului carotidian (nervul Hering, ram al nervului glosofaringian). Conform acestei teorii există un feed-back negativ local: impulsurile generate la nivelul terminațiilor nervoase respective eliberează un transmițător excitator pentru celulele glomusului, determinând eliberarea de dopamină, cu acțiune inhibitorie asupra terminației nervoase care a
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
scăderi ale pO2 în sângele arterial, precum și la scăderi de pH și la creșteri de pCO2 în sângele arterial. Acești receptori sunt unici în organism și sunt sensibili în special la modificările pO2 în jurul valorii de 500 mm Hg. Corpusculii carotidieni primesc un flux mare de sânge în comparație cu dimensiunile lor (20 ml/min/g), de unde rezultă o diferență arterio-venoasă a oxigenului foarte mică. In consecință ei sunt influențați numai de pO2 din sângele arterial, deoarece practic nu vin în contact cu
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
de bioxid de carbon în oxigen, mai puțin de 20 % din răspunsul ventilator poate fi atribuit chemoreceptorilor periferici. Totuși, răspunsul lor este mult mai rapid și sunt utili pentru a adapta ventilația la modificări bruște ale pCO2. La om corpusculii carotidieni (dar nu și cei din arcul aortic) răspund la scăderi ale pH-ului arterial diferit în funcție de cauza respiratorie sau metabolică a modificărilor de pH. Activarea chemoreceptorilor prin scăderea pO2 arterial este potențată de creșterea pCO2 (scăderea de pH la nivelul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
nu și cei din arcul aortic) răspund la scăderi ale pH-ului arterial diferit în funcție de cauza respiratorie sau metabolică a modificărilor de pH. Activarea chemoreceptorilor prin scăderea pO2 arterial este potențată de creșterea pCO2 (scăderea de pH la nivelul corpusculului carotidian). 18.6.3. Receptorii pulmonari Receptorii pulmonari de întindere. Receptorii pulmonari de întindere se găsesc la nivelul musculaturii netede a căilor aeriene. Ei sunt activați (descarcă impulsuri) ca răspuns la distensia plămânului și activitatea lor este susținută când plămânul este
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
de dispnee care apare când sunt necesare eforturi respiratorii mari neuzuale pentru a mișca plămânul și peretele toracic (de exemplu, în obstrucția căilor aeriene). Creșterea presiunii arteriale poate produce reflex hipoventilație sau apnee prin stimularea baroreceptorilor aortici și din sinusul carotidian. Invers, o scădere a presiunii arteriale poate determina hiperventilație. Un avantaj posibil a acestui reflex este creșterea întoarcerii venoase ce urmează după hemoragii severe; durata acestui reflex este foarte scurtă. Stimularea altor aferențe nervoase poate determina modificări ale respirației. Astfel
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]