877 matches
-
dezvoltare decât regiunea; orientarea rebelă va apărea mai probabil în situațiile de consistență ecologică, în cazul comunităților și regiunilor cu un nivel destul de asemănător de dezvoltare; orientarea autoritară nu este legată în mod semnificativ de inconsistența ecologică exprimată în forma categorială. Inconsistența la nivel de gospodărie: predictori structurali și cognitivi ai grupurilor de acțiunetc " Inconsistența la nivel de gospodărie\: predictori structurali și cognitivi ai grupurilor de acțiune" Ipoteza nulă ar putea fi că aceste categorii de orientare față de acțiune sunt artificiale
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
domiciliului. Un astfel de model de regresie logistică multinomială 1 este prezentat în tabelul 5 din Sandu, 2004a. Pentru a face o predicție privind atitudinea față de acțiune se utilizează un set de 15 variabile. Trei dintre cele 15 variabile sunt categoriale. Pentru cele patru categorii de variabile dependente - rebeli, autoritari, democrați și comunitariști -, categoria de referință este orientarea autoritară. Modelul concordă cu dateleexistente, în conformitate cu rezultatele testelor de concordanță statistică? 1. Predictori structurali Educația are un efect semnificativ asupra orientării față de acțiunea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
modificabilă, structurantă, autoconstructivă. Ne „descoperim” ca personalitate pe măsură ce intensificăm relațiile cu celălalt. Desigur, personalitatea se organizează În jurul unui nucleu axiologic relativ stabil, dar care polarizează, din mers, valori adiționale, aduse de mediu. Identitatea personală este oarecum contradictorie: ea presupune entități categoriale, intolerante la schimbare, bazate pe fidelitate față de propriile valori, dar și entități atributive, modificabile și deschise la incitările valorice ale mediului. În fond, dacă rămânem fixați irevocabil În nișe valorice hotărâte, nu avem nici o șansă de a adulmeca, a Întâmpina
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
incoerenței, cultivând totuși ambiguitatea - dar lucid și riguros calculată. Ambiția literaturii onirice este o dublă negare: o negare structurată și de metodă a suprarealismului, și una formală, de scriitură, dar nu mai puțin categorică, a fantasticului romantic. Onirismul estetic, văzut categorial (deci în mod ideal), se opune liricului metaforizant, dar și epicului bazat pe simplă cauzalitate, pe logica formală, aristotelică.” Textele teoretice și publicistice ale lui Dimov și Țepeneag abundă în asemenea explicații, declarații-program de estetică onirică redactate cu precizie și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288537_a_289866]
-
eliadian, „arhetip” are o semnificație oscilantă Între cea arhaică (platonică) și cea modernă (totalitatea actelor de repetiție, imitație ). Deci una din accepțiunile posibile e și cea psihologică a lui Jung. În acest caz, arhetip Înseamnă „model preformativ al conștiinței, posibilitate categorială a conștiinței” (/50). În semnificația sa mai specifică pentru Eliade, cea istorico - religioasă, termenul de „arhetip” Înseamnă „categorie anistorică preformală” și preformativă, model la care se referă sau se conformează ceva”. (/50). Putem decela două nivele ale arhetipului: „ - genetic, care
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
acțiune inversă care permite revenirea la starea anterioară. În baza operaționalității crescânde a gândirii, pasul spre logicitate este făcut și prin extinderea capacității de conservare a invariațiilor. Această achiziție permite saltul de la gândirea de tip funcțional la cea de tip categorial. Ceea ce diferențiază acest prim stadiu logic de următorul este faptul că operațiile mintale rămân dependente și limitate de conținutul pe care îl pot prelucra: materialul concret. De aici și caracterul doar categorial - concret (național) al gândirii școlarului mic. Abia stadiul
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
gândirea de tip funcțional la cea de tip categorial. Ceea ce diferențiază acest prim stadiu logic de următorul este faptul că operațiile mintale rămân dependente și limitate de conținutul pe care îl pot prelucra: materialul concret. De aici și caracterul doar categorial - concret (național) al gândirii școlarului mic. Abia stadiul următor va completa și desăvârși procesualitatea cognitivă prin apariția formelor categorial - abstracte (conceptele). Stadiul operațional - formal (11/12 - 15/16 ani sau niciodată) Progresul operaționalității gândirii este evident, raționamentul prin care individul
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
că operațiile mintale rămân dependente și limitate de conținutul pe care îl pot prelucra: materialul concret. De aici și caracterul doar categorial - concret (național) al gândirii școlarului mic. Abia stadiul următor va completa și desăvârși procesualitatea cognitivă prin apariția formelor categorial - abstracte (conceptele). Stadiul operațional - formal (11/12 - 15/16 ani sau niciodată) Progresul operaționalității gândirii este evident, raționamentul prin care individul se desprinde de materialul concret, putându-se axa pe abstracțiuni. Pe lângă operarea nuanțată cu clase de obiecte și cu
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
anterioară. În baza operaționalității crescânde a gândirii, pasul spre logicitate este făcut și prin extinderea capacității de conservare a invarianților. Ceea ce diferențiază acest prim stadiu logic, când s-a făcut saltul de la gândirea de tip funcțional la cea de tip categorial, de următorul este faptul că operațiile mintale rămân dependente și limitate de conținutul pe care-l pot prelucra, respectiv materialul concret. De aici și caracterul doar categorial concret (noțional) al gândirii școlarilor mici. IV Stadiul operațiilor formale (11/12 - 15
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
s-a făcut saltul de la gândirea de tip funcțional la cea de tip categorial, de următorul este faptul că operațiile mintale rămân dependente și limitate de conținutul pe care-l pot prelucra, respectiv materialul concret. De aici și caracterul doar categorial concret (noțional) al gândirii școlarilor mici. IV Stadiul operațiilor formale (11/12 - 15/16 ani sau niciodată) Este stadiul care completează și desăvârșește procesualitatea cognitivă prin apariția formelor categorial abstracte. Progresul operaționalității gândirii este evoluția de fapt, că raționamentul se
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
-l pot prelucra, respectiv materialul concret. De aici și caracterul doar categorial concret (noțional) al gândirii școlarilor mici. IV Stadiul operațiilor formale (11/12 - 15/16 ani sau niciodată) Este stadiul care completează și desăvârșește procesualitatea cognitivă prin apariția formelor categorial abstracte. Progresul operaționalității gândirii este evoluția de fapt, că raționamentul se desprinde de 55 materialul concret, putându-se axa pe abstracțiuni. Se operează nuanțat cu clase de obiecte și relațiile dintre ele ca și în stadiul anterior și apare posibilitatea
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
specifice, care îl apropie de adult.Percepția își pierde caracterul global - sintetic și îmbracă forme analitice sintetice. Procesele memoriei ating un nivel superior. Memoria logică este pe primul plan (scade înclinația de ”a învăța pe de rost”). Accentul de pe gândirea categorială (definirea noțiunilor în relație cu categoria superioară) se mută pe gândirea logică, sistematică (înțelege și utilizează demonstrațiile logice sistematice). Limbajul este în continuă dezvoltare. La școlarul de vârstă mică se înregistrează o deplasare importantă de la limbajul oral la cel scris
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
chimie, etc.) se pretează la aplicarea și consolidarea acestei capacități, în domeniul disciplinelor socioumaniste nu este obligatoriu să se manifeste transferul acestei achiziții. Este o cale relativ simplă de a afla câți din elevii unei clase se ”avântă” în planul categorial abstract (conceptual) al gândirii și câți rămân în planul mai comod, categorial-concret (noțional). E bine să le propunem o scurtă intervenție scrisă, anonimă, de interes major pentru ei, dar care să solicite generalizare și abstractizare în tratare (de exemplu, ceva
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
cu ceilalți sunt mai mult imaginate sau parasociale decât reale. Mijloacele multimedia pot lărgi experiențele sociale ale indivizilor, creând iluzia contactelor sociale multiple sau a apartenenței la organizări sociale mai mari. Totuși, în opinia autorului, ele creează mai degrabă "identități categoriale" sau "comunități imaginate" decât comunități veritabile, deoarece o comunitate adevărată solicită relaționare directă între membrii săi, ceea ce presupune mai mult decât sentimentul de a aparține la un grup. Ideea de bază a acestui argument constă în faptul că există diferențe
by Zenobia Niculiţă [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
tendința de a minimaliza diferențele dintre membrii aceleiași categorii, dar și de a accentua diferențele dintre membrii unor categorii diferite. Este evident că acest proces de categorizare prin stereotipii funcționează cu atât mai mult la nivelul imaginilor naționale, unde etichetele categoriale aplicate diferitelor grupuri au atașate diverse stereotipii etnocentrice, În funcție de care se constituie atitudinile și comportamentul social În raport cu membrii grupurilor respective. Un alt aspect important al stereotipului se referă la așa-numitul principiu al „percepției selective”. Potrivit reprezentării pe care o
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
pe o mărturie prin evidența sensibilă a observației vizuale comune. Întreaga descriere este aparent factuală și se prezintă sub forma unui adevăr general admis (tu cu valoare de adevăr), doxa subliniată prin prezentul iterativ. Secvența se deschide cu o ezitare categorială și temporală (falsul subiect tu și prezentul continuu, dilatat în raport cu momentul enunțării, introduc un obiect de discurs al cărui determinant anumite semnalează caracterul nedefinit). Textul fiind inserat în secțiunea cu titlul "Despre om", ne așteptăm la o izotopie umană, or
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
1963, vol. 1, p. 154). Acest lucru nu trebuie să ne surprindă, întrucât Ortega y Gasset elaborează, de fapt, o concepție morală despre elită și despre mase care scapă oricărei tentative de definire a acestor entități în termeni structurali și categoriali. Pentru el... ...împărțirea societății în mase și minorități ale elitelor nu e, așadar, o împărțire în clase sociale, ci, mai degrabă, în clase de oameni, iar această împărțire nu poate să coincidă cu un tabel ierarhic cuprinzând clase superioare și
[Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
social este asigurat atunci când există o convergență a influențelor exercitate de diferite elite. Când nu putem vorbi despre așa ceva, ne găsim într-o situație de criză endemică. Mannheim își pune speranțele în elitele intelectuale, cărora le revine sarcina depășirii intereselor categoriale și a creării condițiilor echilibrului social. Intelectualii îi apar ca fiind realmente cei a căror cunoaștere este cel mai puțin influențată de o perspectivă de clasă; acest aspect îl determină să împrumute de la Alfred Weber noțiunea de intelighenția liberă a
[Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
ibidem, pp. 49-50). În acest context nou, instituțiile altădată centrale și-au pierdut ascendentul asupra individului. Grupul său de apartenență devine instanța cea mai influentă, fapt care duce direct către comunitarism. Diferitele grupuri de față se centrează pe apărarea intereselor categoriale. Alegerile politice sunt din ce în ce mai mult niște compromisuri între diferitele centre de decizie. Elitele conducătoare își pierd din putere și sunt obligate la negocierea unor compromisuri. Grupurile de presiune capătă o influență enormă, astfel încât ne putem întreba dacă mai există într-
[Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
textului - mai exact, descrierea tranziției la statutul de părinte în poveștile vieților naratorilor. Similar cu demersurile lui Gergen și Gergen (1988), Farrell și al colaboratorii săi disting trei grafice prototip reprezentând această tranziție. Un alt studiu aparținând tipului de abordare categorială a formei a fost realizat de Tetlock și Suedfeld (1988), care au elaborat o metodă de evaluare a „complexității integrative” a indivizilor pe baza formelor lor de argumentare, independent de conținut. Maniera lor de măsurare presupune două dimensiunI: „diferențierea” (numărul
[Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
pe parcurs nu vor fi puține, mai ales în etapa selectării categoriilor, în sortarea și numărarea lor. Fiecare decizie luată trebuie să se bazeze pe considerarea atentă a scopurilor cercetării, ca și pe fezabilitatea diferitelor opțiuni. Concentrarea asupra unei perspective „categoriale” mai degrabă decât asupra uneia „holiste” înseamnă, de fapt, extragerea din povestea vieții a secvențelor relevante și neglijarea contextelor în care apar. Acest lucru poate ridica probleme; atunci când se propun interpretări, ar trebui să se țină seama și de factorii
[Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
absența detaliilor concrete, este clar că primul pasaj e abstract, în vreme ce al doilea este concret, neabstractizat. În orice caz, în majoritatea situațiilor, o asemenea distincție este problematică în măsura în care ne referim la un aspect continuu al gândirii, și nu la unul categorial. Evaluarea caracterului abstract ori concret al unei afirmații anume poate fi făcută așadar doar prin comparație cu altă afirmație mai mult ori mai puțin abstractă sau concretă. Pentru a rezolva această problemă, am decis să-mi îndrept atenția înspre tranziția
[Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
ținta cercetării era forma poveștii, în varianta ei integrală sau pe categorii, conținutul nu putea fi totuși ignorat. Dimpotrivă, conținutul intrigii ori segmente ale sale sunt esențiale în caracterizarea și înțelegerea formei. Separarea abordării „integrale” și punerea ei în contrast cu abordările „categoriale” sunt, în realitate, la fel de obscure ca și distincția dintre „conținut” și „formă”. O spunem deci încă o dată, aici nu avem de-a face cu o dihotomie. Determinarea exactă a dimensiunilor fragmentului cercetat sau a amplitudinii categoriei reprezintă o altă opțiune
[Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
alături de celelalte fațete ale frumosului creat de sensibilitatea umană, într-un „sistem al artelor” cu sferă bine delimitată în istoria culturii. Din acest unghi este întreprinsă analiza comparată a celor două arte, G. ambiționând descoperirea unor stiluri comune și deosebirea categorialului peren de istoricitatea imediată. Revelatoare pe fundalul artei universale, rezultatele cercetării îndreptățesc intenția completării tabloului comparativ înăuntrul artelor românești. Ideea unui sistem al artelor moderne reverberând în spațiul filosofiei culturii relevă coerența și orizontul unui proiect pe care G. îl
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287359_a_288688]
-
sunt în general bazate pe prietenie sau asociere colegială și sunt mai puțin structurate. Deși foarte rar apar în scris, normele acestor grupuri pot fi uneori stricte, iar influența lor este, de multe ori, foarte puternică; g) Grupurile implicite sau categoriale sunt acele grupuri în cazul cărora apartenența este implicită datorită vârstei, educației, culturii etc. și chiar dacă nu sunt constituite pe criteriul voluntariatului, subiecții sunt totuși influențați de presiunea de conformitate a grupului propriu zis<footnote Jim Blythe, op. cit., p. 124
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]