1,505 matches
-
el declară: "Ni s-a vorbit atît de frumos despre un nou spirit, despre un entuziasm arzător pentru gloria națională, de eforturile făcute pentru perfecționarea limbii, încît nu putem să credem într-o regenerare care păstrează toate aceste distincții de castă". SEMNELE EXOTISMULUI În viziunea analiștilor perioadei 1830-1850, scandalul se iscă în jurul sorții comunității de țigani. Două sute cincizeci de mii de țigani, după cifrele reținute de Thouvenel nomazi sau sedentari -, ale căror origini sînt discutate și a căror apariție în Moldova
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
vorbită, iată spectacolul pe care-l oferă principatele în acest moment." Evoluția pe plan economic, probată de animația porturilor libere Brăila și Galați, este pozitivă, însă se realizează într-o lume imobilizată social printr-o armătură de privilegii și de caste. Acești privilegiați sînt profund conservatori pașoptiștii îi vor ataca pentru egoismul lor social -, însă conservatorismul este adesea luminat, iar scrierile lor exprimă dorința pentru o ordine desăvîrșită. Revendicarea luptei contra abuzurilor se face pentru ei pe față. Denunțurile se îndreaptă
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
naționale și a suveranității politice. Puterea rusă rezidă în această alianță și deci amenințarea pe care ea o reprezintă emană din acest principiu: "Superioritatea sistemului rus asupra sistemului catolic se exprimă prin faptul apartenenței acestuia la spiritul modern prin abolirea castei sacerdotale și prin identificarea puterii religioase cu puterea civilă. Rusia și-a luat acest avans față de Occident, pentru că ea a distrus casta din religie". Or, în privința acestui aspect al identității ruse, asupra acestei moșteniri bizantine a Rusiei, românii tac, rămînînd
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
principiu: "Superioritatea sistemului rus asupra sistemului catolic se exprimă prin faptul apartenenței acestuia la spiritul modern prin abolirea castei sacerdotale și prin identificarea puterii religioase cu puterea civilă. Rusia și-a luat acest avans față de Occident, pentru că ea a distrus casta din religie". Or, în privința acestui aspect al identității ruse, asupra acestei moșteniri bizantine a Rusiei, românii tac, rămînînd în muțenia propriei lor tradiții bizantine. În conjunctura revoluțiilor de la 1848, comuniunea destinelor francez și moldo-valah, provenind din apartenența originară la Imperiul
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
fie că a fost a opoziției sau nu, credința revoluționară s-a stins. Ritmul românesc se întîlnește cu ritmul istoriei ruse. "Noii stăpîni, scrie Pierre Daix în legătură cu Rusia anilor '60, ca Hrușciov, așteaptă să-și transmită puterea copiilor. Pentru aceasta, casta conducătoare are nevoie să stabilească faptul că teroarea nu va mai fi folosită împotriva ei. Este ceea ce a realizat Hrușciov. Dar aceasta mai are nevoie, în aceeași măsură, să-și asigure consolidarea propriului regim, deci să interzică intelectualilor și poporului
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
voință, de-a pricepe? Dar oare legea tocmelelor agricole nu privește o clasă? {EminescuOpXI 40} Legea neînstrăinării pământurilor țărănești nu admite clasă? O eventuală lege pentru bresle, pentru împuținarea cârciumelor și altele n-ar privi clase ale societății? Clase - nu caste. "Presa" vorbește de clase și gândește la caste. În realitate orice om face parte dintr-o clasă oarecare, liber este însă de-a se ridica dintr-una într-alta prin muncă și merit. Inferioritatea sau superioritatea pe scara aceasta nu
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
agricole nu privește o clasă? {EminescuOpXI 40} Legea neînstrăinării pământurilor țărănești nu admite clasă? O eventuală lege pentru bresle, pentru împuținarea cârciumelor și altele n-ar privi clase ale societății? Clase - nu caste. "Presa" vorbește de clase și gândește la caste. În realitate orice om face parte dintr-o clasă oarecare, liber este însă de-a se ridica dintr-una într-alta prin muncă și merit. Inferioritatea sau superioritatea pe scara aceasta nu dovedește, se-nțelege, nimic în privirea folosului sau
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
de guvernământ ca cel despotic nu favorizează dezvoltarea tuturor viciilor la cari sânt supuse îndeosebi aceste societăți, împingîndu-le tocmai spre partea în care ele înclinau deja urmând unei porniri naturale. Oamenii, nemaifiind legați unii de alții prin nici o legătură de caste, de clase, de corporațiuni, de familii, nu sânt decât prea înclinați de a nu se ocupa decât de interesele lor particulare totdeuna gata de a nu se avea în vedere decât pe sine înșiși și a se retrage într-un
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
roșu dîmbovițean. Show pe cinste, ce mai! În care timp, fulgii mari și curați cad frumos pe statuile lui Kogălniceanu și Xenopol. 3 februarie Doi ziariști, François Bazin și Joseph Masé-Scaron, au scris o carte, Politocrații. Cartea se ocupă de casta celor care decid destinul Franței actuale. Nimic din ce e gazetărește posibil n-a scăpat celor doi: de la mecanismul special și extrem de profesionalizat al devenirii omului politic, destinat să ajungă sus de tot, și pînă la cele mai neînsemnate (neînsemnate
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Națională de Administrație", sursă autorizată și reputată de "cadre" (ascultați cîteva nume de "absolvenți": Chirac, d'Estaing, Rocard, Balladur, Léotard, Juppé). După care, chestiune de dotare, de abilitate, de șansă, enarhii s-au instalat în fotoliile aflate la paliere diferite. Casta politocraților, extrem de ferecată și de bine păzită de intruziuni compromițătoare, frecventează (eficient, nu ca divertisment, nu ca șuetă) cluburi care sună așa: Siècle, Maxim's, Business Club, Cercul celor 30, Clubul L (pentru doamne), Clubul Bois de Boulogne. Și mai
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Românie din ce în ce mai departe de noi (nu și pierdută). Paradele aureolate de Carol I, Ferdinand, Carol al II-lea, Mihai I. Cu prezența vetust-entuziasmantă a calului. Regele Mihai, încă adolescent, fascinînd prin întruparea ingenuității, cu eleganta rigoare cazonă. Simbolizînd, printre altele, casta arătoșilor ofițeri de elită, mirajul domnișoarelor prenupțiale. Belicosul chipiu al lui de Gaulle! Da, dar militarismul acestui mare personaj al istoriei... E unul ivit ca nobilă antiteză la celălalt, iraționalul, agresivul. Iar seducătorul miles gloriosus gascon avea, la urma urmei
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
infuzat României exercițiul civilității distinse și binedispuse. Dacă pentru cei doi îngîndurați monarhi, Carol și Ferdinand, destinderea însemna mai ales plimbarea calmă pe aleile palatului, pentru cei din preajmă, tinerii mai ales, însemna exodurile vesele, în limuzinele de-atunci, la castele tăinuite de pădurea veșnic verde, seratele consumate discret, în mereu trează manieră. Ce fior indicibil îmi produce, de fiecare dată, atingerea pianului din mica sală de muzică a reginei-poete Carmen Sylva, gazda mult veneratului Eminescu și, mai tîrziu, a reginei
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Generale Politice din M.A.I. (30 decembrie 1950-27 mai 1952). Totodată, deținea, tot din 30 decembrie 1950, funcția de ministru-adjunct al Afacerilor Interne. Sentimentul că „munca” pe care o fac ei este de o deosebită importanță și că aparțin unei caste cu drepturi speciale devenise atât de puternic în rândul ofițerilor de securitate încât au apărut tendințe de nesocotire a ordinelor venite pe linie de partid și de sfidare a activiștilor de partid. Astfel, directorul regionalei M.A.I. Arad i-a
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
sarcinile breslei...”, iar cei neînscriși în bresle vor fi primiți în aceasta din urmă după un examen al pregătirii lor. Calfele, fie că au sau nu dugheni, nu pot fi împiedicate să lucreze acolo unde vor. Sfărâmarea caracterului închis, de castă, al breslei, care era o trăsătură tipică a breslei medievale, a însemnat de fapt o puternică lovitură dată acestei instituții feudale, a însemnat începutul transformării breslei feudale într-o corporație din care excluzându-se constrângerea extraeconomică, relațiile care se stabileau
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
după sine și „confiscarea” drepturilor poporului în beneficiul unei aristocrații, nu de sânge, ci „ de bani sau de stare, singurul fel de aristocrație ce a fost totdeauna în țeara noastră”. În felul acesta, s-a alcătuit o societate întemeiată pe caste (clase) și privilegii: „Mare și monstruoasă clădire de tiranii, puse una asupra alteia și toate rezemate și apăsînd pe popor, pe țăranul muncitor”. Țărănimea - după cum am mai spus - a avut în N. Bălcescu pe primul ei istoric, care printr-o
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
mod ciudat propulsat în avanscenă ca un precursor al iraționalului descoperit în opera lui Francisco Varela, Henri Atlan, Ilya Prigogine sau René Thom. Pe cînd, deci, un studiu savant și universitar despre "Edgar Morin și Irațional" ? E ca și cum o anumită castă a gîndirii confortabile ar fi teribil de deranjată de renașterea subiectului. Ce crezi tu despre această bruscă agitație în jurul iraționalului? E. M.: Înainte de a răspunde la asta, vreau să spun că Lupasco, în timpul vieții, a fost foarte marginal. În raport cu fizicienii, părea
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
autoorganizarea. Prin ce este Spinoza, brusc, irațional, în raport cu deiștii, cînd spune că lumea se creează ea însăși? Există un fel de delir raționalizator care nu știe că e, de fapt, o nesăbuință totală. După părerea mea, asta e Contra-Reforma. O castă care se simte amenințată în modul în care și-a apropriat științificitatea. Omul de știință, a cărui imagine cea mai pură era fizicianul, a început să se vadă contestat mai întîi în interiorul domeniului său, începînd cu momentul bombei atomice. Descoperim
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
la vidi, al suo sorriso scintillar mi parve îl sole; come l' alma al paradiso schiuse a lei la speme, îl vol. Tânta gioia a me prometto 387 che s' inebria questo cor; Dio, sorridi al nostro affetto, benedici un casto amor. Aria J'ai la perdue! (Io l' ho perduta!) - din actul ÎI, scena 1 Rol : Don Carlo, moștenitorul tronului Spaniei * În alte versiuni finalul este diferit: se aude vocea lui Carol V. Don Carlo se sinucide și moare în
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
mi tema, Niun mi tema s'anco armato mi vede. Ecco la fine del mio cămin. . .Oh! Gloria! Otello fu. E tu. . .come șei pallida! e stâncă, e muta, e bella, pia creatură nata sotto malignă stella. Fredda come la casta tua vită. . . e în cielo assorta. Desdemona! Desdemona!. Ah. . .morta! morta! morta!. Ho un'arma ancor! Pria d'ucciderti. . .sposa. . .ți baciai. Or morendo. . .nell'ombra. . . în cui mi giacio. . . Un bacio. . .un bacio ancoră. . .ah!. . .un altro bacio. Discografia
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
a fost forțat să îngenuncheze, o salva orchestrala rapidă întrun necruțător ritm 2/4 reprezintă loviturile unui bici. Puterea dramatică a acestui pasaj crește printr-un contrapunct al contrastelor elementelor muzicale: litania parodiata a femeilor invocând răsplată divină (Domine, fallo casto! - Doamne, fă-l cast!) și cei patru bărbați care continuă cu insultele în același ritm necruțător ("Pancia ritronfia" / "Vuota barili" / "Sfianca-sedili", etc. - Burtă umflată, Golitor de butoaie, Sfarămă-scaune). Falstaff, într-un cantabile plângăreț, încearcă să mai îndulcească pedepasa (Mă salvagli
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
astfel de produs dobândește și o valoare simbolică, de ratașare la o lume ce pare a aureola valoric pe purtătorii acestor produse. A poseda cel mai performant model de telefon mobil e un semn de distincție, de apartenență la o castă aparte, de poziționare pe o scară materială sau socială. Prin acest obiect devin proprietar nu numai al unui simplu produs, ci și al proprietăților - și valorii! - socialmente atribuite produsului respectiv de către cei din jur. Cu alte cuvinte, nu rămân un
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
să sistematizeze istoria, doctrina, formele de manifestare ale Împricinatului fenomen. Ca Într-un index imaginar, iată ordonate alfabetic parte din răspunsurile la simpla Întrebare „Ce este dandysmul?”: abstracție vie, angelism, aristocrație (un nou fel de), artă, artificiu, asceză, asociație, atitudine, castă, ceremonial, cod, corporație, cult de sine Însuși, demonism, doctrină, eroism, estetică, etică, experiență, fenomen istoric, figură de stil, formă, frivolitate, ideal, idee, instituție, joc, legislație, manieră, martiriu, mistică, mit, mod de viață, modă, mondenitate, morală, narcisism, nihilism, ordin monahal, paradox
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
persană să trăiască În fast și splendoare. Tot atâtea măști pentru un suflet ce nu se va lăsa prins vreodată În capcana cuiva. Decât, poate, În cea Întinsă, fără să vrea, de către el Însuși. Dacă Alcibiade este cap de serie, „casta” În care se proiectează marii dandy Îi mai numără pe Cezar, Catilina, Petroniu și, mai târziu, pe Lauzun sau Pascal. (Pe cei dintâi Îi pomenește Baudelaire, iar pe francezi - Barbey d’Aurevilly.) Acesta din urmă nu va pregeta să le
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
Baudelaire, a dat de bărbați ce Întrupau această „instituție vagă, la fel de ciudată ca și duelul”, tocmai „prin păduri și pe malul lacurilor Lumii Noi”. Legilor dandysmului (care e, după același Baudelaire, o instituție În afara legilor) li se supun toți membrii castei, oriunde pe mapamond. „Vanitoși și superbi, distanți, cocheți, stârnind dorința, aceștia sunt - nomazi sau sedentari - dandy-i lui Fromentin.” 2 Un tânăr cântând lasciv și provocator din fluier Într-o cafenea maură, un altul cu surâsul melancolic Întipărit pe fața
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
din puternicii lumii sau Într-un salon strălucitor. Toți vor să fie ca ei, să aparțină clanului lor. În paralel cu ordinea și clivajele din les Anciens Régimes, fondate pe privilegii ancestrale și statuare, sfârșitul veacului al XVIII-lea pregătește castele unui nou tip care, asimilând vechile valori, le subordonează noilor principii: meritul personal, o aristocrație a spiritului și a aparenței”1. Pentru a Înțelege În profunzime ce se Întâmplă de fapt cu nobilimea europeană Între 1720 și 1770, În miezul
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]