25,038 matches
-
România a fost canalizată exclusiv la laboratorul dela Catedra de conspecte pe care să le poți lua către petrochimie, specialitate a Tehnologie Organică. Datorită însa acasă. Noroc că fiecare știam cel chimiei organice, care era pe atunci prietenilor mei dela Catedra de puțin două limbi și că puteam înfloritoare, devenind fala țării. Am Tehnologie Anorganică, și cu consulta (ba chiar cumpăra ieftin) fost co-autor la primul brevet acordul total al profesorului Nație unele manuale de bază traduse fără acordat în SUA
Viaţa neobişnuită a unui om de ştiinţă român refugiat în Statele Unite. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Claude Mătasa () [Corola-journal/Journalistic/87_a_73]
-
diverse Azotului Legat” pentru care colega am avut succes și versiunea a treia, combinate din țară cărora le mea de an Eugenia Tonca, șef de în engleză, adusă din nou la zi, a rezolvam probleme în colaborare cu lucrări la catedra menționată, fost publicată în 1973 în SUA, la diverși ingineri, dar locuiam și tocmai încheiase un contract. După Chemical Publishing CO., Inc. New lucram în București producând apariția cărții în aprilie 1995 (Editura York cu titlul: Basic Nitrogen brevete, comunicări
Viaţa neobişnuită a unui om de ştiinţă român refugiat în Statele Unite. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Claude Mătasa () [Corola-journal/Journalistic/87_a_73]
-
t u l E l e n e i au făcut posibilă în 1968 publicarea laureatul Premiului Nobel Giulio Ceaușescu, care râvnea la postul în limba franceză la Editură Dunod Natta și de alții. Aceste realizări în de Șef de Catedra al profesorului Paris a unei versiuni adusă la zi, cu domeniul chimiei m-au făcut Drimuș. În planul său de a-l prefața scrisă de Giacomo Fauser, cunoscut pe plan internațional și m-îndepărta pe profesor, care era fiu părintele
Viaţa neobişnuită a unui om de ştiinţă român refugiat în Statele Unite. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Claude Mătasa () [Corola-journal/Journalistic/87_a_73]
-
După gravele probleme de sănătate pe care le-a avut fosta vedetă de televiziune, Teo Trandafir, restabilită, vrea să-și reia vechile proiecte. Astfel vedeta are în plan să revină pentru a preda la Școala de Televiziune și Film, la catedra de Divertisment. Predarea orelor de Divertisment, la Școala de Televiziune și Film, nu a fost finalizat, dar Teo dă semne că ar vrea să se reapuce de treabă, informează Libertatea.ro. Vlad Ionescu, fondatorul Școlii, jurnalist și fost prezentor al
Teo ar dori să se întoarcă la catedră, pentru a le preda tinerilor jurnalişti () [Corola-journal/Journalistic/25554_a_26879]
-
Nu-i o întrebare de pus tocmai azi, când abia a telefonat Andrei, de la Berlin: Pați e în comă profundă. Vestea cade ca un trăsnet, chiar mai rău decât a fost cu Mansi, Pați fiind mult mai tânără. Venise la catedră de la București, cu mari recomandări ale profesorului Poghirc. S-a împrietenit cu Andrei și așa, sunt peste treizeci de ani de atunci, a început. Ce a fost până în 2000, postdecembrist - Bordeaux, Maxone în parcul cu huțe, în parcul cu munți
Insemnari by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/2464_a_3789]
-
subțirime, spirit elevat și receptiv, excelent profesor, om de o mare cultură și de o înaltă ținută morală și profesională - este încă (la cei mai bine de 50 de ani ai săi) un modest și conștiincios „navetist” al unei obscure catedre din Constanța (într-o vreme când catedrele facultății de filologie din București colcăie încă de nulități, ariviști mărunți și impostori!), scriindu-și - departe de interesul și atenția „centrului” - cu aceeași modestie și exemplară probitate, cu aceeași redutabilă, ireductibilă pasiune, profund
Cornel Regman în documente semnate de Geo Dumitrescu () [Corola-journal/Journalistic/2409_a_3734]
-
om de o mare cultură și de o înaltă ținută morală și profesională - este încă (la cei mai bine de 50 de ani ai săi) un modest și conștiincios „navetist” al unei obscure catedre din Constanța (într-o vreme când catedrele facultății de filologie din București colcăie încă de nulități, ariviști mărunți și impostori!), scriindu-și - departe de interesul și atenția „centrului” - cu aceeași modestie și exemplară probitate, cu aceeași redutabilă, ireductibilă pasiune, profund patriotică și militantă, în slujba valorilor autentice
Cornel Regman în documente semnate de Geo Dumitrescu () [Corola-journal/Journalistic/2409_a_3734]
-
schimbat-o foarte des." Un timp se gândește la o carieră universitară ("Văd destul de des pe Densusianu, am intenția să-mi trec de va fi posibil doctoratul la Paris și pe urmă să briguez o docența și mai tarziu o catedră la Universitate".), care i-ar fi corespuns firii, căci: "Politica după câte am văzut și văd în jurul meu - nu-mi mai surâde de loc. Cred că s-a făcut și că se face mult prea multa la noi. Eu o
Ion Pillat în corespondentă by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/18168_a_19493]
-
că partea română caută să rezolve împreună cu Arhiepiscopia Romano-Catolică de la București "temele sensibile" precum lucrările la Cathedral Plaza și retrocedarea bunurilor aparținând Bisericii Greco-Catolice. "Suntem mulțumiți să avansăm spre elaborarea Acordului general de cooperare România-Sfântul Scaun, lucrăm la înființarea unei catedre de studii românești la Pontificio Instituto Orientale (PIO) din Roma și la finalizarea acordului de cooperare dintre Universitatea București și Universitatea Pontificală Laterană", a menționat șeful diplomației. Marga a amintit că România și Vatican au "poziții convergente în promovarea libertății
Marga: Suveranul Pontif va vizita România "cât de curând" () [Corola-journal/Journalistic/22245_a_23570]
-
în fond miezul pariului auctorial. Desigur, Poetul, Secretar în misterii, îl așteaptă pe Expert să-l confirme în substanța mesajului, acel Frate invocat în titlul antologiei. Îl va găsi și în strictul cadru al literaturii. Din punctul de vedere al Catedrei, criticul pur și simplu, fie că va îmbrățișa concluziile amplei prefețe a lui Eugen Negrici, desferecătoare de sertare și pas cu pas exegetică, fie că se va încredința analizei din postfața datorită Lidiei Vianu, ce demonstrează că George Virgil Stoenescu
Un sapiențial vitalist by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16698_a_18023]
-
în funcția de subsecretar de Stat în Ministerul Afacerilor Externe în guvernul Goga. După dictatul de la Viena prin care ni s-a răpit o parte importantă a Transilvaniei de Nord, Blaga a funcționat până în anul 1948 ca profesor titular al Catedrei de Filozofia Culturii a Universității din Cluj transferată la Sibiu, unde a redactat și revista „Saeculum”. În acel an în care se dezlănțuise teroarea stalinista a fost îndepărtat din învățământul superior fiind numit bibliotecar în cadrul Institutului de Istorie al Academiei
Eu cu lumina mea sporesc a lumii taină Lucian Blaga. In: Editura Destine Literare by George Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_231]
-
fi, însă, sincer dacă n-aș menționa că noua sarcină - mult mai complexă decît cea de la "Contemporanul" (al cărui redactor-șef am fost din octombrie 1955) - mi-a cerut eforturi mereu mai mari, astfel că a trebuit să renunț la catedra de la Universitate ca și la continuarea muncii de redactare definitivă a volumelor 2 și 3 din Istoria literaturii române, al cărei prim volum a apărut în 1969. Totodată, starea sănătății mele, purtînd sechelele din cei patru ani și jumătate de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16691_a_18016]
-
el - motivînd cu situația sa în învățămînt - neacceptînd decît funcția de secretar general adjunct. Ca profesiune, Hudiță era istoric. Concurase, prin 1933-1934, la Iași, pentru postul de profesor universitar de istorie, împreună ca Andrei Oțetea. Firește că, finalmente, a cîștigat catedra Oțetea. Dar Hudiță a considerat că această adjudecare a fost ilegală și că Oțetea a fost ajutat de o grupare de masoni, printre care Ralea, Iorgu Iordan, Petre Andrei, Const. Balmuș, pe care îi ura efectiv. Și cum doi dintre
Dezvăluirile lui Ioan Hudiță by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16753_a_18078]
-
declară că trebuie anunțat Antonescu că e făcut răspunzător față de nelegiuirile legionarilor. Cum Madgearu e sfătuit să-și ia concediu și să se ascundă, acesta răspunde "că nu se teme și nici nu se gîndește să-și ia concediu de la catedră" iar "Lupu și Mihalache se angajează să semnaleze lui Antonescu toată anarhia provocată în țară de legionari". Antonescu o știa prea bine, fiind depășit de situație, exponenții S.S. în București sprijinindu-i pe legionari pe față, ațîțîndu-i. Știindu-se de
Dezvăluirile lui Ioan Hudiță by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16753_a_18078]
-
lui Madgearu, prezenți fiind toți membrii Biroului PNȚ și fruntașii din București, în ciuda terorii, Maniu rostește un discurs emoționant "în care, după ce a făcut elogiul dispărutului, a condamnat vehement guvernul Antonescu". Hudiță ca adversar al lui Iorga, căruia îi vîna catedra, spune că la slujba lui Madgearu au fost 200 de persoane, în jurul sicriului prof. N. Iorga nefiind decît 15. Exagera, vădit. Zece au fost numai academicienii prezenți, în frunte cu președintele C. Rădulescu-Motru. Firește, PNȚ i-a înaintat un nou
Dezvăluirile lui Ioan Hudiță by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16753_a_18078]
-
fruntași legionari ca P.P. Panaitescu, Eugen Chirnoagă și Găzdaru (ce pregăteau o restructurare a învățămîntului universitar) pentru rezolvarea situației sale în învățămînt. Ioan Hudiță devine, în această ipostază, un Gonzalv Ionescu al lui G. Călinescu, care, pentru a căpăta o catedră, ar fi fost în stare să reintroducă iobăgia în țară. Istoria, se vede bine, din nou, e vicleană și plină de stupide ironii. Ioan Hudiță, Jurnal politic, vol. II (7 septembrie 1940-8 februarie 1942). Studiu introductiv și note de acad.
Dezvăluirile lui Ioan Hudiță by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16753_a_18078]
-
mult timp acolo pentru progresele ce le-am fi făcut la cursul ei; pe urmă, ne invitase din nou în sala de curs, acum golită, cu tabla mare neagră, plină de cuvinte scrise citeț cu creta. Ea se duse la catedră, șterse cu buretele tabla, apoi ne ceru să fim foarte atenți și cu luare aminte, întrucît avea să ne verifice niște cunoștințe, se pare că nu de mult dobîndite... Astfel, ea îl chemă la tablă mai întîi pe mexican și
Lecția de engleză by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16807_a_18132]
-
nimic, îi mulțumise, ca și cum ar fi avut niște răspunsuri foarte bune, și mă scoase și pe mine la tablă. Mă executai numaidecît. Profesoara îmi înșiră mai multe cuvinte, era - spusese - un test în legătură cu adjectivele curente ale vorbirii. Astfel ea, de la catedra pe care ședea, îmi dictă rar și limpede adjectivele, în timp ce mă căzneam să le scriu corect pe tablă, mai ștergînd cîte o literă, mai adăugînd cîte una, după cum îmi venea, și rupînd în două creta din pricina încordării și apăsării. Pe
Lecția de engleză by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16807_a_18132]
-
Adriana Bittel Luisa Valmarin s-a născut în 1941, a absolvit în 1966 Facultatea de Litere a Universității "La Sapienza" din Roma, în 1967 și-a început cariera ca asistent universitar, iar din 1982 e profesoară la catedra de limba și literatura română a universității la care a învățat. Din 1975 e căsătorită cu pictorul român Constantin Udroiu și au un fiu, student la biologie. Bibliografie selectivă - Revista "Románia Orientale", 12 numere, 1988-1999; - Ricerche di rumenistica, 1981; - Studii
Luisa Valmarin - Trei decenii de românistică la Roma by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/16812_a_18137]
-
și m-am întors la Roma, unde am început o carieră universitară ce continuă și azi. Am fost întîi asistenta doamnei Rosa del Conte, pînă prin 1977-78, cînd dînsa a fost înlocuită de domnul Emil Turdeanu, care a rămas la catedră pînă în 1982. De atunci am devenit eu însămi titulară. Știu că specialitatea dvs. e filologia și literatura veche, un domeniu mai savant și mai dificil... Da, dar cursurile mă obligă să țin seama și de interesele studenților, așa că mă
Luisa Valmarin - Trei decenii de românistică la Roma by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/16812_a_18137]
-
care nu au cum să ne intereseze pe noi, în schimb lipsesc titluri despre care am citit prin reviste și pe care mi le-aș fi dorit. Corespondența inedită Eminescu-Veronica Micle în ediția Christinei Zarifopol-Ilias, care ar interesa precis toate catedrele de românistică din străinătate, a figurat pe ultima listă de oferte? Deocamdată nu, deși vă închipuiți cît îmi trebuie. Știți ce facem ca să putem avea cărțile necesare? Cînd venim în România, trecem prin toate librăriile să vedem ce se mai
Luisa Valmarin - Trei decenii de românistică la Roma by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/16812_a_18137]
-
un zâmbet ironic în colțul stâng al buzelor. Păstra încă aerul distins și trăsăturile frumoase, ținuta dreaptă a unui ofițer din garda regală. Din păcate acum era complect surd. Tare dureros trebuie să fi fost pentru el să stea la catedra din amfiteatrul de fizică în mijlocul prezidiului adunării, să ne privească printre genele ochilor miopi încercând să ghicească cine suntem și mai ales, să nu audă sincerele elogii pe care i le-au adresat cei ce au luat cuvântul dintre noi
Liceul Alexandru Lahovary. In: Editura Destine Literare by Virgil Sacerdorteanu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_242]
-
Oameni străluciți am văzut care nu comunicau, nu interesau, intrau la curs, ca și cum ar fi făcut o depoziție ca martori într-un proces. Ei bine, asta spun, pedagogia asta extraordinară, specială, era a marilor intelectuali români, care au suit la catedră. Eu mă gîndesc la Maiorescu, pentru că, direct, cumva, prin Pogoneni, care au fost discipolii direcți, mă socotesc și eu un discipol al lui Maiorescu. Profesorul Vianu, și el era în felul lui un maiorescian, marele meu model, marele meu profesor
Zoe Dumitrescu Bușulenga: Impresia mea, din ce în ce mai puternică, este că au dispărut modelele by Grigore Ilisei () [Corola-journal/Journalistic/16845_a_18170]
-
dispariție. Nu mai știu în ce măsură, acum sînt departe de învățămîntul superior, legătura dintre marele dascăl, modelul, și student a slăbit. Adică nu mai simte studentul starea de excepție ca aceea pe care o încercam noi, cînd Vianu se suia la catedră. Înlemneam, și ceea ce spunea profesorul era pentru noi nu literă, ci spirit, dar înregistram totul cu o uimire admirativă. - Nu credeți că acest post al profesorului s-a diminuat și fiindcă el nu și-a mai putut alege ucenici? Mă
Zoe Dumitrescu Bușulenga: Impresia mea, din ce în ce mai puternică, este că au dispărut modelele by Grigore Ilisei () [Corola-journal/Journalistic/16845_a_18170]
-
Bogdan Iacovu Romanul Muzici și faze reprezintă debutul editorial al lui Ovidiu Verdeș, lector la Catedra de teoria literaturii a Facultății de Litere din București. Cartea sa era foarte cunoscută înainte de publicare, prin includerea unui fragment într-un manual alternativ apărut la Editura Univers, fragment care a declanșat reacția epidermică (dusă pînă la dimensiunile unui adevărat
"Pe fază" by Bogdan Iacovu () [Corola-journal/Journalistic/16964_a_18289]