801 matches
-
se manifestă prin simptome specifice, iar extremitățile sunt ușor de examinat. El trebuie să urmărească o serie de etape succesive: etapa clinică, etapa biologică și respectiv etapa investigațiilor paraclinice și de laborator. Nu trebuie neglijată patologia asociată a bolnavului (coronariană, carotidiană, renală, metabolică, infecțioasă, ortopedică, reumatologică etc.) care poate interveni variat în diferite etape ale diagnosticului de ischemie periferică, determinând uneori erori grave, cu consecințe majore asupra vieții pacientului. Un document recent de consens transatlantic [34] evidențiază riscul crescut al bolilor
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
ascendente: pulsații vizibile la nivelul furculiței sternale, spațiile intercostale II-III-IV dreapta. În anevrismele gigante, tumoarea devine vizibilă sub tegumentele lucioase, roșie-violacee și care prezintă venectazii; - sindrom Marfan: pulsații liftante pe marginea dreaptă a sternului spațiile II-III-IV; - în insuficiența aortică dansul carotidian este permanent, sincron cu activitatea cardiacă. Pulsațiile carotidiene se transmit la amigdale, limbă și luetă constituind triada simptomatică Frederic-Muller. Oscilația ritmică a capului, sincronă cu sistola ventriculară este cunoscută ca semnul Musset, sau semnul „penei de la pălărie” descris de Wenckebach
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
intercostale II-III-IV dreapta. În anevrismele gigante, tumoarea devine vizibilă sub tegumentele lucioase, roșie-violacee și care prezintă venectazii; - sindrom Marfan: pulsații liftante pe marginea dreaptă a sternului spațiile II-III-IV; - în insuficiența aortică dansul carotidian este permanent, sincron cu activitatea cardiacă. Pulsațiile carotidiene se transmit la amigdale, limbă și luetă constituind triada simptomatică Frederic-Muller. Oscilația ritmică a capului, sincronă cu sistola ventriculară este cunoscută ca semnul Musset, sau semnul „penei de la pălărie” descris de Wenckebach. Alternanța de roșeață și paliditate demonstrată la vârful
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
tibială posterioară, artera tibială anterioară, artera poplitee, artera femurală comună, iar la nivelul membrului superior se palpează artera radială, ulnară, artera humerală și artera subclavie. Palparea arterelor se va termina obligatoriu cu palparea arterei carotidei comune și/sau a glomusului carotidian. Posibilitatea de a palpa pulsul arterei depinde de: 1. mărimea (diametrul) arterei; 2. localizarea sa superficială; 3. raportul său cu un plan subiacent mai dur. După Allen și colaboratorii, intensitatea pulsațiilor arteriale se clasifică în cinci grade: - gradul 0 - pulsații
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
fig. 21.7) se palpează cu vârfurile degetelor mâinii stângi ale examinatorului plasate în regiunea cefei, iar cu policele se palpează artera, care poate fi comprimată pe corpii vertebrelor cervicale. Lipsa pulsațiilor este întâlnită în sindromul de arc aortic, ocluzia carotidiană. Menționăm că o palpare brutală a arterei carotide poate provoca efecte nedorite prin declanșarea unui reflex Valsalva (bradicardii extreme, blocuri cardiace, chiar asistolie). 11. Artera temporală superficială se palpează înaintea tragusului, iar ramura frontală a acestei artere se palpează deasupra
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
se pun în evidență o pulsație presistolică sincronă cu zgomot IV audibil sau o mișcare laterală a VS palpabilă în protodiastolă, concomitentă cu zgomotul III; e. presiunea venoasă jugulară crescută reflectă creșterea presiunii diastolice în AD și VD; f. pulsul carotidian diminuat sugerează un volum-bătaie redus în timp ce un puls înalt este frecvent observat la pacienții cu insuficiență mitrală sau ruptură de SIV cu shunt stânga-dreapta. Pulsul alternant reflectă disfuncție ventriculară stângă severă; g. alte semne obiective localizate divers la nivelul aparatului
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
deosebit de puternic; - șoc apexian dublu prin impuls apical presis-tolic (sistolă atrială puternică-undă „a” proeminentă); - impuls apical triplu - datorită obstrucției intraventriculare - al treilea impuls fiind o bătaie sistolică tardivă, când inima este aproape goală și efectuează o contracție aproape izometrică; - pulsul carotidian crește abrupt și apoi scade în mezosistolă, pe măsură ce se dzvoltă gradientul, urmând apoi o a doua creștere. Acest aspect poate fi apreciat la examenul fizic, dar poate fi demonstrat mai clar prin înregistrările indirecte ale pulsului; - pulsul venos jugular poate
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
deoarece aceasta se manifestă prin simptome specifice, iar extremitățile sunt ușor de examinat [28]. El trebuie să urmărească o serie de etape succesive: etapa clinică, etapa biologică și respectiv etapa investigațiilor paraclinice. Nu trebuie neglijată patologia asociată a bolnavului (coronariană, carotidiană, renală, metabolică, infecțioasă, ortopedică, reumatologică etc.) care poate interveni variat în diferite etape ale diagnosticului de ischemie periferică, putându-se preta la greșeli grave, cu consecințe majore asupra vieții pacientului. Diagnosticul clinic urmărește, alături de examenul obiectiv, o anamneză corectă care
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
ascendente: pulsații vizibile la nivelul furculiței sternale, spațiile intercostale II-III-IV dreapta. În anevrismele gigante tumoarea devine vizibilă sub tegumentele lucioase, roșie-violacee și care prezintă venectazii; -sindrom Marfan: pulsații liftante pe marginea dreaptă a sternului spațiile II-III-IV; -în insuficiența aortică dansul carotidian este permanent, sincron cu activitatea cardiacă. Pulsațiile carotidiene se transmit la amigdale, limbă și luetă constituind triada simptomatică Frederic-Muller. Oscilația ritmică a capului, sincronă cu sistola ventriculară este cunoscută ca semnul Musset, sau semnul „penei de la pălărie” descris de Wenckebach
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
intercostale II-III-IV dreapta. În anevrismele gigante tumoarea devine vizibilă sub tegumentele lucioase, roșie-violacee și care prezintă venectazii; -sindrom Marfan: pulsații liftante pe marginea dreaptă a sternului spațiile II-III-IV; -în insuficiența aortică dansul carotidian este permanent, sincron cu activitatea cardiacă. Pulsațiile carotidiene se transmit la amigdale, limbă și luetă constituind triada simptomatică Frederic-Muller. Oscilația ritmică a capului, sincronă cu sistola ventriculară este cunoscută ca semnul Musset, sau semnul „penei de la pălărie” descris de Wenckebach. Alternanța de roșeață și paliditate demonstrată la vârful
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
tibială posterioară, artera tibială anterioară, artera poplitee, artera femurală comună, iar la nivelul membrului superior se palpează artera radială, ulnară, artera humerală și artera subclavie. Palparea arterelor se va termina obligatoriu cu palparea arterei carotidei comune și/sau a glomusului carotidian. Posibilitatea de a palpa pulsul arterei depinde de: 1. mărimea (diametrul) arterei; 2. localizarea sa superficială; 3. raportul său cu un plan subiacent mai dur. După Allen și colaboratorii intensitatea pulsațiilor arteriale se clasifică în cinci grade: -gradul 0 - pulsații
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
familială a anevrismelor intracraniene poate constitui un motiv de screening selectiv al acestor manifestări în anumite familii. Topografia anevrismelor intracraniene Topografic, anevrismele intracraniene se întâlnesc în 90% din cazuri în circulația anterioară (9), localizându-se mai frecvent la nivelul sifonului carotidian, arterei sylviene, poligonului lui Willis, arterei cerebeloase superioare. în circa 40% din cazurile la care s-a intervenit pentru anevrism rupt, s-a constatat că anevrismele erau multiple. Patogenia anevrismelor intracraniene Patogenia anevrismelor intracraniene nu este încă elucidată. Cert este
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
vasculară. B) ALTE MODIFICĂRI INTRACEREBRALE La bolnavii cu ADPKD s-au identificat și alte modificări intracerebrale, în afara anevrismelor intracraniene: chiștii arahnoizi, diverticuli meningeali, dilatații și disecții ale arterelor cervicocefalice, boala moya-moya (stenozarea progresivă până la obliterare a vaselor intracraniene ale teritoriului carotidian) ș.a. (14). Chiștii arahnoidieni Chiștii arahnoidieni se întâlnesc la circa 8% din pacienții cu ADPKD. Ei sunt de obicei asimptomatici, dar au un risc de 5 ori mai mari de hematoame subdurale. Nu este indicat nici un tratament (13, 14). Diverticulii
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
riscului relativ va determina o scădere substanțială a incidenței evenimentelor cardio - vasculare (12). Însă la pacienții vârstnici este dificil de diferențiat între prevenția primordială versus cea primară, din cauza prevalenței înalte a aterosclerozei subclinice, care poate fi diagnosticată prin ecografie Doppler carotidiană, prin calcularea indicelui gleznă braț sau prin evidențierea modificărilor electrocardiografice sau ecocardiografice (13). În plus, în ceea ce privește prevenția primară a bolilor cardiovasculare, la pacientul vârstnic nu sunt directive clare privind strategia care trebuie adoptată, recomandările variind de la „constatare caz” la „screening
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca, Doina Azoicăi () [Corola-publishinghouse/Science/91925_a_92420]
-
coronariene cu cardiomiopatia non-ischemică. Majoritatea pacienților în vârstă prezintă comorbidități ce pot complica evoluția perioperatorie. Pacienții cu stenoze coronariene, boală vasculară periferică severă sau istoric de accident vascular cerebral (AVC) trebuie investigați și evaluați prin ecografie Doppler. Pacienții cu leziuni carotidiene semnificative necesită presiuni sistemice crescute în timpul circula iei extracorporale (CEC) pentru a diminua riscul ischemiilor cerebrale secundare hipoperfuziei. În cazul infarctului miocardic acut (IMA), se indică repermeabilizarea vasului responsabil, biochimică sau mecanică. La pacienții care se prezintă în decurs de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91945_a_92440]
-
sistem vascular periferic. Evaluarea preoperatorie a pacienților vârstnici cu anevrism de aortă Evaluarea completă a comorbidităților este obligatorie în cazul intervențiilor elective la pacienții septuagenari și octagenari. Evaluarea cardiovasculară (HTA, tip și grad de insuficiență cardiacă - IC, arteriopatie periferică, ateroscleroză carotidiană). Tratament medical Obiectivul terapiei medicamentoase este de a încetini progresia anevrismelor și a reduce riscul de disecție și ruptură. Tratamentul include administrarea de betablocante și, în funcție de profilul cardiovascular al pacientului, alte medicamente hipotensoare în vederea menținerii TA sistolice preferabil sub 120
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91953_a_92448]
-
putând reflecta o prevalență crescută a patologiei cardiace coexistente), iar leziunile suferite în cădere sunt mai severe. Tipuri etiopatogenice de sincope se regăsesc în tabelul 48.2. Etiologia la vârstnici este cel mai frecvent ortostatică, reflexă (în special hipersensibilitatea sinusului carotidian) sau aritmică (44). Frecvent se întâlnesc mai multe cauze de sincopă la această categorie de pacienți, polipragmazia având un rol important, în special în sincopa ortostatică (43). Marea provocare a evaluării în urgență a sincopei este nu atât identificarea precisă
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Silvia Iancovici, Andreea Mitescu, Maria Dorobanțu () [Corola-publishinghouse/Science/91965_a_92460]
-
ECG pot orienta investigațiile ulterioare către definirea unei cauze a sincopei: cardiacă, mediată neural, cerebrovasculară. Un algoritm standard pentru diagnostic a fost propus și verificat pentru pacienți peste 65 de ani în vederea diagnosticării etiologiei sincopei, incluzând: ECG, ecocardiografia, masajul sinusului carotidian, ecografia Doppler vascular, testul cu masa înclinată, monitorizare neinvazivă ECG și TA, studiu electrofiziologic, test de efort, coronarografie, computer tomografie (CT) pulmonară, CT cerebrală, evaluare psihiatrică. Algoritmul poate fi folosit cu succes, în siguranță, și la vârstnic, reducând frecvența sincopei
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Silvia Iancovici, Andreea Mitescu, Maria Dorobanțu () [Corola-publishinghouse/Science/91965_a_92460]
-
de asemenea, un factor de risc, dar care încă nu este suficient de clar [16]. BPOC-ul este asociat în proporție crescută cu anevrsimul de aortă abdominală datorită creșterii degradării elastinei datorită reducerii alfa-1-antripsinei la pacienții cu BPOC [17]. Stenoza carotidiană se asociază în procent mai mare cu anevrismul de aortă abdominală, dar în lipsa existentei diabetului, ateroscleroza fiind implicată în ambele afecțiuni. A fost observat faptul că pacienții cu diabet zaharat sunt protejați de apariția anevrismului de aortă abdominală neexsitând nici o
Tratat de chirurgie vol. VII by VICTOR RAICEA () [Corola-publishinghouse/Science/92078_a_92573]
-
arterial sau venos, spirometria) și analize paraclinice complementare pentru diagnosticul pozitiv și a gradului de severitate a afecțiunilor asociate severe ce pot pune în primejdie viața pacientului în timpul intervenției chirurgicale. Aceste afecțiuni asociate sunt reprezentate de cardiopatia coronariană și ateroscleroza carotidiană, afecțiuni frecvent asociate cu anevrismul aortic datorită etiologiei comune. Pe lângă anamneza și examenul obiectiv, examenul Doppler arterial carotidian reprezintă metoda de screening al leziunilor stenozante carotidiene. Examinările paraclinice pentru boala coronariană sunt ECG de repaus ca metodă paraclinică efectuată de
Tratat de chirurgie vol. VII by VICTOR RAICEA () [Corola-publishinghouse/Science/92078_a_92573]
-
asociate severe ce pot pune în primejdie viața pacientului în timpul intervenției chirurgicale. Aceste afecțiuni asociate sunt reprezentate de cardiopatia coronariană și ateroscleroza carotidiană, afecțiuni frecvent asociate cu anevrismul aortic datorită etiologiei comune. Pe lângă anamneza și examenul obiectiv, examenul Doppler arterial carotidian reprezintă metoda de screening al leziunilor stenozante carotidiene. Examinările paraclinice pentru boala coronariană sunt ECG de repaus ca metodă paraclinică efectuată de rutină la toți pacienții, care coroborată cu simptomatologia fac mai departe ca investigațiile paraclinice să continue cu ecocardiografia
Tratat de chirurgie vol. VII by VICTOR RAICEA () [Corola-publishinghouse/Science/92078_a_92573]
-
pacientului în timpul intervenției chirurgicale. Aceste afecțiuni asociate sunt reprezentate de cardiopatia coronariană și ateroscleroza carotidiană, afecțiuni frecvent asociate cu anevrismul aortic datorită etiologiei comune. Pe lângă anamneza și examenul obiectiv, examenul Doppler arterial carotidian reprezintă metoda de screening al leziunilor stenozante carotidiene. Examinările paraclinice pentru boala coronariană sunt ECG de repaus ca metodă paraclinică efectuată de rutină la toți pacienții, care coroborată cu simptomatologia fac mai departe ca investigațiile paraclinice să continue cu ecocardiografia, scintigrafia miocardică sau coronarografia la cazurile selectate. EVOLUȚIA
Tratat de chirurgie vol. VII by VICTOR RAICEA () [Corola-publishinghouse/Science/92078_a_92573]
-
et al., 1996; Klausen et al., 1997; Wild et al., 1997]. La pacienții hemodializați, izoformele LMW apo(a) au fost de asemenea asociate cu un risc crescut de boală aterosclerotică coronariană [Bachmann et al., 1995; Kronenberg et al., 1999] și carotidiană [Kronenberg et al., 1994]. Nivelul seric al acestor izoforme este un factor predictiv recunoscut de afectare cardiovasculară, mai important chiar decât nivelul Lp(a) totale [Webb et al., 1995; Kronenberg et al., 1994]. Adesea (la aproximativ un sfert dintre subiec
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by L. Segall, G. Mircescu, A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91910_a_92405]
-
o prevalență de 61% foști fumători și 15% actuali fumători într-o populație de 1.041 de pacienți hemodializați (față de 53% și, respectiv, 23% în populația generală din SUA, conform studiului NHANES III). Fumatul se asociază semnificativ cu modificările aterosclerotice carotidiene [studiul CREED, 1999] și cu boala vasculară periferică [registrul USRDS, 1999]. Dintre pacienții diabetici hemodializați, fumătorii au o incidență mai mare a infarctului miocardic (77%, față de 13% la nefumători) și o supraviețuire mai redusă (9%, față de 30% la nefumători, la
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by L. Segall, G. Mircescu, A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91910_a_92405]
-
de 8-10 ani [Koenig și Wanner, 1999; Ridker et al., 2000]. O corelație similară s-a constatat între CRP și riscul de boală vasculară periferică [Ridger et al., 2001]. La pacienții uremici, nivelul CRP se corelează direct cu grosimea intimă-medie carotidiană [Stenvinkel et al., 1999], cu numărul plăcilor de aterom carotidiene [Zoccali et al., 2000], cu calcificările valvulare [Wang et al., 2001] și cu morbiditatea și mortalitatea cardiovasculare și generale, pe termen scurt și pe termen lung, atât la pacienții hemodializați
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by L. Segall, G. Mircescu, A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91910_a_92405]