555 matches
- 
  
  gaz metan cu propan, prin procedeul de cracare în arc electric, elaborat de Aurel Ionescu (1902-1954), primul director al Institutului de Fizică Atomică din Cluj. În 1964 a fost pusă în funcțiune o instalație de electroliză care folosește procedeul cu catod de mercur, după un proiect al firmei italiene De Nora. Prin acest procedeu rezultă direct leșie de sodă caustică de înaltă puritate, cu o concentrație de 50%, care se livrează ca atare consumatorilor. În 1970 produsele Platformei Petrochimice Borzești (inclusiv
Chimcomplex () [Corola-website/Science/318360_a_319689]
 - 
  
  aduși înapoi, deși nu au reușit să aterizeze pe Lună și din cauza situației dificile depășite în cursul misiunii. Echipajul și echipa operativă a misiunii Apollo 13 au primit Medalia Prezidențială a Libertății pentru acțiunile întreprinse în cadrul misiunii. Experimentul indicatorului cu catod rece (în (CCGE)), care făcea parte din ALSEP în Apollo 13 nu a mai fost încercat. El era o versiune de indicator de ioni cu catod rece (în , CCIG) de pe Apollo 12, Apollo 14, și Apollo 15. CCGE a fost
Apollo 13 () [Corola-website/Science/315505_a_316834]
 - 
  
  au primit Medalia Prezidențială a Libertății pentru acțiunile întreprinse în cadrul misiunii. Experimentul indicatorului cu catod rece (în (CCGE)), care făcea parte din ALSEP în Apollo 13 nu a mai fost încercat. El era o versiune de indicator de ioni cu catod rece (în , CCIG) de pe Apollo 12, Apollo 14, și Apollo 15. CCGE a fost proiectat ca versiune autonomă a CCIG. În alte misiuni, CCIG era conectat ca parte a detectorului supratermal de ioni (SIDE). Din cauza abandonării aselenizării, acest experiment nu
Apollo 13 () [Corola-website/Science/315505_a_316834]
 - 
  
  fiecare zi se ardeau câteva tuburi, lăsând calculatorul nefuncțional aproape jumătate din timp. Tuburi speciale cu fiabilitate mare au devenit disponibile abia în 1948. Majoritatea acestor defectări, însă, aveau loc în perioadele de încălzire și răcire, atunci când stresul termic asupra catozilor tuburilor și dispozitivelor de încălzire era maxim. Prin simpla (deși costisitoarea) soluție de a nu mai opri mașina deloc, inginerii au redus rata defectărilor tuburilor ENIAC la nivelul mai acceptabil de un tub în medie la două zile. Conform unui
ENIAC () [Corola-website/Science/315414_a_316743]
 - 
  
  reprezintă un acumulatori în care un anod litiu este cuplat electrochimic la oxigenul atmosferic printr-un catod de aer. În timpul descărcării, cationii de litiu de la anod trec printr-un electrolit și se combină cu oxigenul la catod (de obicei alcătuit din carbon poros) pentru a forma oxid sau peroxid de litiu, care se introduce în catod; fluxul
Acumulator litiu-aer () [Corola-website/Science/322427_a_323756]
 - 
  
  reprezintă un acumulatori în care un anod litiu este cuplat electrochimic la oxigenul atmosferic printr-un catod de aer. În timpul descărcării, cationii de litiu de la anod trec printr-un electrolit și se combină cu oxigenul la catod (de obicei alcătuit din carbon poros) pentru a forma oxid sau peroxid de litiu, care se introduce în catod; fluxul de electroni de la anod la catod printr-un circuit de încărcare. Acumulatorii litiu-aer au o densitate de energie mai mare
Acumulator litiu-aer () [Corola-website/Science/322427_a_323756]
 - 
  
  un catod de aer. În timpul descărcării, cationii de litiu de la anod trec printr-un electrolit și se combină cu oxigenul la catod (de obicei alcătuit din carbon poros) pentru a forma oxid sau peroxid de litiu, care se introduce în catod; fluxul de electroni de la anod la catod printr-un circuit de încărcare. Acumulatorii litiu-aer au o densitate de energie mai mare decât bateriile litiu-ion din cauza catodului mai ușoar și de faptul că oxigenul este disponibil în mediu și nu trebuie
Acumulator litiu-aer () [Corola-website/Science/322427_a_323756]
 - 
  
  de litiu de la anod trec printr-un electrolit și se combină cu oxigenul la catod (de obicei alcătuit din carbon poros) pentru a forma oxid sau peroxid de litiu, care se introduce în catod; fluxul de electroni de la anod la catod printr-un circuit de încărcare. Acumulatorii litiu-aer au o densitate de energie mai mare decât bateriile litiu-ion din cauza catodului mai ușoar și de faptul că oxigenul este disponibil în mediu și nu trebuie să fie stocat în baterie. Teoretic, cu
Acumulator litiu-aer () [Corola-website/Science/322427_a_323756]
 - 
  
  carbon poros) pentru a forma oxid sau peroxid de litiu, care se introduce în catod; fluxul de electroni de la anod la catod printr-un circuit de încărcare. Acumulatorii litiu-aer au o densitate de energie mai mare decât bateriile litiu-ion din cauza catodului mai ușoar și de faptul că oxigenul este disponibil în mediu și nu trebuie să fie stocat în baterie. Teoretic, cu oxigen, ca reactant catod nelimitat, capacitatea bateriei este limitată de anodul Li. Bateriile litiu-aer sunt în prezent în curs
Acumulator litiu-aer () [Corola-website/Science/322427_a_323756]
 - 
  
  de încărcare. Acumulatorii litiu-aer au o densitate de energie mai mare decât bateriile litiu-ion din cauza catodului mai ușoar și de faptul că oxigenul este disponibil în mediu și nu trebuie să fie stocat în baterie. Teoretic, cu oxigen, ca reactant catod nelimitat, capacitatea bateriei este limitată de anodul Li. Bateriile litiu-aer sunt în prezent în curs de dezvoltare și sunt încă disponibile pe piață la unele modele de telefoane mobile:spre exemplu cei de la firma Oukitel care au introdus pe un
Acumulator litiu-aer () [Corola-website/Science/322427_a_323756]
 - 
  
  astfel încât să permită a activa fiecare segment separat, astfel obținând orice cifră. Mai jos sunt câteva exemple: De multe ori apare al optulea segment numit pd (punct zecimal). Display-urile cu șapte segmente snt de două tipuri: "anod comun" și "catod comun". Pentru a controla un display se folosește de obicei un circuit integrat special conceput în acest scop și care simplifica foarte mult designul circuitului. Unul dintre ele este circuitul 74LS47, un circuit integrat ce poate formă numere de la 0
Display de șapte segmente () [Corola-website/Science/330112_a_331441]
 - 
  
  fiind un flux de electroni, acești electroni trebuie să fie emiși de unul dintre electrozi. La tuburile cu vid, unde nu există posibilitatea ionizării mediului dintre electrozi, electronii nu pot fi generați decât prin emisie termionică de unul dintre electrozi, catodul. Încălzirea poate fi "indirectă", printr-un filament alimentat separat de catod, sau "directă" caz în care filamentul este însuși catodul. Inițial temperatura la care trebuia încălzit catodul era de c. 2300 K (c. 2000), ceea ce făcea ca tuburile să aibă
Tub electronic () [Corola-website/Science/328679_a_330008]
 - 
  
  de unul dintre electrozi. La tuburile cu vid, unde nu există posibilitatea ionizării mediului dintre electrozi, electronii nu pot fi generați decât prin emisie termionică de unul dintre electrozi, catodul. Încălzirea poate fi "indirectă", printr-un filament alimentat separat de catod, sau "directă" caz în care filamentul este însuși catodul. Inițial temperatura la care trebuia încălzit catodul era de c. 2300 K (c. 2000), ceea ce făcea ca tuburile să aibă o viață foarte scurtă, dar actual se folosesc catozi acoperiți cu
Tub electronic () [Corola-website/Science/328679_a_330008]
 - 
  
  nu există posibilitatea ionizării mediului dintre electrozi, electronii nu pot fi generați decât prin emisie termionică de unul dintre electrozi, catodul. Încălzirea poate fi "indirectă", printr-un filament alimentat separat de catod, sau "directă" caz în care filamentul este însuși catodul. Inițial temperatura la care trebuia încălzit catodul era de c. 2300 K (c. 2000), ceea ce făcea ca tuburile să aibă o viață foarte scurtă, dar actual se folosesc catozi acoperiți cu stronțiu și bariu, care au o emisie de electroni
Tub electronic () [Corola-website/Science/328679_a_330008]
 - 
  
  electronii nu pot fi generați decât prin emisie termionică de unul dintre electrozi, catodul. Încălzirea poate fi "indirectă", printr-un filament alimentat separat de catod, sau "directă" caz în care filamentul este însuși catodul. Inițial temperatura la care trebuia încălzit catodul era de c. 2300 K (c. 2000), ceea ce făcea ca tuburile să aibă o viață foarte scurtă, dar actual se folosesc catozi acoperiți cu stronțiu și bariu, care au o emisie de electroni bună și la temperaturi de doar 1000
Tub electronic () [Corola-website/Science/328679_a_330008]
 - 
  
  separat de catod, sau "directă" caz în care filamentul este însuși catodul. Inițial temperatura la care trebuia încălzit catodul era de c. 2300 K (c. 2000), ceea ce făcea ca tuburile să aibă o viață foarte scurtă, dar actual se folosesc catozi acoperiți cu stronțiu și bariu, care au o emisie de electroni bună și la temperaturi de doar 1000 K (c. 700). Dacă alt electrod, anodul, este legat la o tensiune pozitivă (+), electronii vor fi atrași de el, iar prin tub
Tub electronic () [Corola-website/Science/328679_a_330008]
 - 
  
  temperaturi de doar 1000 K (c. 700). Dacă alt electrod, anodul, este legat la o tensiune pozitivă (+), electronii vor fi atrași de el, iar prin tub și circuitul exterior va apărea un curent electric. Întrucât electronii sunt emiși numai de catod, curentul prin tub poate avea un singur sens, aplicațiile tuburilor fiind în funcție de acest aspect. Mișcarea electronilor în tub poate fi controlată prin intermediul altor electrozi, care se află la diferite tensiuni. După numărul de electrozi tuburile pot fi diode (cu doi
Tub electronic () [Corola-website/Science/328679_a_330008]
 - 
  
  O triodă este un tub electronic cu trei electrozi, aflați într-un balon vidat. Curentul din triodă poate fi controlat de un electrod de comandă: , astfel că trioda poate funcționa ca amplificator, oscilator, sau în comutație. Cei trei electrozi sunt catodul, încălzit de un filament, grila și anodul. A fost inventată în 1906 de Lee De Forest prin adăugarea grilei la o diodă. Inventarea triodei a inaugurat era electronicii și a permis dezvoltarea radiofoniei și a telefoniei la mare distanță. Triodele
Triodă () [Corola-website/Science/336446_a_337775]
 - 
  
  Astăzi triodele se mai folosesc în locuri unde elementele bazate pe semiconductori au rezultate mai slabe, cum ar fi în etajele de mare putere ale emițătoarelor, la încălzirea prin microunde și la înregistrările sonore de înaltă fidelitate. Triodele au un catod încălzit electric de un filament. În urma încălzirii catodul emite electroni prin emisie termionică. Electronii sunt atrași de anod, aflat la un potențial pozitiv față de catod. Între catod și anod este plasată grila, formată dintr-o plasă prin care electrozii pot
Triodă () [Corola-website/Science/336446_a_337775]
 - 
  
  elementele bazate pe semiconductori au rezultate mai slabe, cum ar fi în etajele de mare putere ale emițătoarelor, la încălzirea prin microunde și la înregistrările sonore de înaltă fidelitate. Triodele au un catod încălzit electric de un filament. În urma încălzirii catodul emite electroni prin emisie termionică. Electronii sunt atrași de anod, aflat la un potențial pozitiv față de catod. Între catod și anod este plasată grila, formată dintr-o plasă prin care electrozii pot trece mai mult sau mai puțin, în funcție de potențialul
Triodă () [Corola-website/Science/336446_a_337775]
 - 
  
  emițătoarelor, la încălzirea prin microunde și la înregistrările sonore de înaltă fidelitate. Triodele au un catod încălzit electric de un filament. În urma încălzirii catodul emite electroni prin emisie termionică. Electronii sunt atrași de anod, aflat la un potențial pozitiv față de catod. Între catod și anod este plasată grila, formată dintr-o plasă prin care electrozii pot trece mai mult sau mai puțin, în funcție de potențialul ei. Ca urmare, grila joacă rolul de element de comandă al fluxului de electroni prin tub. Electrozii
Triodă () [Corola-website/Science/336446_a_337775]
 - 
  
  încălzirea prin microunde și la înregistrările sonore de înaltă fidelitate. Triodele au un catod încălzit electric de un filament. În urma încălzirii catodul emite electroni prin emisie termionică. Electronii sunt atrași de anod, aflat la un potențial pozitiv față de catod. Între catod și anod este plasată grila, formată dintr-o plasă prin care electrozii pot trece mai mult sau mai puțin, în funcție de potențialul ei. Ca urmare, grila joacă rolul de element de comandă al fluxului de electroni prin tub. Electrozii sunt închiși
Triodă () [Corola-website/Science/336446_a_337775]
 - 
  
  mică putere este de circa 2000 de ore, iar a celor de mare putere de circa 10 000 de ore. Triodele de putere mică au o construcție concentrică, cu grila și anodul ca niște cilindri circulari sau ovali care înconjoară catodul. Catodul este un tub metalic aflat în centru. Prin interiorul lui trece filamentul, format dintr-o spirală de wolfram cu rezistență mare. Filamentul încălzește catodul „la roșu”, adică la 800-1000. Acest sistem, în care filamentul este separat de catod se
Triodă () [Corola-website/Science/336446_a_337775]
 - 
  
  putere este de circa 2000 de ore, iar a celor de mare putere de circa 10 000 de ore. Triodele de putere mică au o construcție concentrică, cu grila și anodul ca niște cilindri circulari sau ovali care înconjoară catodul. Catodul este un tub metalic aflat în centru. Prin interiorul lui trece filamentul, format dintr-o spirală de wolfram cu rezistență mare. Filamentul încălzește catodul „la roșu”, adică la 800-1000. Acest sistem, în care filamentul este separat de catod se numește
Triodă () [Corola-website/Science/336446_a_337775]
 - 
  
  o construcție concentrică, cu grila și anodul ca niște cilindri circulari sau ovali care înconjoară catodul. Catodul este un tub metalic aflat în centru. Prin interiorul lui trece filamentul, format dintr-o spirală de wolfram cu rezistență mare. Filamentul încălzește catodul „la roșu”, adică la 800-1000. Acest sistem, în care filamentul este separat de catod se numește "cu încălzire indirectă". Separarea filamentului de catod permite încălzirea filamentului cu curent alternativ, ușor de obținut din sursa de alimentare cu curent alternativ a
Triodă () [Corola-website/Science/336446_a_337775]