1,078 matches
-
fortificată, cu inventar. Așezare închisă de un val semicircular de pământ, lung de cca 50 m și înalt de cca 0,60 m.; datare repertoriu: neolitic, bronz timpuriu. La sud de oraș, între "Canalul Morii" și șoseaua Dej-Cluj, la baza castrului roman. Descoperiri: La sud de oraș, către Hășdate, la "Valea Slatinei" sau "Fântâna Sărată". Descoperiri: Descoperiri celtice și dacice neprecizate, aflate în inventarul Muzeului din Gherla. De asemenea, un tezaur compus din obiecte dacice de argint.; datare repertoriu: La Tene
Gherla () [Corola-website/Science/296963_a_298292]
-
victoria armatelor romane conduse de împăratul Traian și prin cucerirea Daciei, zona actualului oraș nu a intrat în componența noii provincii create. Împăratul Traian a fortificat granița de est a Daciei pe linia Oltului, construind cunoscuta "Limes alutanus", format din castre și cetăți de o parte si de alta a râului Olt, de la Dunăre (din zona Islazului de astăzi) până în munții Boița. } Turnu este amintit între anii 1393-1394 prin cetatea cu același nume ridicată de către Mircea cel Bătrân la confluența fluviului
Turnu Măgurele () [Corola-website/Science/296984_a_298313]
-
pe bazele unei străvechi așezări dacice, existente în secolele VI-V î.Hr., la vadul Dunării care, începând cu perioada celor două razboaie cu romani purtate împotriva dacilor, în 101-102 și 105-106, va cunoaște influența civilizației romane, devenind dependentă, probabil, de castrul roman învecinat de la Barboși, ca și în multe alte cazuri întâlnite în provincia romană Dacia. Noua așezare daco-romană formată în vadul Dunării, localizată în secolul III d. Hr. undeva la sud de locul actualei Biserici Precista, dar care a fost
Galați () [Corola-website/Science/296943_a_298272]
-
hartă întocmită în secolul al 2-lea e.n. Din cauza nepăsării autorităților locale, Galațiul rămâne în continuare cu atestarea documentară de aproape jumătate de secol, deși așezarea daco-romană de la confluența Dunării cu Siretul este confirmată de existența a numeroase vestigii romane: Castrul Roman de la Barboși, Cavoul Roman din sec. 3 dHr, Valul Roman care înconjoară Galațiul, Necropola Romană din sec. 1-3 dHr, mai multe fortificații și un Castelum. În fragmentul nr. 9 al hărții este reprezentată și așezarea „Galatie”, care, potrivit lui Dumitru
Galați () [Corola-website/Science/296943_a_298272]
-
laIerusalim. Biserica Sf. Gheorghe din Galați a fost ridicată "„prin osârdia dumnealui Hagi Mihalache în timpul lui Istrate Dabija Voievod, în anul 7172, deci 1664, aprilie 1”", așa cum reiese din inscripția bisericii [16]. La construirea ei s-au folosit materiale din castrul roman de la Barboși (cartier al Galațiului), iar ctitorul, probabil un negustor, a închinat biserica Sfântului Mormânt de la Ierusalim. Hatmanul Mazepa a fost înmormântat în biserică, în mijlocul navei, într-un mormânt cu boltă construit din cărămizi. După înfrângerea lui Dimitrie Cantemir
Galați () [Corola-website/Science/296943_a_298272]
-
dintre ele au format colectiile Muzeului de Știinte ale Naturii, iar o alta, colectiile Muzeului de Artă. Treptat, colecția Muzeului de Istorie s-a mărit prin noi achiziții și cercetări arheologice realizate în partea sudică a Moldovei, în principal la castrul roman de la Tirighina-Barboși, ajungând acum la un patrimoniu de peste 50.000 de exponate, unele fiind de o importanță excepțională. Construită pe locul fostei case a pârcălabului de Covurlui, de Alexandru Ioan Cuza, primul domnitor al României (1859 - 1866). Cuprinde o
Galați () [Corola-website/Science/296943_a_298272]
-
drumul din sudul Moldovei, care de la Bărboși, ducea pe valea Siretului în sus, iar de la Poiana urca pe valea Trotușului până la pasul Oituz, de unde trecea în Transilvania. În perioada romană, acest drum denumit „Via Angusta” era străjuit de cele două castre de la Brețcu, (Covasna) și Poiana Nicorești (Galați). Numele său se trage de la „Seliștea lui Oană la Trotuș”. Satul Onești a fost atestat documentar pe 14 decembrie 1458. Așezarea de pe Trotuș apare, așadar, consemnată într-un act de danie emis la
Onești () [Corola-website/Science/296971_a_298300]
-
au fost găsite urme de umanoizi de acum 2.000.000 de ani, cele mai vechi din Europa, la Bugiulești, comuna Tetoiu. Localitatea s-a aflat pe unul din drumurile romane și anume pe drumul roman care făcea legătura între castrul roman Sucidava (Celei - județul Olt), castrul roman Rusidava în raza municipiului, castrul roman Arutela (Călimănești - județul Vâlcea) și continuă către Transilvania. Acest drum și traseul său este atestat de "Tabula Pentingeriana" (hartă romană). Cea dintâi atestare documentară a localității este
Drăgășani () [Corola-website/Science/297003_a_298332]
-
de acum 2.000.000 de ani, cele mai vechi din Europa, la Bugiulești, comuna Tetoiu. Localitatea s-a aflat pe unul din drumurile romane și anume pe drumul roman care făcea legătura între castrul roman Sucidava (Celei - județul Olt), castrul roman Rusidava în raza municipiului, castrul roman Arutela (Călimănești - județul Vâlcea) și continuă către Transilvania. Acest drum și traseul său este atestat de "Tabula Pentingeriana" (hartă romană). Cea dintâi atestare documentară a localității este 7 iunie 1535, dintr-un hrisov
Drăgășani () [Corola-website/Science/297003_a_298332]
-
ani, cele mai vechi din Europa, la Bugiulești, comuna Tetoiu. Localitatea s-a aflat pe unul din drumurile romane și anume pe drumul roman care făcea legătura între castrul roman Sucidava (Celei - județul Olt), castrul roman Rusidava în raza municipiului, castrul roman Arutela (Călimănești - județul Vâlcea) și continuă către Transilvania. Acest drum și traseul său este atestat de "Tabula Pentingeriana" (hartă romană). Cea dintâi atestare documentară a localității este 7 iunie 1535, dintr-un hrisov al domnitorului Vlad al VII-lea
Drăgășani () [Corola-website/Science/297003_a_298332]
-
până în 1972: Turnu Severin, în maghiară: "Szörényvár" sau "Szörénytornya", în germană: "Turm Severin") este municipiul de reședință al județului Mehedinți, Oltenia, România, format din localitățile componente (reședința), Dudașu Schelei, Gura Văii și Schela Cladovei. Localitatea s-a dezvoltat în apropierea castrului roman Drobeta, devenind dintr-un punct strategic inițial un oraș de răscruce a drumurilor pe uscat și pe apă care duceau la nord și la sud de Dunăre. În timpul antichității romane, a devenit primul centru urban din regiune și al
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
Sever a fost ridicat la rangul de colonie (în 193), ceea ce conferea locuitorilor urbei drepturi egale cu cetățenii Romei. Pe la mijlocul secolului al III-lea, Drobeta se întindea pe 60 de hectare și era locuită de cca. 40.000 de locuitori. Castrul a fost distrus de barbari și reconstruit în mod reptat în timpul antichității târzii, încetându-și definitiv rolul de garnizoană în anul 602 d.Hr. În evul mediu a fost construită de Regatul Maghiar cetatea Severin, care a fost distrusă la
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
a lungul timpului, peste 65 de morminte datând din perioada 7300 - 6300 i.Ch. Datarea cu carbon radioactiv a probelor arheologice confirmă vechimea aproximativă de circa 8000 de ani. Ulterior, pe locul Severinului de astăzi s-a aflat în antichitate castrul roman Drobeta. Castrul Drobeta este primul centru urban ca importanță militară, economică și religioasă din regiunea Olteniei și Banatului, și al treilea centru urban din Dacia, după Sarmizegetusa și Apullum. În anul 126 d.C, sub stăpânirea Împăratului Adrian (117-138
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
peste 65 de morminte datând din perioada 7300 - 6300 i.Ch. Datarea cu carbon radioactiv a probelor arheologice confirmă vechimea aproximativă de circa 8000 de ani. Ulterior, pe locul Severinului de astăzi s-a aflat în antichitate castrul roman Drobeta. Castrul Drobeta este primul centru urban ca importanță militară, economică și religioasă din regiunea Olteniei și Banatului, și al treilea centru urban din Dacia, după Sarmizegetusa și Apullum. În anul 126 d.C, sub stăpânirea Împăratului Adrian (117-138 d.C), Castrul
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
Castrul Drobeta este primul centru urban ca importanță militară, economică și religioasă din regiunea Olteniei și Banatului, și al treilea centru urban din Dacia, după Sarmizegetusa și Apullum. În anul 126 d.C, sub stăpânirea Împăratului Adrian (117-138 d.C), Castrul Drobetei (14.000 de locuitori, este ridicat la rangul de Municipiu ("Municipium Publium Aelium Hadrianum Drobetense"), iar mai târziu, sub Împăratul Septimius Severus (193-211 d.C), în anul 193 d.C., este ridicat la rangul de Colonie. Pe la mijlocul secolului al III
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
al doilea război dacic (105 - 106 d.C) este menționată libația (jertfa) celebrată de Împăratul Traian, o jertfă care încă astăzi, istoricii, nu pot preciza sigur scopul religios: consacrarea podului construit peste Dunăre, mulțumire pentru respingerea unui atac dacic împotriva castrului, o binecuvântare pentru familia imperială, fie o jertfă în onoarea zeiței Virtuții și a Onoarei. Libația (jertfa) implica sacrificarea a trei animale masculine, un porc, un berbec și un taur care erau purtați în procesiune sacră în locul unde credincioșii voiau
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
141 ; Varro, R.R. II, 1, 10 ; Liv. I, 44 ; Tac. Ann. VI, 37 ; Hist. IV, 53). Înainte de retragerea autorității civile romane din Dacia (271 d.C.), creștinismul, având adepți răspândiți în toate coloniile imperiului roman, era incă o religie minoritară. Templele castrului Drobetei sunt citate in perioada Impăratului Gordian al III-lea (238-244 d.C.) ca unele dintre puținele locuri unde in Dacia se practica, printre soldații legionari romani, misterele cultului (cu dedicație militară) a lui Jupiter Dolichețianul (la origine un zeu oriental
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
ovi) O (ptimo) M (aximo) S(abazio) ]). Legat de cultul particular roman al lui Jupiter (Baal) Dolichețianul la Drobeta, este citată Cohorta a III-a "Campestris", pe care cercetători francezi o asociază miticei Cohorte a "III-a Dacice", prezentă în Castru în anul 179 d.C.¹ La mijlocul sec. al III-lea, în perioada domniei împăratului Filip "Arabul" sau Gallienus, sunt reconstruiete termele și castrul, care suferiseră distrugeri în urma invaziei carpice în anii 245-247. Datorită schimbării tacticilor militare, sunt operate schimbări de apărare
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
a III-a "Campestris", pe care cercetători francezi o asociază miticei Cohorte a "III-a Dacice", prezentă în Castru în anul 179 d.C.¹ La mijlocul sec. al III-lea, în perioada domniei împăratului Filip "Arabul" sau Gallienus, sunt reconstruiete termele și castrul, care suferiseră distrugeri în urma invaziei carpice în anii 245-247. Datorită schimbării tacticilor militare, sunt operate schimbări de apărare si de arhitectură la turnurile principale ale Drobetei, adică porți și spațiu intraportal diferite de anii anteriori. Interiorul castrului antic al Drobetei
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
reconstruiete termele și castrul, care suferiseră distrugeri în urma invaziei carpice în anii 245-247. Datorită schimbării tacticilor militare, sunt operate schimbări de apărare si de arhitectură la turnurile principale ale Drobetei, adică porți și spațiu intraportal diferite de anii anteriori. Interiorul castrului antic al Drobetei, este înlocuit cu edificii care, o datată cu preodomininanța religiei creștine, reproduc forma unui edificiu basilical grec, cu trei nave. Cele 78 de camere ale Castrului erau distribuite astfel: 42 în praetentura și 36 în raetentura fiind
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
Drobetei, adică porți și spațiu intraportal diferite de anii anteriori. Interiorul castrului antic al Drobetei, este înlocuit cu edificii care, o datată cu preodomininanța religiei creștine, reproduc forma unui edificiu basilical grec, cu trei nave. Cele 78 de camere ale Castrului erau distribuite astfel: 42 în praetentura și 36 în raetentura fiind utilizate pentru găzduirea celor două unități menționate de Notitia Dignitatum (XLII,16; XLII,24), cuneus equitum Dalmatarum Divitensium și respectiv Ruinele actuale păstrează forma de cruce pe care a
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
menționate de Notitia Dignitatum (XLII,16; XLII,24), cuneus equitum Dalmatarum Divitensium și respectiv Ruinele actuale păstrează forma de cruce pe care a căpătat-o organizarea spațiului intern în urma retragerii din timpul lui Constantin cel Mare (306-337). Ultima refacere a castrului datează din timpul împăratului Iustinian I. Impăratul Iustinian (527-565) a refăcut parțial castrul, Drobeta cunoscand în timpul acestuia ultima perioadă înfloritoare a istoriei sale antice. Sub Împăratul Iustinan, Castrul Drobetei a fost denumit vremelnic cu numele de "Theodora" (dupa numele soției
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
respectiv Ruinele actuale păstrează forma de cruce pe care a căpătat-o organizarea spațiului intern în urma retragerii din timpul lui Constantin cel Mare (306-337). Ultima refacere a castrului datează din timpul împăratului Iustinian I. Impăratul Iustinian (527-565) a refăcut parțial castrul, Drobeta cunoscand în timpul acestuia ultima perioadă înfloritoare a istoriei sale antice. Sub Împăratul Iustinan, Castrul Drobetei a fost denumit vremelnic cu numele de "Theodora" (dupa numele soției lui). Distrugerea Castrului antic de la Drobeta a survenit, aproximativ, în prima jumătate a
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
în urma retragerii din timpul lui Constantin cel Mare (306-337). Ultima refacere a castrului datează din timpul împăratului Iustinian I. Impăratul Iustinian (527-565) a refăcut parțial castrul, Drobeta cunoscand în timpul acestuia ultima perioadă înfloritoare a istoriei sale antice. Sub Împăratul Iustinan, Castrul Drobetei a fost denumit vremelnic cu numele de "Theodora" (dupa numele soției lui). Distrugerea Castrului antic de la Drobeta a survenit, aproximativ, în prima jumătate a sec. al V-lea și trebuie pusă pe seama hunilor, ocazie cu care denumirea Drobeta a
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
timpul împăratului Iustinian I. Impăratul Iustinian (527-565) a refăcut parțial castrul, Drobeta cunoscand în timpul acestuia ultima perioadă înfloritoare a istoriei sale antice. Sub Împăratul Iustinan, Castrul Drobetei a fost denumit vremelnic cu numele de "Theodora" (dupa numele soției lui). Distrugerea Castrului antic de la Drobeta a survenit, aproximativ, în prima jumătate a sec. al V-lea și trebuie pusă pe seama hunilor, ocazie cu care denumirea Drobeta a fost abandonată. Monedele majoritare descoperite în urma săpăturilor arheologice, atestă că în momentul distrugerii Castrului antic
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]